Revision refused where new grounds of illegality regarding competition validation were raised for the first time in an extraordinary appeal.

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin contestaţia înregistrată la data de 1 februarie 2018, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, contestatorii A. şi B., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, au solicitat:

- anularea, în parte, a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017;

- obligarea intimatului de a proceda la suplimentarea, în mod corespunzător, a numărului de locuri alocate pentru promovarea pe loc la parchetele de pe lângă curţile de apel;

- recunoaşterea gradului profesional de procuror de curte de apel, de la data de 19 decembrie 2017, dată la care au fost validate rezultatele finale ale concursului de promovare efectivă pe loc a judecătorilor şi procurorilor, desfăşurat în data de 26 noiembrie 2017.

În motivarea contestaţiei, au fost invocate, în esenţă, următoarele:

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 este netemeinică în ceea ce priveşte soluţia de respingere a memoriilor privind suplimentarea numărului de locuri alocate pentru promovarea pe loc la parchetele de pe lângă curţile de apel.

În data de 26 noiembrie 2017, contestatorii au participat la susţinerea concursului de promovare pe loc pentru parchetul de pe lângă curtea de apel, obţinând următoarele rezultate: B. - cod D1583, nota x şi A. - cod D1126, nota x, ultimul candidat promovat obţinând nota 9.0095.

Prin modalitatea de soluţionare a contestaţiilor la barem la disciplinele drept procesual penal şi drept penal, prin acceptarea a două răspunsuri corecte, rezultatul concursului a fost puternic afectat, în condiţiile în care diferenţa dintre o parte dintre candidaţi admişi şi cei respinşi a fost de 0,05 puncte (o întrebare de teorie).

Această modalitate de evaluare, determinată de modul de concepere a subiectelor, în contradicţie cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. d1) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, referitoare la regula de elaborare a subiectelor pentru testele grilă, fără probleme controversate în doctrină sau în practică, a condus, pe de o parte, la schimbarea clasamentului şi la favorizarea unei părţi a candidaţilor, iar pe de altă parte, la înclinarea balanţei de verificare a cunoştinţelor în favoarea celor de teorie, deşi raţiunea unui examen de promovare în grad profesional ar trebui să fie în primul rând verificarea competenţelor practice.

Chiar şi în ipoteza în care diferenţierea dintre candidaţi s-a făcut pe baza probei teoretice, ar fi fost de dorit ca subiectele de teorie să îndeplinească condiţiile prevăzute de normele indicate anterior, deziderat neîmplinit, cel puţin în parte, în condiţiile în care pentru două întrebări s-au admis contestaţii, fiind schimbată varianta de răspuns sau admise două variante de răspuns.

O altă situaţie care a condus la denaturarea rezultatului concursului a constat în aceea că, în timpul examinării, comisia de elaborare a subiectelor la materia drept penal a fost prezentă în sala nr. 417 şi a comunicat candidaţilor faptul că răspunsul corect la întrebarea de teorie 5 G1 (1 G2, 15 G3, 19 G4) nu este afectat, indiferent de menţiunea "continuată" sau "continuă". Deşi echitabil ar fi fost ca aceeaşi precizare să se fi făcut în toate sălile de examinare, comisia nu a fost prezentă în sala în care contestatorii au susţinut concursul, creându-se o discriminare în raport cu candidaţii care au beneficiat de lămuririle comisiei, aspect ce nu a fost analizat de comisia de soluţionare a contestaţiilor la materia drept penal.

Întrucât, într-o măsură importantă, concursul de promovare pe loc la parchetele de pe lângă curţile de apel, din data de 26 noiembrie 2017, a fost unul lipsit de previzibilitate şi de natură a induce ideea că reuşita a fost una condiţionată de hazard, având în vedere modul de elaborare a subiectelor pe aspecte controversate, impunându-se în câteva cazuri să se apeleze la procedura medierii prevăzută de art. 14 din Regulament şi continuând cu modificarea condiţiilor de susţinere a examenului şi stabilire a baremului (cu două variante de răspuns acceptate), se impune remedierea acestei situaţii prin suplimentarea numărului de locuri şi acordarea gradului profesional de parchet de pe lângă curtea de apel, în condiţiile constatării îndeplinirii de către cei doi contestatori a cerinţelor necesare pentru a fi declaraţi admişi la concurs, astfel cum se regăsesc la art. 27 alin. (2) din Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.

În exercitarea atribuţiilor referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii nu este împiedicat să hotărască cu privire la suplimentarea locurilor, cum a procedat şi în cazul candidaţilor care au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat, fără a se indica în cuprinsul hotărârii vreo dispoziţie normativă în acest sens.

2. Soluţia pronunţată asupra contestaţiei

Prin Decizia nr. 2763 din 27 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de contestatorii A. şi B., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Motivând soluţia astfel pronunţată, Înalta Curte a reţinut că cei doi contestatori, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalului Braşov, au participat la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie efectivă şi pe loc din data de 26 noiembrie 2017, optând pentru promovarea pe loc în gradul de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel.

Pentru promovarea pe loc la parchetele de pe lângă curţile de apel, concursul s-a organizat pentru ocuparea unui număr de 70 de locuri, sub rezerva suplimentării bugetului Ministerului Public.

Potrivit rezultatelor finale ale concursului, contestatoarea A. a obţinut nota 8,995, iar contestatorul B. nota x, ultimul candidat declarat promovat obţinând nota 9.0095.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017, a cărei anulare parţială se solicită, s-a dispus, printre altele, validarea rezultatelor concursului de promovare în funcţii de execuţie şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor, suplimentarea locurilor pentru promovarea pe loc pentru toţi candidaţii care au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat, precum şi respingerea memoriilor privind suplimentarea locurilor pentru promovarea pe loc formulate de candidaţii care nu au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat declarat admis.

Potrivit art. 45 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform art. 1 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările şi completările ulterioare, promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, efectivă sau pe loc, se face numai prin concurs, organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente, respectiv a numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea pe loc.

Dispoziţiile art. 27 alin. (3) din Regulament prevăd că, pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menţionate la art. 17.

În cazul promovării pe loc, ocuparea locurilor se realizează în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional şi materiei pentru care s-a optat (art. 28 alin. (5) din Regulament).

Prin urmare, promovarea pe loc a judecătorilor şi procurorilor se organizează pentru un număr limitat de locuri, iar pentru a fi declaraţi admişi, candidaţii trebuie să îndeplinească două condiţii cumulative, respectiv: să se încadreze în numărul de locuri scos la concurs şi să obţină nota minimă prevăzută de art. 27 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006.

În situaţia contestatorilor A. şi B., nu au fost îndeplinite aceste două condiţii cumulative, în sensul că, deşi au obţinut media minimă prevăzută de art. 27 alin. (2) din Regulament, nu s-au încadrat în numărul de locuri scoase la concurs, respectiv 70 de locuri pentru promovarea pe loc la parchetele de pe lângă curţile de apel.

Prin urmare, solicitarea acestora de anulare parţială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 29 decembrie 2017 şi de recunoaştere a gradului profesional de procuror de curte de apel este nelegală.

În ceea ce priveşte solicitarea de suplimentare, în mod corespunzător, a numărului de locuri alocate pentru promovarea pe loc la parchetele de pe lângă curţile de apel, se reţine că nu există nicio normă legală care să instituie în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii o obligaţie în acest sens.

Faptul că intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a procedat la suplimentarea locurilor pentru promovarea pe loc pentru toţi candidaţii care au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat, fără să indice vreo dispoziţie legală în acest sens, în loc să aplice criteriile prevăzute la art. 29 din Regulament, nu este de natură să conducă la o altă concluzie.

Înalta Curte a mai reţinut că, în speţa de faţă, controlul de legalitate vizează exclusiv dispoziţiile din Hotărârea Plenului CSM nr. 1317 din 19 decembrie 2017 referitoare la respingerea memoriilor privind suplimentarea locurilor formulate de către candidaţii care nu au obţinut medii egale cea a ultimului candidat declarat admis.

Or, după cum s-a menţionat, nu există nicio normă legală care să instituie în sarcina CSM o astfel de obligaţie, astfel că hotărârea contestată este legală şi sub acest aspect.

Referitor la pretinsele neregularităţi în desfăşurarea concursului, determinate de modalitatea de elaborare a subiectelor de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor la baremele de evaluare şi notare, se impune precizarea că, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 au fost validate rezultatele finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurilor, desfăşurat la data de 26 noiembrie 2017.

Aceste dispoziţii ale Hotărârii Plenului CSM nr. 1317 din 19 decembrie 2017 nu au fost atacate pe calea contestaţiei, astfel că nu există cadrul legal pentru a stabili dacă şi în ce măsură pretinsele aspecte de nelegalitate în desfăşurarea concursului puteau determina invalidarea, în tot sau în parte, a acestuia, prin raportare la art. 28 alin. (11) din Regulament.

3. Calea de atac a revizuirii, formulată împotriva Deciziei nr. 2763 din 27 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 3 septembrie 2018, sub nr. x/2018, îndreptată împotriva Deciziei nr. 2763 din 27 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, revizuenta A. a solicitat admiterea cererii şi schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii contestaţiei formulate împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017, anularea în parte a acesteia şi obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii de a proceda la recunoaşterea gradului profesional al revizuentei de procuror de curte de apel, de la data de 17 decembrie 2017.

În motivarea cererii de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuenta a susţinut că, prin hotărârea atacată, instanţa nu s-a pronunţat asupra capătului de cerere vizând anularea în parte a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017.

Prezentând contextul factual care a dus la promovarea contestaţiei, precum şi argumentele în susţinerea cererii de anulare parţială a hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum au fost expuse în cuprinsul contestaţiei ce a făcut obiectul analizei Înaltei Curţi în dosarul nr. x/2018, revizuenta apreciază a fi nelegale considerentele din decizia atacată, potrivit cărora contestatorii nu ar fi atacat şi dispoziţiile hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, privitoare la validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurilor, desfăşurat la data de 26 noiembrie 2017.

În realitate, susţine revizuenta, prin contestaţia formulată a solicitat anularea în parte a hotărârii emisă de intimat, doar cu privire la promovarea pe loc la parchetele de pe lângă curtea de apel, capăt de cerere fără de care nu s-ar fi putut constata vătămarea dreptului la carieră al revizuentei.

Având în vedere că, în data de 26 noiembrie 2017, concursul de promovare a fost organizat atât pentru procurori, cât şi pentru judecători, precum şi pentru obţinerea a diferite grade profesionale, iar hotărârea de validare a vizat toate aceste categorii, revizuenta arată că a solicitat anularea în parte a actului contestat, exclusiv cu privire la promovarea pe loc la parchetele de pe lângă curţile de apel, în condiţiile în care diferenţa dintre nota obţinută de revizuentă şi cea a ultimului candidat admis este mai mică decât punctajul acordat întrebării de la proba teoretică şi practică, care a fost concepută cu încălcarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. d1) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006 referitoare la regula de elaborare a subiectelor pentru testele-grilă fără probleme controversate în doctrină sau practică.

Revizuenta a învederat că solicitarea de recunoaştere a gradului profesional nu a constituit o cerere independentă de cea privind invalidarea concursului desfăşurat cu încălcarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare al judecătorilor şi procurorilor.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 15 octombrie 2018, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca nefondată.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi decizia atacată, prin prisma prevederilor legale incidente, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este nefondată, pentru următoarele considerente:

Revizuenta A. a întemeiat calea extraordinară de atac pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., motiv de revizuire care reglementează un caz de reformare a hotărârii definitive, determinat de împrejurarea că instanţa de judecată "s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".

În raport de motivele cererii, Înalta Curte reţine că revizuenta invocă ipoteza textului de lege referitoare la nepronunţarea instanţei asupra unui lucru cerut, susţinându-se că instanţa a omis să soluţioneze un capăt de cerere cu care a fost legal învestită, respectiv anularea parţială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017.

Înalta Curte constată a fi nefondate criticile revizuentei expuse prin calea extraordinară de atac, din analiza deciziei atacate rezultând că instanţa a analizat in extenso capătul de cerere vizând anularea parţială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017, pe care l-a respins, ca neîntemeiat, cu o expunere detaliată a motivelor de fapt şi a temeiurilor de drept care constituie fundamentul soluţiei pronunţate.

De altfel, acest capăt de cerere a fost tratat cu prioritate de instanţa de judecată, având în vedere că, de soluţionarea sa depindea soluţia acordată celorlalte capete de cerere, constând în obligarea intimatului la suplimentarea numărului de locuri alocate pentru promovarea pe loc la curţile de apel şi recunoaşterea gradului profesional de procuror de curte de apel, în favoarea contestatorilor.

Pe de altă parte, instanţa de judecată era obligată, potrivit art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., să se pronunţe în limitele învestirii sale, respectiv să analizeze doar motivele de nulitate parţială a hotărârii contestate, expuse de contestatori prin cererea introductivă, cu privire la soluţia de respingere a memoriilor privind suplimentarea numărului de locuri alocate pentru promovarea pe loc la parchetele de pe lângă curţile de apel.

Analizând contestaţia formulată de A. şi B., Înalta Curte constată că aceştia nu au atacat Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 sub aspectul soluţiei de validare a rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurilor, desfăşurat la data de 26 noiembrie 2017, astfel încât, în mod corect, prin decizia supusă revizuirii, s-a reţinut că nu există cadrul legal pentru a stabili dacă şi în ce măsură pretinsele aspecte de nelegalitate în desfăşurarea concursului puteau determina invalidarea, în parte, a acestuia, prin raportare la art. 281 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006.

În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte apreciază că, prin cererea de revizuire, revizuenta A. a supus analizei instanţei de judecată un nou motiv de nelegalitate a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017, care nu a făcut obiectul învestirii în contestaţia soluţionată prin Decizia nr. 2763 din 27 iunie 2018, în dosarul nr. x/2018.

Prin urmare, în speţă nu este întrunită ipoteza reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., acest caz de revizuire presupunând, cu necesitate, existenţa unei pretenţii asupra căreia instanţa nu s-a pronunţat, deşi a fost învestită în mod legal cu soluţionarea acesteia, calea extraordinară de atac neputând constitui un mijloc procedural de formulare a unor noi motive de nelegalitate a actului contestat, neinvocate în contestaţia iniţială.

Pentru aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 2763 din 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 2763 din 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL