Contest in annulment declared inadmissible for failing to identify material errors in review of constitutional exception

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Decizia ce face obiectul contestaţiei în anulare.

Prin Decizia nr. 3927 din 8 decembrie 2017, pronunţată de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a respins recursul formulat de A. împotriva încheierii din 9 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

2. Contestaţia în anulare exercitată în cauză.

Împotriva Deciziei nr. 3927 din 8 decembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat contestaţie în anulare contestatorul A. invocând dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. (2) din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor invocate, contestatorul arată că în aprecierea doctrinei relevantă procesual civilă, sintagma "greşeală materială" care a fost analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în opoziţie cu greşeala de judecată, stabilindu-se că vizează erori cu caracter formal, procedural, sau situaţii în care se confundă ori se omit date materiale importante ale cauzei se omit norme legale obligatorii soluţionării legale a litigiului, nefiind permisă reexaminarea fondului prin prisma reaprecierii probelor administrate şi solicită să se constate că instanţa de recurs şi-a depăşit atribuţiile de control judecătoresc prin nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1) şi (6) din C. proc. civ., a prevederilor art. 488 şi art. 517 din acelaşi act normativ, deoarece a soluţionat recursul prin reexaminarea fondului, prin prisma reaprecierii selective a probelor administrate pe fond la care nu avea dreptul a recurge, fără a observa dispoziţiile legale aplicabile unei soluţionări legale a cererii prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca fiind inutilă, logic şi raţional, aprecierea limitativă de către instanţă a condiţiei "oricare ar fi obiectul acestuia".

Întrucât, conform dispoziţiilor Deciziei nr. XXXVI/2006 instanţa în faţa căreia s-au invocat excepţiile de neconstituţionalitate formulează motive nejustificate în temeiul principiului fundamental de drept "specialia generalibus derogant", potrivit căruia în situaţia în care legea generală şi cea specială vin în concurs, adică sunt incidente pentru rezolvarea unui raport juridic conflictual, se aplică legea specială concluzie ce se desprinde din considerentele Deciziei RIL nr. 33/2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar contraveni voinţei legiuitorului care a atribuit caracter de ordine publică examinării de către Curtea Constituţională a excepţiilor ridicate în faţa oricărei instanţe judecătoreşti, în temeiul garanţiilor dispoziţiilor art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 47 teza I-a din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene cu privire la dreptul la un recurs efectiv, în baza art. 508 alin. (3) din C. proc. civ., solicită anularea Hotărârii nr. 3927 din 08 decembrie 2017.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 raportat la art. 503 şi art. 504 din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată pentru considerentele arătate în continuare.

În reglementarea C. proc. civ., aplicabil prezentului litigiu, dispoziţiile referitoare la contestaţia în anulare prevăd următoarele:

"Art. 503 - Obiectul şi motivele contestaţiei în anulare:

(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

(2) - Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză."

Dispoziţiile art. 504. alin. (1) din acelaşi cod prevăd următoarele: "Contestaţia în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.

(2) Cu toate acestea, contestaţia poate fi primită în cazul în care motivul a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanţa l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul sau dacă recursul, fără vina părţii, a fost respins fără a fi cercetat în fond."

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că, prin intermediul contestaţiei în anulare se cere înseşi instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege, să îşi desfiinţeze propria hotărâre şi să procedeze la o nouă judecată.

Greşelile materiale care ar fundamenta admisibilitatea unei contestaţii în anulare speciale trebuie să constea în greşeli pe care instanţa de recurs le-ar comite prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluţia pronunţată, respectiv în greşeli de ordin formal sau cu caracter procedural, care au dus la pronunţarea unei soluţii eronate.

Înalta Curte constată că, în cuprinsul contestaţiei în anulare contestatorul îşi exprimă nemulţumirea cu privire la modul de soluţionare al excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 considerând că în mod greşit instanţa de recurs a reţinut că aceste dispoziţii nu au legătură cu obiectul cauzei.

Deci, contestatorul critică soluţia dată prin decizia contestată, fără a arăta în concret care sunt greşelile materiale săvârşite de instanţa de recurs cu ocazia soluţionării cererii cu care a fost învestită.

Înalta Curte apreciază că nu poate fi utilizată calea contestaţiei în anulare speciale pentru reexaminarea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate atât timp cât aceste condiţii au fost analizate atât de instanţa de fond, cât şi de către instanţa de recurs.

Argumentele puse în discuţie exced cadrului procesual în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare şi nu deschid calea contestaţiei în anulare, deoarece acestea converg spre concluzia că, practic, se solicită printr-o cale extraordinară de atac, rejudecarea cauzei, ceea ce, potrivit normelor legale ce reglementează această cale de atac, nu este admisibil.

Or, în condiţiile în care criticile formulate de contestator vizează modul în care instanţa de recurs a verificat legalitatea hotărârii prin care prima instanţă a soluţionat cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi a considerat că recursul este nefondat, Înalta Curte constată că acestea nu se încadrează în ipotezele strict reglementate de art. 503 din C. proc. civ., pentru a fi admisibilă prezenta contestaţie în anulare.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că soluţia pronunţată prin decizia ce face obiectul prezentei contestaţii în anulare nu este rezultatul unei greşeli materiale, în sensul acreditat de contestator.

6. Temeiul de drept al soluţiei pronunţate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 503 şi art. 504 din C. proc. civ., va admite excepţia inadmisibilităţii, invocată de instanţă din oficiu, şi va respinge contestaţia în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 3927 din 8 decembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2017/a1, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV