Labor reinstatement and dismissal damages; nullity of unexplained cassation appeal

Asupra cauzei de faţă, constata următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul Şcolar ai Judeţului Ialomiţa, pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa în cauză instanţa să dispună anularea Deciziei nr. 169 din 26.01.2017; reintegrarea în funcţia deţinută anterior emiterii deciziei contestate; actualizarea înregistrărilor în Revisal prin înscrierea contractelor de muncă pentru funcţia de director; obligarea la plata unei despăgubiri egala cu drepturile salariale în cuantum de 4.886 Iei/lună, indexate si actualizate, ce i se cuvin până la reintegrarea efectivă în funcţia de director deţinută anterior emiterii Deciziei nr. 169 din 26.01.2017; obligarea la plata daunelor materiale provocate ea urmare a eliberării sale, în mod nelegal, din funcţia de director, determinate astfel: 4,886 RON (salariul lunar) x 48 luni x 25% (procent din salariul de bază reprezentând gradaţia de merit) + 12 luni x 25% (procent din salariul de bază reprezentând gradaţia de merit); obligarea la plata daunelor morale în cuantum de 250.000 RON; obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1227 din 12.09.2011 Tribunalul Ialomiţa a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa şi Şcoala Gimnazială Săveni.

Prin Decizia civilă nr. 490 din 05 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-au respins cererea de intervenţie accesorie si cererea de intervenţie principală, formulate de B., ca inadmisibile, s-a admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1227 din 20.09.2017, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă, a fost schimbată în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că s-a admis în parte acţiunea, a fost obligat pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa la plata către reclamantă a sumei de 2.000 RON eu titlu de daune morale şi a fost păstrată în rest sentinţa atacată.

Această decizie a fost comunicată intervenientului ia data de 30.03.2018, astfel cum rezultă din actul procedural aflat din dosar apel.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs intervenientul B., fără a motiva calea de atac, iar memoriul cuprinzând motivele de recurs a fost depus la data de 26 aprilie 2018, primul termen de judecată stabilit în acest dosar, dată la care instanţa a dispus amânarea cauzei pentru a se comunica motivele de recurs depuse la acel termen şi pentru a se formula puncte de vedere cu privire la formularea şi depunerea în termen a motivelor de recurs.

La acest termen, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare cu privire la excepţia nulităţii recursului, pe care o va admite, pentru considerentele care succed:

Conform art. 64 alin. (4) C. proc. civ., încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs, motivele de casare fiind limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Conform art. 470 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

Corelativ, art. 489 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică.

Din practicaua deciziei atacate, prin care s-au respins, ca inadmisibile, cererile de intervenţie, se constată că intervenientul B. a fost prezent la termenul din 05 februarie 2018.

De asemenea, se constată că recurentul a depus doar declaraţia de recurs în termen de 5 zile de la pronunţarea hotărârii atacate, conform rezoluţiei de înregistrare a recursului la Curtea de Apel Bucureşti, fila 6 dosar recurs, arătând că urmează a motiva recursul printr-o cerere separată, însă nu s-a conformat acestei obligaţii. Aşa cum rezultă din dovada de comunicare de la filele 35 din dosarul de apel, recurentului î-a fost comunicată decizia atacată la data de 30.03.2018, actul procedural îndeplinind toate condiţiile de validitate prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 164 alin. (3) C. proc. civ.

Prin raportare la această dată, aplicând modul de calcul pe zile libere, prevăzut de art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. pentru termenele procedurale pe zile, urinează a se reţine că, în cauză, termenul de motivare a recursului prevăzut de dispoziţiile art. 64 alin. (4), coroborate cu cele ale art. 487 alin. (1) şi ale 470 alin. (5) C. proc. civ., s-a împlinit la data de 05.04.2018.

Or, intervenientul nu a formulat motivele de recurs, odată cu cererea de recurs, şi nici nu a procedat la motivarea căii de atac în termenul prevăzut de lege, respectiv de 5 zile de la comunicarea hotărârii atacate 30.03.2018.

Se constată, astfel, că recurentul nu s-a conformat exigenţelor art. 487 alin. (1) C. proc. civ., neindicând motive de nelegalitate, dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ. în termenul procedural şi, cum în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică, urmează a se aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de intervenientul B. împotriva Deciziei civile nr. 490 din 05 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de intervenientul B. împotriva Deciziei nr. 490 din 05 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 07.06.2018.