Eligibility of EU co-funded rental expenses and applicability of O.U.G. 66/2011 to pre-existing contractual irregularities

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Sesizarea instanţei de fond

Prin cererea adresată Curţii de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie «...», în contradictoriu cu pârâta Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a solicitat anularea Deciziei OIPOSDRU - MECS nr. 01/703/ES din data de 29.04.2015, comunicată instituţiei la data de 15.05.2015, prin care s-a respins contestaţia formulată de subscrisă UMF "..." Cluj-Napoca împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul Obiectivului Convergenţă nr. OI/1701/SJCSN/20.02.2015, încheiat de pârâta OIPOSDRU - MECS şi s-a stabilit existenţa, în sarcina acesteia, a unei creanţe bugetare rezultate din nereguli în cuantum de 68.913,60 RON, la care se adaugă 16.876,80 RON; anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul Obiectivului Convergenţă nr. OI/1701/SJCSN/20.02.2015 privitor la Proiectul x cu titlul "Medicalis - Management Educaţional şi învăţământ de calitate în Societatea Informaţională", cod SMIS 21770; obligarea pârâtei la restituirea sumei de 86.000,18 RON, compusă din 68.913,60 RON - creanţa bugetară rezultată din nereguli, 16.876,80 RON TVA şi 209,78 RON - dobânda, ca efect al anulării titlului de creanţă constând în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/1701/SJCSN/20.02.2015, în baza art. 117 alin. (1) lit. d) din O.G. nr. 92/2003 Codul de procedură fiscală şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 103 din 5 aprilie 2016 Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie "...", în contradictoriu cu pârâta Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 103 din 5 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie "..." a declarat recurs, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivele de recurs a fost criticată soluţia instanţei de fond pentru următoarele considerente:

- În ceea ce priveşte aplicabilitatea în speţă a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/2015

Recurenta susţine că, în mod greşit, instanţa de fond a statuat că neregula reţinută s-ar referi la angajarea şi solicitarea la plată/rambursare a unei cheltuieli care, potrivit prevederilor contractuale, nu intră în sarcina şi/sau responsabilitatea beneficiarului de a o realiza, iar, prin urmare, prevederile contractuale din 16.06.2011 nu sunt în discuţie, ci doar nerespectarea lor ulterior intrării în vigoare, la 30.06.2011 a O.U.G. nr. 66/2011 şi că ipoteza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/2015 nu ar fi întrunită în speţă, deoarece plata facturilor aferente perioadei octombrie 2011 - ianuarie 2012 a fost făcută de aceasta tocmai în executarea respectivului contract, raportul juridic care a guvernat emiterea şi respectiv plata acestor facturi avându-şi izvorul în Contractul de furnizare nr. x/16.06.2011.

Or, Contractul de furnizare nr. x/16.06.2011 a fost încheiat de către asociaţia formată de recurentă, în calitate de achizitor - partener principal şi UMF ... Iaşi, în calitate de achizitor - partener 1, fără ca S.C. A. S.A. - partener 2 în Acordul de parteneriat nr. 20570/31.09.2009, modificat prin Actul adiţional nr. x/13.01.2011 (devenite Anexa 3 la contractul de finanţare nr. x/28.06.2010), în opinia intimatei-pârâte, să fi avut competenţă exclusivă în desfăşurarea activităţilor de închiriere prevăzute în "Graficul activităţilor Proiectului" - S.A. 8.1.8 - Închirieri şi să aibă calitatea de parte contractantă.

Angajarea cheltuielilor cu închirieri echipamente aferente facturilor fiscale emise în perioada octombrie 2011 - ianuarie 2012 (4 facturi în valoare de 17.580 RON fiecare, la care se adaugă 4.219,20 RON TVA) putea fi făcută doar de partea care a încheiat Contractul de furnizare nr. x/16.06.2011, adică recurenta, partea respectivă fiind îndrituită ca, ulterior, să solicite intimatei-pârâte rambursarea respectivei cheltuieli în baza Contractului de finanţare nr. x din 28.06.2010.

Dacă se validează teza existenţei unei nereguli, aceasta nu poate fi identificată decât la momentul încheierii Contractului de furnizare nr. x/16.06.2011, când în vigoare era O.G. nr. 79/2003 şi este întrunită în speţă ipoteza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/2015.

De aceea, în opinia recurentei, analiza presupusei nereguli trebuia făcută de prima instanţă nu prin raportare la art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, ci prin raportare la art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, modificată prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 20/2008, dispoziţii în raport de care este înfrântă prezumţia de legalitate a actelor contestate pentru că prin procesul-verbal de constatare intimata nu a identificat niciun prejudiciu adus bugetului UE sau finanţelor publice naţionale.

- În ceea ce priveşte aplicabilitatea în speţă - art. 1267 - 1268 alin. (3) C. civ.

Instanţa de fond a reţinut că nu ar exista niciun conflict între anexele 1 şi 3 la Contractul de finanţare nr. x/28.06.2010, neimpunându-se aplicarea art. 1268 alin. (3) C. civ., întrucât modificarea Anexei 3 este prin ea însăşi un efect produs, astfel că nu s-ar putea susţine că nu se produc efecte sub acest aspect dar recurenta susţine că există un asemenea conflict.

Din actele administrative atacate rezultă că intimata-pârâtă a constatat neregula ca urmare a interpretării restrictive a Anexei I a contractului - cerere de finanţare - subsecţiunea Managementul proiectului şi subsecţiunea - Graficul de implementare a activităţilor, în partea în care este prevăzută sarcina realizării Activităţii A 8.1.8. Închirieri.

Nu au fost avute în vedere prevederile Acordului de parteneriat şi ale Actului adiţional nr. x la acest acord care, la fel ca şi cererea de finanţare, reprezintă Anexa la contractul de finanţare, conform art. 16 alin. (1).

Întrucât contractul de finanţare nu cuprinde reguli speciale de interpretare, s-a apreciat că devine aplicabil art. 1267 C. civ. care consacră regula interpretării sistematice a contractelor, potrivit căreia clauzele se interpretează unele prin altele, dând înţelesul fiecăreia ce rezultă din ansamblul contractului.

Făcând aplicabilitatea acestei reguli, se impune, în opinia recurentei, ca la stabilirea caracterului eligibil sau neeligibil al sumei de 70.320 RON la care se adaugă 16.876,80 RON TVA cuprinse în cele 4 facturi fiscale emise în perioada octombrie 2011 - ianuarie 2012, pentru închirieri şi leasing să se facă raportare la Actul adiţional nr. x/13.01.2011 la Acordul de parteneriat, prin care a fost modificat art. 6 care reglementa rolul şi responsabilitatea în proiect privitoare la organizarea procedurii de achiziţie "licitaţie deschisă", având ca obiectiv achiziţia de produse hard-ware şi soft, respectiv sistemul informativ integrat în vederea implementării proiectului MEDICALIS.

Or, în conformitate cu art. 6 coroborat cu art. 5.1. lit. e) teza a II-a din Acordul de parteneriat modificat prin Actul adiţional nr. x/13.01.2011, recurentei îi incumba obligaţia organizării, în numele asociaţiei dintre solicitant şi Partenerul 1, asociaţie care devenea autoritate contractantă, a procedurii de achiziţie pentru Sistemul informatic integrat în vederea implementării proiectului MEDICALIS.

Un aspect semnificativ în sprijinul acestei interpretări îl reprezintă şi împrejurarea că, deşi în cererea de finanţare, secţiunea Graficul activităţilor Proiectului, subactivitatea S.A. 8.1.8 - Închirieri este prevăzută cu implementarea în sarcina Partenerului naţional 2 - S.C. A. S.A., subactivitatea 8.1.7 - Achiziţii publice este prevăzută cu sarcina de implementare pentru toţi partenerii.

S-a considerat ca eronat raţionamentul instanţei de fond pentru că ar contraveni regulilor de interpretare a clauzelor unui contract întrucât, chiar dacă este adevărat că Actul adiţional nr. x modifică doar Anexa 3 - Acordul de Parteneriat la contractul de finanţare, el trebuie interpretat în sensul de a produce efecte juridice, iar nu în acela în care nu ar produce niciunul, conform art. 1268 alin. (3) C. civ., iar prin încheierea lui s-a reglementat o redistribuire a responsabilităţilor între parteneri, stabilite iniţial prin cererea de finanţare şi Graficul de implementare a activităţilor.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea Sentinţei civile nr. 103/2016, în sensul admiterii acţiunii având ca obiect anularea actului administrativ - Decizia DISPOSDRU - MECS nr. 01/703/ES din 29.04.2015 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/1701/SCJCBN din 20.02.2015 şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, fond şi recurs, constând în taxa judiciară şi onorariu avocat.

A fost întocmit Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi prin încheierea din 19.04.20178 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus comunicarea acestuia către părţile din litigiu.

Urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 212/2018 şi a adoptării Hotărârilor nr. 106, 109 şi 110 ale Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 20.09.2018 s-a fixat termen pentru judecarea recursului cu citarea părţilor.

4. Soluţia instanţei de recurs

După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond a fost învestită cu soluţionarea acţiunii în anulare a Deciziei OISPOSDRU - MECS nr. 01/703/ES din data de 29.04.2015, comunicată instituţiei la data de 15.05.2015, prin care s-a respins contestaţia formulată de subscrisă UMF "..." Cluj-Napoca împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul Obiectivului Convergenţă nr. 01/1701/SJCSN/20.02.2015, încheiat de pârâta OIPOSDRU - MECS şi s-a stabilit existenţa, în sarcina acesteia, a unei creanţe bugetare rezultate din nereguli în cuantum de 68.913,60 RON, la care se adaugă 16.876,80 RON TVA.

Litigiul a fost declanşat ca urmare a următoarei situaţii de fapt:

UMF ... Cluj-Napoca a încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" (AMPOSDRU) Contractul de Finanţare nr. E4860/A.Z./28.06.2010, pentru implementarea Proiectului POSDRU 86/1.2/S/62954 cu titlul "MEDICALIS - Management Educaţional şi învăţământ de calitate în Societatea Informaţională", cod SMIS 21770.

În baza Ordinului Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcţii privind implementarea Programului Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013", între părţile contractante iniţiale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" (OIPOSDRU - MECTS), s-a încheiat Actul Adiţional Tripartit privind modificarea părţilor contractuale din contractele strategice, înregistrat la AMPOSDRU sub nr. x/02.09.2010, prin care s-a modificat art. 1 din Contractul de finanţare, în sensul că părţile contractuale sunt Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" (OIPOSDRU - MECTS), pârâta din prezenţa cauza, şi UMF "..." Cluj-Napoca.

În vederea implementării contractului de finanţare s-a încheiat Acordul de parteneriat nr. 20570/31.08.2009 între UMF ... Cluj-Napoca, în calitate de solicitant (S) - partener principal, UMF ... Iaşi Partener 1 (P1) şi S.C. A. S.A. - Partener 2 (P2).

Între MECTS - OISPOSDRU şi UMF - ... a fost încheiat Actul adiţional nr. x la contractul de finanţare încheiat prin care au fost modificate următoarele prevederi ale contractului de finanţare POSDRU 86/1.2/S/62594:

- art. 16 - Anexele contractului, iar anexa 3 - devine Acordul de parteneriat încheiat, cu menţiunea că toate celelalte condiţii generale şi speciale ale contractului de finanţare rămân nemodificate.

Ulterior, a fost declanşată procedura de achiziţie publică prin licitaţie deschisă prin mijloace electronice, în vederea încheierii unui contract de furnizare fiind astfel încheiat Contractul de furnizare nr. 13126/D5 din data de 16.06.2011 între UMF "..." Cluj-Napoca - achizitor-partener principal, UMF "..." Iaşi - achizitor-partener 1 şi Asociaţia formată din S.C. B. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L. Filiala Iaşi, în calitate de furnizor, cu o valoarea de 6.838.182 RON, plus 1.641.163,68 RON TVA (în total 8.479.345,68 RON). Prin acest contract au fost achiziţionate (cumpărate) produsele descrise în Anexele 1.1 pentru Partenerul principal şi produsele descrise în Anexele 1.2 pentru Partenerul 1; au fost închiriate echipamentele descrise în Anexa 1.3 în beneficiul Partenerului principal, şi anume "Management/Backup Server tip 1" şi "Application and D. tip 1", pentru o durata de 25 de luni de la data atribuirii contractului. Cheltuielile cu aceste închirieri, angajate în perioada octombrie 2011 - ianuarie 2012, formează neregula constatată prin Procesul-verbal nr. x/20.02.2015.

În baza suspiciunii de neregulă înregistrată la OISPOSDRU cu nr. OI/4053/SJCSN/08.02.2013 şi la AMPOSDRU cu nr. 2587/11.02.2014 a fost demarată procedura de control finalizată prin emiterea titlului de creanţă - Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare înregistrat sub nr. x/20.02.2015, titlu de creanţă ce a fost înaintat Beneficiarului în data de 05.03.2015. Valoarea creanţei stabilite în sarcina Universităţii de Medicină şi Farmacie "..." Cluj-Napoca este în cuantum de 68.913,60 RON.

Universitatea de Medicină şi Farmacie "..." Cluj-Napoca a depus contestaţie, iar prin Decizia nr. 01/703/ES din data de 29.04.2015, contestaţia a fost respinsă.

În actul de control s-a reţinut că, potrivit prevederilor contractuale nu intră în sarcina şi/sau responsabilitatea beneficiarului de a realiza închirierea, fiind constatate cheltuieli neeligibile de 70.320 RON plus 16.876,80 RON TVA, reprezentând cheltuieli închiriere echipamente aferente facturilor fiscale emise în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012 (4 facturi pentru valoarea de 17.580 RON fiecare, la care se adaugă 4.219,20 RON TVA), solicitate la plata şi validate cu cererea de rambursare (CR) 2.

Cu privire la cheltuielile cu închiriere echipamente validate cu CR 2, în suma de 70.320 RON la care se adaugă 16.876,80 RON TVA, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a constatat existenţa aceloraşi condiţii de neeligibilitate care au dus la invalidarea lor de către Serviciul Verificare Proiecte Finanţate în cadrul CR 3 şi CR 4, cereri care au fost respinse. Neregula constatată de pârâtă prin Procesul-verbal din data de 20.02.2015 vizează angajarea şi solicitarea la plata/rambursare a unei cheltuieli care, potrivit prevederilor contractuale, nu intră în sarcina şi/sau responsabilitatea beneficiarului de a o realiza.

Valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli a fost stabilită la nivelul sumei de 68.913,60 RON, din care 53.063,47 RON contribuţie din fonduri UE; 15.850,13 RON contribuţie publică naţională de la bugetul de stat; 16.876,80 RON TVA.

Instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei reţinând că aceasta a săvârşit o neregulă prin angajarea şi solicitarea de plată/rambursare a unei cheltuieli care, potrivit prevederilor contractuale, nu intră în sarcina şi/sau responsabilitatea beneficiarului, iar cu privire la incidenţa în speţă a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/2015 s-a reţinut că nu sunt în discuţie prevederile contractuale din 16.06.2011, ci doar respectarea lor ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011.

Criticile recurentei ce vizează această soluţie sunt nefondate.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea în speţă a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/2015, criticile recurentei nu vor putea fi reţinute.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt neconstituţionale.

Recurenta susţine că aceste prevederi ar avea incidenţă în speţă deoarece Contractul de furnizare nr. x/16.06.2011 a fost încheiat când era în vigoare O.G. nr. 79/2003 privind contractul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, utilizate necorespunzător şi că, chiar dacă facturile ce au determinat neregula sunt ulterioare intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011, ar trebui să fie aplicabile prevederile O.G. nr. 79/2003 şi, deci, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015.

Însă, aceste susţineri sunt nefondate.

Potrivit art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, act normativ care a stat la baza controlului şi a întocmirii actelor contestate:

"Activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se finalizează şi se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare."

Este adevărat că textul permite interpretarea per a contrario, potrivit căreia O.U.G. nr. 66/2011 se aplică pentru activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care nu sunt în desfăşurare la data intrării acesteia în vigoare, chiar dacă acestea au fost săvârşite sub imperiul O.G. nr. 79/2003, aşa cum este cazul în speţă, iar pentru acest considerent, coroborat cu faptul că O.U.G. nr. 66/2011 permite aplicarea normelor de drept substanţial din cuprinsul acesteia unor nereguli săvârşite în intervalul temporal în care era în vigoare O.G. nr. 79/2003, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţional art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt neconstituţionale pentru că ar încălca principiul neretroactivităţii legii civile.

Totuşi, Înalta Curte are în vedere prioritatea dreptului Uniunii Europene (UE) şi împrejurarea că prin Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 26.05.2016 pronunţată în cauzele conexe C 260/14 şi C 261/14 s-a stabilit, printre altele, că "Principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecţii financiare reglementate printr-un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc o pretinsă încălcare a unor dispoziţii în materia atribuirii unor contracte de achiziţii publice, cu condiţia să fie vorba despre aplicarea unei reglementări noi la efectele viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul reglementării anterioare, aspect a cărui verificare este de competenţa instanţei de trimitere, care trebuie să ţină seama de ansamblul împrejurărilor relevante din litigiile principale."

Astfel, prin Hotărârea din 26 mai 2016, pronunţată în cauzele reunite C-260/14 şi C-261/14, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a analizat aplicabilitatea dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 şi cu privire la a patra întrebare în cauza C-260/14 a concluzionat că:

Prin intermediul celei de a patra întrebări în cauza C 260/14, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă, în împrejurările din cauza principală, principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că se opun aplicării de către un stat membru a unor corecţii financiare reglementate printr-un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc o pretinsă încălcare a unor dispoziţii în materia atribuirii unor contracte de achiziţii publice.

În această privinţă, dintr-o jurisprudenţă constantă reiese că, atunci când statele membre adoptă măsuri prin care pun în aplicare dreptul Uniunii, ele au obligaţia de a respecta principiile generale ale acestui drept, printre care figurează în special principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime (a se vedea în special Hotărârea din 3 septembrie 2015, A2A, C 89/14, EU:C:2015:537, punctele 35 şi 36, precum şi jurisprudenţa citată).

Pe de altă parte, trebuie amintit că, potrivit aceleiaşi jurisprudenţe, deşi principiul securităţii juridice se opune aplicării retroactive a unui regulament, cu alte cuvinte, unei situaţii anterioare intrării sale în vigoare, indiferent de efectele favorabile sau nefavorabile pe care le ar putea avea o astfel de aplicare asupra persoanei interesate, acelaşi principiu impune ca orice situaţie de fapt să fie în mod normal apreciată, în lipsa unei dispoziţii exprese contrare, în lumina normelor de drept în vigoare la data producerii sale. Cu toate acestea, deşi legea nouă îşi produce efectele numai pentru viitor, aceasta se aplică, în lipsa unei derogări, şi efectelor viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul legii vechi (a se vedea în special Hotărârea din 3 septembrie 2015, A2A, C 89/14, EU:C:2015:537, punctul 37 şi jurisprudenţa citată).

Astfel cum reiese din aceeaşi jurisprudenţă, nici domeniul de aplicare al principiului încrederii legitime nu poate fi extins într-atât încât să împiedice, la modul general, o nouă reglementare să se aplice efectelor viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul reglementării anterioare (a se vedea în special Hotărârea din 3 septembrie 2015, A2A, C 89/14, EU:C:2015:537, punctul 38 şi jurisprudenţa citată).

Reiese din cele ce precedă că trebuie să se răspundă la a patra întrebare în cauza C 260/14 că principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecţii financiare reglementate printr-un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc o pretinsă încălcare a unor dispoziţii în materia atribuirii unor contracte de achiziţii publice, cu condiţia să fie vorba despre aplicarea unei reglementări noi la efectele viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul reglementării anterioare, aspect a cărui verificare este de competenţa instanţei de trimitere, care trebuie să ţină seama de ansamblul împrejurărilor relevante din litigiile principale.

În esenţă, dată fiind prioritatea dreptului european, consacrată la nivel constituţional prin dispoziţiile art. 148 alin. (2), statuările Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra problemei de drept în dispută vor fi reţinute ca argument în combaterea ideii de înlăturare a incidenţei dispoziţiilor art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.

Înalta Curte constată că, în cauză, contractul în legătură cu care s-au constatat abaterile a fost încheiat anterior adoptării O.U.G. nr. 66/2011, iar instanţa de fond în mod corect a reţinut aplicabilitatea acestui act normativ chiar dacă nu era în vigoare la data încheierii contractului şi a săvârşirii faptelor ce pot fi sancţionate cu corecţie financiară, având în vedere faptul că activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care se desfăşoară după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 se finalizează şi se valorifică cu aplicarea prevederilor acestui act normativ.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea în speţă a art. 1267 - 1268 alin. (3) C. civ.

În legătură cu aplicabilitatea în speţă a acestor prevederi din C. civ., instanţa de recurs constată că, de fapt, aplicabilitatea este invocată în legătură cu modul de interpretare a anexelor la Contractul de finanţare nr. x/28.06.2010.

Astfel, Anexa 1 a contractului de finanţare este cererea de finanţare. Potrivit art. 16 din această anexă:

- Secţiunea "Managementul proiectului, Subsecţiunea Graficul de implementare a activităţilor S.A. 8.1.8 Închirieri - se prevedea expres că această activitate revine în sarcina Partenerului nr. 2 - S.C. A. S.A., aspect necontestat de către recurentă.

Însă, recurenta susţine că responsabilităţile stabilite iniţial prin Acordul de Parteneriat (art. 6) şi care transpuneau practic cele stabilite în Proiectul POSDRU 86/1/2/S/62954 - Cerere de finanţare nr. x/15.09.2009, au fost modificate prin Actul adiţional nr. x la Acordul de parteneriat ce a devenit opozabil pârâtei OISPOSDRU la 15.04.2011 şi că potrivit acesteia, obligaţia de plată a închirierilor îi revenea acesteia şi nu Partenerului 2.

Susţinerile recurentei sunt însă nefondate pentru că Acordul de parteneriat şi Actul adiţional nr. x la acest acord sunt încheiate între UMF ... Cluj-Napoca, UM ... Iaşi şi S.C. A. S.A., dar contractul de finanţare şi Actul adiţional nr. x la acest contract sunt încheiate între MECTS - OISPOSDRU şi UMF ... Cluj-Napoca.

În Actul adiţional nr. x la contractul de finanţare (înregistrat sub nr. x/01.02.2011 la beneficiar) s-a precizat expres că se modifică următoarele prevederi ale contractului de finanţare:

"Art. 16 - Anexele contractului, Anexa 3 - Acord de parteneriat. Actul adiţional nr. x la Acordul de parteneriat este ataşat la prezentul act adiţional. Toate celelalte condiţii generale şi speciale ale contractului de finanţare rămânând nemodificate şi nu se poate considera că ar fi fost modificate, implicit, prevederile din Anexa 1 la contractul de finanţare - cererea de finanţare".

Autoritatea pârâtă a analizat, prin actul contestat în prezenta cauză, modul de respectare al contractului de finanţare şi acordul de parteneriat deoarece raporturile dintre parteneri (autoritatea pârâtă nu este parte în acordul de parteneriat) sunt reglementate prin aceste.

Dacă iniţial, acordul de parteneriat era, aşa cum chiar recurenta a subliniat, o transpunere a celor stabilite prin cererea de finanţare, atunci prin încheierea unui act adiţional la acordul de parteneriat nu se putea deroga de la cererea de finanţare, fără acordul autorităţii pârâte semnatare a contractului de finanţare.

Or, în condiţiile în care, în Actul adiţional nr. x la contractul de finanţare se preciza expres că singura modificare este legată de anexele contractului, dar că toate celelalte condiţii generale şi speciale ale contractului de finanţare rămân neschimbate, atunci, în mod legal, autoritatea pârâtă a verificat modul de îndeplinire a condiţiilor stabilite în Anexa 1 - cererea de finanţare, în raport de care s-a stabilit valoarea corecţiei financiare.

Nu se poate susţine că există conflict între Anexa 1 a contractului - Cererea de finanţare şi Anexa 3 a aceluiaşi contract, deoarece cererea de finanţare este semnată de reprezentantul reclamantei, iar acordul de parteneriat a fost încheiat pentru executarea contractului de finanţare dar care are ca semnatari recurenta, UM ... Iaşi şi S.C. A. S.A.

Mai mult, chiar Actul adiţional nr. x la Acordul de parteneriat (devenit anexa 3 la contractul de finanţare) se prevede expres, în art. 2.2.- "Prevederile cererii de finanţare, inclusiv anexele acesteia sunt direct aplicabile prezentului Acord de parteneriat".

Dacă recurenta dorea ca responsabilităţile stabilite iniţial în Acordul de parteneriat, care respecta întocmai cererea de finanţare, să fie modificate, atunci era necesară modificarea contractului de finanţare, or, acesta nu a fost modificat nici măcar ca urmare a încheierii Actului adiţional nr. x la Acordul de finanţare.

S-ar putea analiza incidenţa dispoziţiilor art. 1267 - 1268 C. civ., numai dacă am fi în prezenţa unor clauze dintr-un contract, dar nu se poate considera că anexele unui contract sunt clauze ale acestuia.

Prin urmare, în raport de cererea de finanţare, autoritatea pârâtă a procedat la verificarea modului de respectare a prevederilor acesteia şi a constatat că recurenta a angajat unele cheltuieli care, potrivit prevederilor contractului de finanţare, nu intră în sarcina sa şi, în mod corect, a stabilit corecţia financiară.

De aceea, apreciind că soluţia instanţei de fond este legală, în baza art. 497 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins ca nefondat recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie "..." împotriva Sentinţei civile nr. 103/2016 din 05 aprilie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 decembrie 2018.

Procesat de GGC - NN