Inadmissibility of appeal against decision declaring peremption of prior appeal as unchallengeable under Code of Civil Procedure

Asupra recursului de faţa, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 224/2016 din data de 16 noiembrie 2016, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, a anulat, ca insuficient timbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 260 din 14.04.2014, pronunţată de Tribunalul Neamţ, în Dosarul nr. x/2007.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul A., înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 16 ianuarie 2017, instanţa a dispus suspendarea judecării recursului, în baza dispoziţiilor art. 1551 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că recurentul A. nu şi-a îndeplinit obligaţiile procesuale puse în vedere de către instanţă.

Prin Decizia nr. 406/2018 din 2 aprilie 2018, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a constatat perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 224/2016 din 16 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă.

În motivare, curtea de apel a reţinut că, de la data suspendării, recurentul nu a formulat cerere de redeschidere a judecăţii şi nici nu şi-a îndeplinit obligaţiile fixate în sarcina sa de instanţa de recurs.

Potrivit art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, dacă a stat în nelucrare din vina părţii timp de un an.

Faţă de aceste prevederi, instanţa a constatat că la data de 16 ianuarie 2018 recursul s-a perimat.

Împotriva acestei din armă decizii, reclamanţii A. şi B. au declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 3 şi 6 C. proc. civ. şi solicitând casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În susţinerea recursului, reclamanţii au arătat că instanţa nu a analizat înscrisurile pe care ie-au depus ia dosar şi nu s-a pronunţat asupra a ceea ce s-a cerut.

Analizând, cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte urmează să o admită, pentru considerentele care succed:

În speţă, recursul a fost exercitat împotriva unei decizii irevocabile, prin care s-a constatat perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 224/2016 din 16 noiembrie 2016 a Tribunalului Neamţ, secţia I civilă, prin care a fost soluţionată contestaţia în anulare îndreptată împotriva unei decizii pronunţate în recurs.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, sunt supuse acestei căi de atac "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională".

Din textul legal citat rezultă că hotărârile pronunţate de curţile de apel cu ocazia soluţionării recursurilor nu mai pot fi atacate cu recurs, întrucât nu se găsesc cuprinse în dispoziţiile art. 299 C. proc. civ.

De asemenea, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile cele "date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii".

A fortiori, au acest caracter, irevocabil, hotărârile date în recurs, când pricina a fost soluţionată prin reţinerea unui incident procedural, cum este cel al perimării.

Or, aşa cum s-a menţionat anterior, cu referire la dispoziţiile procedurale care circumstanţiază obiectul recursului, împotriva hotărârilor irevocabile nu mai este deschisă această cale de atac, care a fost epuizată prin exercitarea deja a dreptului la recurs (având în vedere unicitate căilor de atac).

Împrejurarea că în art. 253 alin. (2) C. proc. civ. se menţionează că "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului", nu poate fi înţeleasă în sensul că este susceptibilă de această cale de atac şi decizia prin care se constată intervenit incidentul procedural al perimării tocmai în legătură cu judecata unui recurs, cum este cazul de faţă.

Aceasta întrucât intenţia legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a recursului, după ce hotărârea a devenit irevocabilă, fiind epuizat dreptul de a exercita recurs.

La aceeaşi concluzie conduce şi coroborarea dispoziţiilor art. 253 alin. (2) cu cele ale art. 299 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., texte care, definind obiectul recursului, stabilesc "în mod clar că acesta nu poate fi reprezentat de hotărâri irevocabile.

Aşa fiind, hotărârea pronunţată asupra incidentului perimării poate fi atacată cu recurs numai dacă şi hotărârea care s-ar fi pronunţat în cererea perimată ar fi fost susceptibilă de această cale de atac (după regula conform căreia accesoriul urmează soarta principalului - "accesorium sequilur principale").

Cum exercitarea unei căi de atac nu se poate face decât în cadrul reglementat de lege, rezulta că recursul, fiind exercitat în speţă împotriva unei decizii irevocabile, este inadmisibil, sens în care va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 406/2018 din 2 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 06.06.2018.