Recognition of wartime ethnic persecution status under Law 189/2000 based on refugee displacement from domicile
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania rejected the insurer’s appeal, thereby upholding the lower court’s order compelling the pension authority to recognize the claimant as a beneficiary of ethnic persecution legislation and issue a new pension decision. The dispute centered on the administrative annulment of a pension authority’s refusal to grant benefits under Law No. 189/2000 for the period between September 6, 1940, and March 6, 1945, based on the claimant’s status as a refugee who was displaced from their domicile on ethnic grounds. Applying Article 1(c) of the Law in conjunction with Article 2 of the implementing norms (HG No. 127/2000), the court determined that displacements, expellations, and refugee status resulting from ethnic persecution during the specified wartime period are legally equivalent for benefit eligibility, and it found the evidence of displacement sufficient to satisfy the statutory requirements, rendering the authority’s challenge unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 312 C. proc. civ; Recognition of wartime ethnic persecution status under Law 189/2000 based on refugee displacement from domicile: The dispute centered on the administrative annulment of a pension authority’s refusal to grant benefits under Law No. 189/2000 for the period between September 6, 1940, and March 6, 1945, based on the claimant’s status as a refugee who was displaced from their domicile on ethnic grounds. Applying Article 1(c) of the Law in conjunction with Article 2 of the implementing norms (HG No. 127/2000), the court determined that displacements, expellations, and refugee status resulting from ethnic persecution during the specified wartime period are legally equivalent for benefit eligibility, and it found the evidence of displacement sufficient to satisfy the statutory requirements, rendering the authority’s challenge unfounded.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural provision cited in the decision to reject the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
D.M., în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București, a solicitat anularea hotărârii nr. 5557 din 27 iunie 2002 și obligarea pârâtei, la emiterea unei noi hotărâri, prin care să i se recunoască calitatea de beneficiar al art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, fiind refugiat.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 1696 din 22 octombrie 2003, a admis acțiunea, reținând că strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică.
Considerând hotărârea, nelegală, pârâta a declarat recurs, arătând că din probele administrate, nu a rezultat perioada refugiului, ori, conform lucrărilor științifice – plecările din Basarabia și Bucovina făcute după 26 iunie 1941, până în 1944, nu pot fi considerate refugieri.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c), a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobată prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
În instanță, cu probele administrate (declarația martorilor rectificată de notar și acte) s-a făcut dovada refugiului din 6 septembrie 1940, până în 6 martie 1945, astfel că nu poate fi primită critica din recurs.
Soluția instanței fiind legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1696 din 22 octombrie 2003 a Curții de Apel București. secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2004.