Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 7553/2004 AI generated

Refugee status recognition for pension purposes: sufficiency of witness testimony for periods overlapping WWII evacuation

Case Number Decizia nr. 7553/2004
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the respondent pension institution, thereby upholding the lower court’s decision that granted the claimant’s request. The dispute concerned a social security beneficiary’s challenge against an administrative decision that partially recognized her status as a refugee under Law No. 189/2000, specifically regarding the periods of September 1940 to June 1941 and March 1944 to March 1945. While the pension institution had argued that proof was insufficient for the earlier period, the court found the evidence submitted at the appellate level—including witness testimonies—sufficient to establish her refugee status for both periods. Relying on Article 312 of the Civil Procedure Code regarding the lack of merit in the appeal, the court confirmed that the initial administrative decision was unlawful regarding the omitted period and ordered the pension institution to issue a new decision recognizing her full entitlement as a refugee for the entire specified durations.

Legislator headnote

AI generated

art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 312 C. proc. civ; Refugee status recognition for pension purposes: sufficiency of witness testimony for periods overlapping WWII evacuation: Soluția instanței fiind legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

Keywords

AI generated
recognition of refugee status social security pension entitlement sufficiency of witness testimony civil status status of beneficiary

Cited Legislation

AI generated
art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000
5759/3884 din 8 iulie 2003 și obligarea pârâtei, la emiterea unei noi hotărâri, prin care să se rețină că este beneficiara art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioadele 6 septembrie 1940 – 22 iunie 1941 și 21 martie 1944 – 6 martie 1945, fiind refugiată.
art. 312 C. proc. civ
Soluția instanței fiind legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

T.Z., în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București, a solicitat anularea hotărârii nr. 5759/3884 din 8 iulie 2003 și obligarea pârâtei, la emiterea unei noi hotărâri, prin care să se rețină că este beneficiara art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioadele 6 septembrie 1940 – 22 iunie 1941 și 21 martie 1944 – 6 martie 1945, fiind refugiată.

Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 1607 din 15 octombrie 2003, a admis acțiunea, reținând calitatea de refugiată a reclamantei, pentru perioadele arătate.

Considerând hotărârea, nelegală, pârâta a declarat recurs, susținând că ea a acordat doar o perioadă, reclamantei, din cele solicitate, întrucât nu s-a făcut dovada și pentru cealaltă, cu probele administrate la comisie.

Recursul este nefondat.

Prin recurs nu se aduc critici soluției instanței, unde probatoriul a fost completat, ci se susține că la comisie, soluția dată, de admitere pentru perioada 21 martie 1944 – 6 martie 1945, este legală.

În condițiile date, examinând probatoriul administrat în cauză, se reține că reclamanta, cu declarațiile martorilor I.A. și N.G., a făcut dovada și a refugiului din perioada 6 septembrie 1940 – 22 iunie 1941.

Soluția instanței fiind legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1607 din 15 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2004.