Recognition of refugee status under Law No. 189/2000 based on 1940 population exchange records
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the Bucharest Pension House, upholding the first-instance judgment that ordered the pension authority to issue a new decision recognizing the claimant's rights under Law No. 189/2000 as an ethnic persecution victim. The dispute concerned the validity of a pension decision denying the claimant's status, with material facts establishing that her mother was listed in the joint Romanian-Bulgarian commission table for the 1940 population exchange from the former Cadrilater region, supported by birth certificates, witness declarations identifying her mother as the same person as a recorded refugee, and a 1940 property declaration confirming her refugee status and widowhood with five children. Applying Articles 304 and 3041 of the Code of Civil Procedure, the court found the appeal unfounded as the lower court correctly determined that the claimant had successfully proven her lineage to a person subjected to the population exchange, thereby satisfying the statutory requirements for recognition under Article 1, lit. c) of Law No. 189/2000.
Legislator headnote
AI generatedRecognition of refugee status under Law No. 189/2000 based on 1940 population exchange records: În concluzie, Curtea constată că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 304 și 3041 C. proc. civ., privind motivele de casare sau modificare a hotărârii și respinge recursul.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 22 septembrie 2003, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, reclamanta E.V. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 6257/5301 din 21 iulie 2003, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că familia sa a făcut obiectul schimbului de populație dintre România și Bulgaria, începând cu 1940, refugiindu-se din comuna Barachioi, județul Durostor, în România.
Prin sentința civilă nr. 1590 din 14 octombrie 2003, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, a anulat hotărârea nr. 6257/5301 din 21 iulie 2003, emisă de Casa de Pensii a municipiului București și a obligat-o pe aceasta din urmă, să emită o nouă decizie, prin care să-i recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de persoană care a suferit persecuții etnice, conform art. 1 lit. c) din lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa de Pensii a municipiului București, cu motivarea că numai numitul B.D. a făcut obiectul schimbului de populație dintre Bulgaria și România, iar intimata E.V. nu a făcut dovada prin actele depuse, a legăturii de rudenie cu acesta.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, intimata-reclamantă a făcut dovada, cu copia certificatului de naștere, că este fiica lui M.D. și M.B., iar cu declarația autentificată a martorului N.V., a dovedit că mama ei, M.B., este una și aceiași persoană cu B.N., refugiată din Cadrilater. De asemenea, cu adresa eliberată de Arhivele Naționale – Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, intimata a dovedit că mama ei, locuitoare a comunei Barachioi, județul Durostor, este înscrisă în tabelul comisiei mixte româno-bulgare, pentru schimbul de populație în anul 1940. în dovedirea statutului ei de refugiată, intimata a mai depus la dosarul cauzei, o copie a declarației de avere a mamei sale, din anul 1940, în care se menționează că aceasta este văduvă și are 5 copii.
În concluzie, Curtea constată că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 304 și 3041 C. proc. civ., privind motivele de casare sau modificare a hotărârii și respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1590 din 4 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2004.