Incompatibility of local councilor with administrative role in municipal company: validity of integrity report and effective cessation of incompatible function

Deliberând asupra recursului de faţă, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Integritate solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x din 23 noiembrie 2015 emis de aceasta.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 63 din 03 martie 2016, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul A.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei nr. 63 din 03 martie 2016 a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii în sensul anulării raportului de evaluare nr. x din 23 noiembrie 2015.

În esenţă, recurentul reclamant a criticat hotărârea primei instanţe, din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pe motiv că în mod greşit a fost respinsă acţiunea sa, câtă vreme nu a existat starea de incompatibilitate reţinută prin raportul de evaluare contestat, întrucât nu a exercitat calitatea de administrator şi a renunţat în termenul prevăzut de lege la aceasta.

II. Procedura în faţa instanţei de recurs

Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare, depunând doar concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat doar în limitele şi pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Potrivit Hotărârii nr. 71 din 03 iulie 2012 a Consiliului Local Baia Sprie, recurentul reclamant avea calitatea de consilier local (mandat iulie 2012 - iulie 2016) la data când a fost desemnat administrator unic al SC B. SRL (cu asociat unic Oraşul Baia Sprie), conform art. 5.1 din Actul constitutiv anexă la Hotărârea nr. 75 din 18 iulie 2014 a Consiliului local.

Societatea menţionată a fost înregistrată la data de 24 iulie 2014 în registrul comerţului (Certificat de înregistrare seria x nr. x din 28 iulie 2014 eliberat de Oficiul Registrului Comerţului Maramureş).

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 88 din Legea nr. 161/2003, "(1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu: (...) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ teritorială respectivă", iar în conformitate cu art. 91 alin. (3) din acelaşi act normativ, "Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie".

Pe de altă parte, aşa cum s-a arătat constant în practica instanţei supreme, textul normei juridice trebuie interpretat teleologic, fiind evident - încă din denumirile Legii nr. 161/2003 şi Legii nr. 176/2010 - că scopul acestor reglementări a fost acela de asigurare a unui climat de integritate şi de transparenţă în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi de prevenire a corupţiei, urmărindu-se ca persoanele în cauză să adopte o conduită de natură să împiedice deturnarea atribuţiilor specifice funcţiei sau demnităţii publice în scop personal, interesând deci nu simpla deţinere a unei funcţii/calităţi considerate incompatibilă, ci exercitarea efectivă sau posibilitatea reală şi imediată de a exercita respectiva calitate.

În această ordine de idei, se constată că societatea mai sus menţionată a început să desfăşoare efectiv activitatea preconizată, iar recurentul reclamant a înţeles să iasă din pasivitate, făcând demersuri pentru a pune capăt stării sale de incompatibilitate, abia la data de 9 septembrie 2014.

Această împrejurare rezultă din cererea de renunţare la funcţia de administrator înregistrată la Primăria Oraşului Baia Sprie la nr. 4899 din 09 septembrie 2014.

Înalta Curte nu poate primi apărarea recurentului întemeiată pe data de 9 august 2014, indicată olograf în cererea sa de renunţare, doar data certă fiind de natură - potrivit art. 278 C. proc. civ. - să asigure opozabilitatea înscrisului constatator al actului de renunţare, cu atât mai mult cu cât nu există nicio justificare rezonabilă pentru care o cerere formulată la o anumită dată, cu scopul declarat de înlăturare a stării de incompatibilitate, ar fi fost înregistrată abia o lună mai târziu la o instituţie în sediul căreia recurentul îşi desfăşura activitatea de consilier local.

De altfel, potrivit informaţiilor extinse comunicate cu adresa nr. x din 20 iulie 2015 de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, un nou administrator cu puteri depline al societăţii a fost desemnat abia la 30 septembrie 2014, în persoana numitei C., soţia recurentului.

Este nefondată şi susţinerea recurentului în sensul că nu a încheiat niciun fel de acte de administrare, iar la hotărârile Consiliului local (ca asociat unic al societăţii) nu a votat niciodată în niciun fel, neexercitând deci calitatea de administrator al societăţii, întrucât - pe de o parte - această afirmaţie nu a fost dovedită, neexistând nici date care să susţină ipoteza unei eventuale suspendări activităţii societăţii, ci dimpotrivă, din datele comunicate de Registrul comerţului rezultă că societatea a depus periodic declaraţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, iar - pe de altă parte - potrivit celor expuse anterior, cererea de renunţare a fost înregistrată abia la data de 9 septembrie 2014, în condiţiile în care mandatul de consilier local al recurentului a început la 3 iulie 2012.

Înalta Curte constată însă că prima instanţă a făcut o greşită aplicare a prevederilor legale la situaţia de fapt ce rezulta din probatoriul administrat, în ceea ce priveşte menţinerea integrală a raportului de evaluare, deşi a reţinut că a existat starea de incompatibilitate doar pe perioada 23 iulie 2014 - 9 septembrie 2014, motiv pentru care se impune casarea sentinţei recurate.

IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul A., va casa sentinţa atacată şi, ca urmare a rejudecării, va admite în parte acţiunea, anulând parţial Raportul de evaluare nr. x din 23 noiembrie 2015 întocmit de intimata pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, numai în ceea ce priveşte perioada 9 septembrie 2014 - 3 octombrie 2014, menţinându-l ca legal pentru perioada 23 iulie 2014 - 8 septembrie 2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 63 din data de 3 martie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată.

Admite în parte acţiunea.

Anulează în parte Raportul de evaluare nr. x din 23 noiembrie 2015 în ceea ce priveşte perioada 09 septembrie 2014 - 03 octombrie 2014.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - CT