Incompatibility of vice-mayor with commercial company administrator role despite company inactivity

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a anularea Raportului de evaluare nr. x din 11.12.2013, emis de pârâtă.

2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 1.440 din 9 mai 2014, a respins acţiunea formulată de reclamant, ca neîntemeiată, reţinând că acesta a deţinut atât calitatea de viceprimar al comunei Seaca, judeţul Teleorman cât şi funcţia de administrator în cadrul SC B. SRL, încălcând prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanţa de fond pronunţând astfel o hotărâre cu interpretarea greşită a dispoziţiilor legale de drept material privind starea de incompatibilitate.

Recurentul consideră că funcţia de administrator nu putea fi exercitată în condiţiile în care SC B. SRL nu desfăşura activitate comercială sau de altă natură.

În situaţia în care societatea comercială nu desfăşura activităţi economice începând cu anul 2010 şi era inactivă din 8.03.2012, recurentul susţine să nu poate exista o stare de incompatibilitate a sa în raport cu această entitate.

Se mai arată prin motivele de recurs că instanţa de fond ar fi trebuit să analizeze conţinutul adresei nr. x din 22.10.2013 emisă de AJFP Teleorman - Serviciul Fiscal Turnu-Măgurele, din care rezultă ceea ce deja s-a afirmat şi anume, lipsa activităţii economice a societăţii încă din anul 2010 şi inactivitatea acesteia începând cu data de 08.03.2012.

Instanţa de fond a preluat disp. art. 87 din Legea nr. 161/2003, fără să le interpreteze şi s-a limitat să reţină faptul că recurentul figura la Oficiul Registrului Comerţului în calitate de administrator.

Trimiterea la textul de lege care impune renunţarea la calitatea deţinută în termen de 15 zile nu este de natură, opinează recurentul, să justifice o interpretare strict formală a stării de incompatibilitate după acest termen, dacă acea stare nu a produs nicio consecinţă juridică asupra exercitării funcţiei de viceprimar.

4. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 13 iulie 2015, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., sens în care a fost pronunţată încheierea de şedinţă din 30 septembrie 2015.

II. Analiza motivelor de casare

Prin criticile formulate împotriva sentinţei primei instanţe, recurentul consideră că judecătorul fondului a interpretat în mod greşit disp.art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, conform cărora funcţia de viceprimar este incompatibilă cu funcţia de administrator la societăţile comerciale.

Din analiza acestei norme legale rezultă că starea de incompatibilitate este creată ca urmare a deţinerii funcţiei de administrator la o societate comercială.

Cu alte cuvinte, simpla numire într-o astfel de funcţie şi îndeplinirea formalităţilor la Oficiul Registrului Comerţului este echivalentă cu deţinerea funcţiei de administrator în sensul prevederilor Legii nr. 161/2003, sus menţionate.

Ipoteza imposibilităţii îndeplinirii funcţiei datorate lipsei de activitate a societăţii comerciale ori intrarea acesteia în inactivitate nu exclude aplicarea disp.art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, deoarece în cuprinsul legii nu există nicio menţiune în sensul în care susţine recurentul.

Astfel, disp. art. 237 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, precum şi conţinutul adresei nr. x din 22.10.2013 nu pot conduce la o interpretare definită a textului incident speţei.

Deţinerea funcţiei de administrator produce consecinţele juridice ale ivirii stării de incompatibilitate în cazul viceprimarilor, deoarece scopul legii este acela al asigurării transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi prevenirea/sancţionarea corupţiei.

Ţinând seama de faptul că soluţia instanţei de fond este în concordanţă cu jurisprudenţa Înaltei Curţi în materie, exemplificată în cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului aflat la dosarul de recurs, în temeiul art. 497 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 1.440 din 9 mai 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2016.

Procesat de ED