Inadmissibility of cassation appeal in labor dispute over recovery of unduly received salaries under Law 2/2013
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the defendant's appeal in cassation, thereby leaving in force the appellate decision that ordered the defendant to pay the claimant 52,011 RON for unduly received salary, board fees, and employer contributions. The dispute originated from a labor conflict where the employer sought to recover sums erroneously paid to the employee, with the lower court having initially dismissed the claim based on the statute of limitations before the appellate court reversed and ruled in favor of the employer. The highest court determined that the appeal was legally barred because, under Article 18(2) of Law No. 2/2013 and Article 634(1)(4) of the Civil Procedure Code, decisions rendered in labor disputes initiated between the entry into force of the law and December 31, 2015, are not subject to cassation, establishing that the appellate judgments were final and definitive.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) din C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, Art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal in labor dispute over recovery of unduly received salaries under Law 2/2013: Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ.: '"hotărârile date în apel, cele date, potrivit, legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 27.06.2014, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligat pârâtul ia restituirea sumei de 52.011 RON, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit, indemnizaţie pentru consiliul de administraţie şi contribuţiile angajatorului la bugetul statului.
Pârâtul B. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Motru, precum şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.
Prin sentinţa civilă nr. 1350 din 22 septembrie 2014, Judecătoria Motru a admis excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei şi, pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, reţinând că pretenţiile solicitate prin cererea de chemare în judecată se încadrează în sfera conflictelor de muncă, care în primă instanţă se soluţionează de către tribunal.
Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa nr. 684 din 31 mai 2017 a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune; a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul B., fiind prescris dreptul material la acţiune.
Prin Decizia nr. 2948 din 6 noiembrie 2017, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.A., prin administrator judiciar C., împotriva sentinţei civile nr. 684 din 31 mai 2017, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimatul - pârât B., A anulat sentinţa civilă nr. 684 din 31 mai 2037, pronunţată de Tribunalul Gorj şi a reţinut cauza spre rejudecare, acordând termen pentru soluţionare la data de 20 noiembrie 2017, ora 9, cu citarea părţilor.
Prin decizia nr. 3555 din 11 decembrie 2017, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., prin administrator judiciar C., în contradictoriu cu pârâtul B. A fost obligat pârâtul către reclamantă la plata sumei brute de 52.011 RON, reprezentând sumă necuvenită, decizie definitivă.
Împotriva Deciziilor nr. 2948 din 6 noiembrie 2017 şi nr. 3555 din 11 decembrie 2017, ambele pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a declarat recurs pârâtul B., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.
Calea de atac a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 16 martie 2018, sub nr. x/2018, şi repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 2 filtru.
În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cit cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acelaşi cod, Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate admisibilitatea recursului, faţă de care constată următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ.: '"hotărârile date în apel, cele date, potrivit, legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. stipulează că; În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015, nu suni supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din. Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului, hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea, prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Pentru această categorie de litigii, noua reglementare a instituit doar două grade de jurisdicţie, respectiv fond şi apel.
În cauză, prin demersul judiciar iniţiat la data de 27.06.2014, reclamanta S.C. A. S.A a solicitat instituirea răspunderii patrimoniale a salariatului B. pentru suma de 52.011 RON, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit, indemnizaţie pentru consiliul de administraţie şi contribuţiile angajatorului la bugetul statului.
Faţă de natura pretenţiei deduse judecăţii, se reţine că aceasta izvorăşte dintr-un conflict de muncă, cauza circumscriindu-se, din acest punct de vedere, dispoziţiilor reglementate de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cărora, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale. De asemenea, în aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunţate de instanţele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului,
Prin urmare, în raport de conţinutul acestor dispoziţii legale, precum şi de caracterul pretenţiilor solicitate de reclamantă prin acţiunea introductivă de instanţă, în opinia raportorului, recursul este inadmisibil.
De asemenea, prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
În cauză, Deciziile nr. 2948 din 6 noiembrie 2017 şi nr. 3555 din 11 decembrie 2011, ambele pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, sunt definitive, în înţelesul textului legal menţionat, motiv pentru care împotriva acestora nu mai poate fi exercitată calea de atac a recursului.
Concluzionând, pentru considerentele arătate în precedent şi având în vedere dispoziţiile art. 493 alin. 5 C. proc. civ., recursul declarat este inadmisibil.
Totodată, este de reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Pentru considerentele arătate în precedent, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul pârâtul B. împotriva Deciziei civile nr. 2948 din 6 noiembrie 2017 şi a Deciziei civile nr. 3555 din 11 decembrie 2017, ambele pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul B. împotriva Deciziei civile nr. 2948 din 6 noiembrie 2017 şi a Deciziei civile nr. 3555 din 11 decembrie 2017, ambele pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12.06.2018.