Scope of RASDAQ migration obligation in Law No. 151/2014 limited to companies actively trading on RASDAQ at entry into force

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 30 decembrie 2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, anularea Deciziilor nr. 3628 din 10 decembrie 2015 şi nr. 2358 din 24 septembrie 2015 emise de pârâtă.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 1442 din 27 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea şi a anulat Decizia nr. 2358 din 24 septembrie 2015 şi Decizia nr. 3628 din 10 decembrie 2015 emise de ASF.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi rejudecarea litigiului

În motivarea căii de atac exercitate recurenta pârâtă a susţinut următoarele:

În cuprinsul considerentelor sentinţei recurate, se arată în mod eronat faptul că "textul de la art. 21 din Legea nr. 55/1995 reglementează posibilitatea tranzacţionării pe piaţă a acţiunilor dobândite în cadrul procesului de privatizare în masă ... este relevant faptul că articolul invocat nu a stabilit imperativitatea tranzacţionării acţiunilor, ci doar posibilitatea".

Or, în speţă, Societatea B. S.A. Giurgiu a fost înregistrată în evidenţele CNVM în baza dispoziţiilor Legii nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare, precum şi a dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Instrucţiunile CNVM nr. 13/1996 privind evidenţa valorilor mobiliare, a emitenţilor şi a altor persoane juridice autorizate de C.N.V.M.

În conformitate cu aceste dispoziţii "Acţiunile dobândite prin schimb sau prin vânzare în cadrul procesului de privatizare în masă, reglementat de prezenta lege, pot fi tranzacţionale pe pieţe ale valorilor mobiliare, organizate potrivit legii şi aflate sub supravegherea şi controlul CNVM, fiind exceptate de la aplicarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 52/1994".

Astfel, în opinia recurentei, este cu totul străină de natura cauzei argumentaţia instanţei de fond referitor la inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 55/1995, în condiţiile în care aceste dispoziţii legale trebuie interpretate corelativ cu celelalte prevederi incidente, respectiv cele ale Instrucţiunii CNVM nr. 13/1996, de unde rezultă în mod evident faptul că societatea al cărei administrator unic este reclamantul, sancţionat prin decizia ASF, a emis acţiuni care au fost admise la tranzacţionare pe piaţa RASDAQ, iar interpretarea instanţei de fond este vădit eronată deoarece admiterea la tranzacţionare implică în mod obligatoriu tranzacţionarea efectivă a acţiunilor respective. Alternativa tranzacţionării acţiunilor nu poate fi decât retragerea de la tranzacţionare pe piaţa respectivă pe care acţiunile au fost admise. Deci, afirmaţiile instanţei de fond nu pot fi reţinute în cauză având în vedere faptul că retragerea acţiunilor emise de Societatea B. S.A. Giurgiu de la tranzacţionare şi radierea acestora din evidenţele ASF au intervenit abia la data de 15 octombrie 2015, data emiterii Deciziilor nr. 2628 şi 2631. Faptul că au existat sau nu tranzacţii cu acţiunile emise de Societatea B. S.A. Giurgiu nu constituie un temei legal relevant în cauză, întrucât eventualele tranzacţii se realizează în funcţie de interesul investitorilor pentru respectivul emitent, neexistând o condiţie referitoare la numărul de tranzacţii care să condiţioneze calificarea societăţii emitente ca atare.

În concluzie, contrar susţinerilor instanţei de fond din cuprinsul considerentelor sentinţei recurate, Societatea B. S.A. Giurgiu, societatea al cărei administrator unic este reclamantul este o societate pe acţiuni, fapt necontestat de către aceasta, societate înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, care are obligaţia de a respecta şi reglementările specifice pieţei de capital în virtutea statutului său juridic, obligaţie care subzistă până la radierea valorilor mobiliare din evidenţele CNVM/ASF.

Având în vedere faptul că, Societatea B. S.A. Giurgiu figura ca societate ale cărei acţiuni sunt admise la tranzacţionare, iar societatea a fost tranzacţionabilă până la data de 15 octombrie 2015 (data emiterii Deciziilor nr. 2628 şi 2631), nefiind retrasă de la tranzacţionare, obligaţiile imperative instituite prin Legea nr. 151/2014 îi sunt incidente.

Se precizează că suspendarea de la trazacţionare a valorilor mobiliare ale societăţii nu echivalează cu radierea valorilor mobiliare de la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare din cadrul CNVM/ASF.

Susţinerea reclamantului, preluată de către instanţa de fond în cuprinsul sentinţei recurate, privind inaplicabilitatea, în cazul Societatea B. S.A. Giurgiu, a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 151/2014 este vădit neîntemeiată deoarece obligaţia prevăzută de textul legal invocat vizează acţiunile societăţilor admise la tranzacţionare pe această piaţă, iar nu numai cele care se tranzacţionau efectiv la data intrării în vigoare a respectivului act normativ.

Societatea B. S.A. Giurgiu a fost admisă la tranzacţionare pe piaţa de capital, având astfel obligaţia de a respecta reglementările specifice pieţei de capital în virtutea statutului său juridic, obligaţie care subzistă până la radierea valorilor mobiliare din evidenţa CNVM/ASF.

Prin urmare, societatea Societatea B. S.A. Giurgiu, ca emitent de valori mobiliare, are obligaţia de a respecta reglementările specifice pieţei de capital în virtutea statutului său juridic, obligaţie care subzistă până la data retragerii de la tranzacţionare a acestor acţiuni şi radierea valorilor mobiliare din evidenţa CNVM/ASF, moment survenit prin emiterea Deciziilor ASF nr. 2628 din 15 octombrie 2015 şi nr. 2631 din 15 octombrie 2015.

Raportat la temeiul legal al sancţionării dispuse prin decizia contestată, rezultă aşadar că argumentele prezentate nu sunt de natură a exonera reclamantul de răspundere contravenţională, ci evidenţiază o lipsă de diligenţă în îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în mod expres în legislaţia pieţei de capital.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 151/2014, contravenţiile care se circumscriu art. 2 alin. (1), se pedepsesc cu amendă de la 5000 RON la 100.000 RON. Aplicarea sancţiunii trebuie să respecte circumstanţele personale şi reale ale săvârşirii faptei şi ale conduitei făptuitorului, astfel cum dispune art. 275 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital.

Reclamantului i s-a aplicat sancţiunea în cuantumul minim prevăzut de lege, cu luarea în considerare a circumstanţelor personale şi reale ale săvârşirii faptei şi ale conduitei făptuitorului.

1.4. Apărarea intimatei-reclamante

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă C. a solicitat respingerea recursului, apreciind că hotărârea instanţei de fond prin care s-a apreciat că reclamanta nu s-a aflat în stare de incompatibilitate şi prin urmare a fost invalidat raportul de evaluare prin care s-a constatat existenţa acestei situaţii juridice, este legală şi temeinică.

1.5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 22 martie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 20 septembrie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

2.1. Examinând legalitatea sentinţei atacate prin prisma motivelor invocate de recurenta - pârâtă şi a apărărilor formulate de intimata - reclamantă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Criticile recurentei relative la incidenţa motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în sensul că hotărârea instanţei de fond cuprinde motive străine de natura cauzei, sunt nefondate.

Argumentaţia instanţei de fond este în strictă legătură cu susţinerile şi apărările formulate de părţile împrocesuate în cauză. Pretenţia de nelegalitate a considerentelor acesteia vizează în fapt dezacordul recurentei în legătură cu valenţele interpretative date de judecătorul fondului art. 21 din Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, contrar celor susţinute de pârâtă prin întâmpinare.

Or, aceste aspecte se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, critici care vor face obiectul analizei instanţei de control judiciar în cele ce urmează.

Nici criticile de nelegalitate referitoare la interpretarea şi aplicarea eronată a dispoziţiilor legale incidente de către instanţa de fond nu sunt întemeiate.

În esenţă se impune a se lămuri dacă, reclamantul intimat, în calitate de administrator unic al Societăţii B. S.A. Giurgiu, era obligat să convoace şi să efectueze demersurile necesare pentru desfăşurarea adunărilor generale extraordinare ale acţionarilor cu scopul dezbaterii de către acţionari a situaţiei create de lipsa cadrului legal de funcţionare a Pieţei RASDAQ, precum şi pentru ca aceştia să ia o decizie privitoare la efectuarea de către societate a demersurilor legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare, în baza prevederilor Legii nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi a reglementărilor emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.), în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 151/2014, conform art. 2 alin. (1) din acest normativ.

Dispoziţiile normei anterior menţionate atunci când identifică subiecţii obligaţiei reglementate se referă la consiliile de administraţie şi directoratele societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa acţiunilor necotate.

Dată fiind claritatea textului legal, o interpretare gramaticală a acestuia, asemenea celei realizate de instanţa de fond, duce la concluzia că sunt avute în vedere de legiuitor organele de conducere al societăţilor care au tranzacţionat şi tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa acţiunilor necotate la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 151/2014, în vederea exprimării voinţei societare în legătură cu efectuarea demersurilor legale necesare în sensul admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare.

Or, aşa cum în mod just a reţinut instanţa de fond, instituţia recurentă nu făcut dovada că Societatea B. S.A. Giurgiu a tranzacţionat la data intrării în vigoare a actului normativ în discuţie acţiunile sale pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa acţiunilor necotate, pentru ca în situaţia încetării de drept a activităţii acestor pieţe reglementată de art. 9 din Legea nr. 151/2014, să se realizeze strămutarea activităţilor de negociere ale acţiunilor proprii pe o piaţă reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare.

Împrejurarea că, Societatea B. S.A. Giurgiu a făcut obiectul privatizării în masă, iar în temeiul art. 21 din Legea nr. 55/1995 acţiunile dobândite în cadrul acestui proces pot fi tranzacţionate pe pieţe ale valorilor imobiliare, organizate potrivit legii şi aflate sub supravegherea şi controlul C.N.V.M., nu o plasează în ipoteza normei art. 2 alin. (1) din Legea nr. 151/2014, pentru că aşa cum s-a menţionat anterior titularii obligaţiei prevăzute de acest text sunt organele de conducere ale societăţilor care au tranzacţionat la data intrării în vigoare a actului normativ în discuţie acţiunile lor pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa acţiunilor necotate şi nu cele care au avut această posibilitate legală.

Prin urmare, în mod nelegal a fost sancţionat reclamantul intimat, în calitate de administrator unic al Societăţii B. S.A. Giurgiu, pentru neîndeplinirea obligaţiei prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 151/2014 în termenul legal de 120 zile, prin Decizia nr. 2358 din 24 septembrie 2015, astfel că hotărârea instanţei de fond care o anulează este dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru toate considerentele expuse de fapt şi de drept expuse, soluţia adoptată de judecătorul fondului este legală, astfel că, pentru menţinerea ei, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul exercitat de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva Sentinţei nr. 1442 din 27 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2018.

Procesat de GGC - MM