Municipality's bid to overturn procurement non-conformity rejection dismissed as groundless.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Iaşi a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli POR, anularea Notei de neconformitate nr. x din 24.05.2013, cu privire la Contractul de lucrări nr. x din 22.10.2011, încheiat cu SC A. SA, lider al asocierii B. SA şi SC C. SRL Tulcea, din cadrul Contractului de finanţare nr. x din 16.10.2010 - cu titlul "Centrul Tehnologic Regional Iaşi", cod SMIS, precum şi a Deciziei nr. 211 din 10.07.2015 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Municipiul Iaşi.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 39 din 1 martie 2016, a respins acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli POR.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei nr. 39 din 1 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Municipiul Iaşi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

II. Analiza cererii de recurs

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Recursul reclamantei reia susţinerile din faza de cercetare în fond a cauzei, respectiv aspecte legate de elementul imprevizibil sunt aspecte tehnice privind terenul de fundare, care conform studiului geotehnic iniţial din anul 2010, stabilise faptul că, terenul omogen se regăsea la o adâncime de 1.7 m, conform celor 3 foraje executate la distantele prevăzute de normativele în vigoare privind întocmirea studiului geotehnic, iar în momentul începerii lucrărilor, prin efectuarea şanţurilor de control, executate la distanţe mult mal mici fată de cele 3 foraje executate, s-a constatat o altă situaţie privind situarea terenului de fundare omogen, situaţie care nu a fost identificată cu ocazia întocmirii studiului geotehnic iniţial (2010).

Concluzionând pe cele arătate mai sus, se constată faptul că, ne regăsim în situaţia arătată de către ANRMAP/ANAP în cadrul punctului său de vedere privind evenimentul imprevizibil, iar procedura aleasă respectă legislaţia achiziţiilor publice.

Fără a intra într-o analiză de detaliu a aspectelor tehnice ce au condus la necesitatea lucrărilor suplimentare, din chiar susţinerile recurentei rezultă fără putinţă de tăgadă modul eronat în care s-a efectuat Stadiul Geotehnic pentru zona în analiză. Astfel, caracteristicile subsolului au fost analizate prin foraje executate la cca 150 m distanţă".

De asemenea, în raport de nivelul apei subterane de 4,40 - 4,70 din suprafaţa înscrisă în Studiu, apar nejustificate propunerile din Dispoziţia de şantier nr. x din 23.04.2002 care impunea o săpătură suplimentară:

- pentru corpurile B, C se va săpa suplimentar încă 3 m, respectiv, de la 1.9 m la 4.9 m;

- pentru corpul A se va săpa 2.4 m, respectiv, de la 4,60 m şi se va ajunge la 7 m:

- pentru corpul D se va săpa 5.1 m, respectiv, de la 1,9 şi se va ajunge la 7 m.

Faţă de acestea, Nota justificativă privind alegerea negocierii fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare ca procedură de atribuire a contractului de achiziţie publică are o motivare tehnică/faptică de neacceptat, respectiv aceea că pe amplasamentul lucrării de la data întocmirii documentaţiei tehnice şi până la data predării acestuia în vederea executării lucrărilor au avut loc săpături şi depuneri locale de materiale care au dos la crearea unei structuri neomogene, aspect puţin probabil faţă de un interval de doar un an între Studiu şi începerea lucrărilor mai mult chiar neexistând dovezi ale acestor depuneri de materiale eludând vina potenţială a autorului Studiului Geotehnic.

Toate acestea vădesc, după cum corect, a reţinut şi instanţa de fond o "pregătire neadecvată a documentaţiei tehnice" economice a proiectului tehnic şi în niciun caz o circumstanţă imprevizibilă.

De altfel, este de menţionat şi faptul că recurenta nu a făcut dovada tragerii la răspundere a autorilor Studiilor Geotehnice.

Toate aceste aspecte vădesc faptul că în raport de motivele de recurs invocate hotărârea instanţei de fond apare ca temeinică şi legală.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum în raport de motivele invocate, recursul nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 495 C. proc. civ. urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Municipiul Iaşi împotriva Sentinţei nr. 39 din 01 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2018.

Procesat de ED