Jurisdiction for revision petition under 1865 Civil Procedure Code when new law temporal applicability is excluded
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declined its material jurisdiction to hear the petition, ordering that the matter be referred to the Bucharest Court of Appeal, the instance that pronounced the final decision being challenged. The case involved a motion for revision filed against a 2018 decision regarding labor disputes and social insurance, where the petitioner invoked grounds of contradictory judgments and other statutory faults from the new Code of Civil Procedure. The Court determined that because the underlying lawsuit was initiated in 2003, the transitional provisions of the new Code of Civil Procedure (effective 2013) did not apply, rendering the 1865 Civil Procedure Code the applicable law. Under Article 322(7) and 323(1) of the 1865 Code, jurisdiction for revision petitions based on contradictory judgments or other grounds lies with the court that issued the original final decision, unless specific exceptions for higher courts are met; since the petitioner failed to concretely identify the contradictory judgments, the material jurisdiction imperatively remained with the Bucharest Court of Appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 137 alin. (1) din C. proc. civ, art. 323 alin. (1) din C. proc. civ, art. 322 pct. 7 din C. proc. civ; Jurisdiction for revision petition under 1865 Civil Procedure Code when new law temporal applicability is excluded: În cuprinsul cererii de revizuire se invocă dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8, 10 şi 11 din C. proc. civ. şi se aduc critici legate de nemulţumirea petentei în legătură cu modul de soluţionare a cauzei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.05.2018 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, revizuenta A. a formulat cerere de revizuire, prin care a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 39 din 21 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurările sociale.
În cuprinsul cererii de revizuire se invocă dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8, 10 şi 11 din C. proc. civ. şi se aduc critici legate de nemulţumirea petentei în legătură cu modul de soluţionare a cauzei.
Examinând cererea de revizuire, în raport de excepţia de necompetenţă materială în soluţionarea cauzei, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport cu dispoziţiile art. 137 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 24.05.2018, revizuenta A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 39 din 21 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurările sociale, invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8, 10 şi 11 din C. proc. civ.
Mai întâi, Înalta Curte observă că, potrivit normelor tranzitorii cuprinse în art. 24 din noul C. proc. civ. (art. 3 din Legea nr. 76 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.), dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare (15.02.2013).
Având în vedere data formulării cererii de chemare în judecată -11.03.2003 -, rezultă că dispoziţiile noului C. proc. civ. nu sunt aplicabile cererii pendinte, chiar dacă revizuenta a invocat, ca temei al cererii de revizuire, dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8,10 şi 11 din noul C. proc. civ., fiind aplicabil C. proc. civ. de la 1865.
În ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, dispoziţiile art. 323 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că:
"cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a dat hotărârea rămasă definitivă şi a cărei revizuire se cere". Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede faptul că "în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice. Când cele două instanţe care au dat hotărârile potrivnice fac parte din circumscripţii judecătoreşti deosebite, instanţa mai mare în grad la care urmează să se îndrepte cererea de revizuire va fi aceea a instanţei care a dat prima hotărâre".
Revizuenta a solicitat revizuirea deciziei nr. 39 din 21 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurările sociale, invocând art. 509 alin. (1) pct. 8, 10 şi 11 din noul C. proc. civ., fiind aplicabile însă, aşa cum s-a arătat anterior dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865.
Art. 509 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ. este corespondentul art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865.
Se constată însă faptul că revizuenta a invocat formal aceste text de lege, vizând contrarietatea de hotărâri, fără a indica în concret care sunt hotărârile pretins potrivnice şi fără a formula critici în acest sens.
Prin urmare, în ceea ce priveşte art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865, nefiind indicate în concret care sunt hotărârile pretins potrivnice şi fără a fi formulate critici în acest sens, ci doar nemulţumiri ale revizuientei legate de modul de soluţionare a cauzei, competenţa materială de soluţionare a cererii de revizuire revine Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţă care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.
De asemenea, revizuenta a indicat, drept motive ale cererii de revizuire, dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11 din noul C. proc. civ., care au corespondentul în art. 322 pct. 9 şi 10 din C. proc. civ. de la 1865 şi care atrag competenţa de soluţionare a cererii de către instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Prin urmare, dispoziţiile art. 323 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865, cuprinzând norme de competenţă materială imperativă, de la care nu se poate deroga, se va declina competenţa soluţionării cererii de revizuire formulate de revizuenta A., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţă care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulate de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 39 din 21 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurările sociale, în favoarea aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12.06.2018.