Administrative standing of public entities in discrimination proceedings and judicial duty to analyze all respondents in annulment actions

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantele A. şi B., prin reprezentant A., au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Administraţia Străzilor Sector 1 Bucureşti, Administraţia Domeniului Public Sector 5, RATB, C., Poliţia Locală Sector 5, Primăria sector 5 Bucureşti, Poşta Română şi Primăria Capitalei, anularea Hotărârii nr. 366 din 25.06.2014 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea de şedinţă din 27 mai 2015, instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive pentru pârâţii Poliţia Locală Sector 5, Primăria Municipiului Bucureşti, Administraţia Domeniului Public Sector 5, RATB, Primăria sector 5 Bucureşti, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii faţă de pârâta Poşta Română şi excepţia necompetenţei materiale invocată de Poliţia Locală sector 5. A respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant invocată de Administraţia Străzilor Bucureşti.

Prin Sentinţa civilă nr. 2.971 din 11 noiembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de reclamantele A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Poşta Română şi D. SA.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs reclamantele A. şi B., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 6, 8 din C. proc. civ.

Au susţinut recurentele, în esenţă, faptul că în mod greşit instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Poliţia Locală Sector 5, Primăria Municipiului Bucureşti, Administraţia Domeniului Public Sector 5, RATB, Primăria sector 5 Bucureşti, deşi există raport juridic între ele şi aceste autorităţi.

De asemenea, hotărârea instanţei de fond conţine motive contradictorii şi omisiuni fundamentale, în sensul că nu s-a cercetat fapta de discriminare în integralitatea sa, respectiv şi prin raportare la cei cinci pârâţi pentru care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar instanţa de fond a respins în mod nejustificat probele solicitate de recurentă, făcând imposibilă dovedirea de către aceasta a pretenţiilor sale.

Au invocat, totodată, faptul că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor O.G. nr. 137/2000 şi ale Legii nr. 221/2010 de ratificare a Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

II. Procedura în faţa instanţei de recurs

În cauză au depus întâmpinări intimaţii pârâţi Poliţia Locală sector 5, Administraţia Străzilor, ADP sector 5, RATB R.A., Compania Naţională Poşta Română SA şi D. SA, solicitând respingerea recursului şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei atacate.

Prin încheierea de şedinţă din 12 iunie 2018, pronunţată în condiţiile art. 493 din C. proc. civ., recursul a fost admis în principiu.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat doar în limitele şi pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Cu titlu preliminar, se reţine că, potrivit art. 22 alin. (5) din C. proc. civ., "judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut", această pronunţare implicând, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, obligaţia de a analiza cererile, precum şi apărările formulate de părţi, pe baza probelor administrate, în vederea stabilirii corecte a situaţiei de fapt şi cu aplicarea corespunzătoare a normelor şi principiilor de drept incidente.

Totodată, dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., a căror nerespectare face obiectul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., impun cerinţa ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi cele pentru care s-au admis şi, respectiv, s-au înlăturat cererile părţilor.

Or, hotărârea recurată nu cuprinde o analiză a susţinerilor părţilor şi nici o referire concretă la vreo probă avută în vedere pentru pronunţarea soluţiei, cu excepţia referirii generice la "probele aflate la dosar" şi la conţinutul hotărârii CNCD (care constituie actul administrativ contestat, iar nu o probă).

De asemenea, sunt invocate texte legale şi statuări din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fără ca acestea să fie urmate de expunerea unui raţionament logico-juridic propriu al judecătorului fondului.

Cât priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată ca fiind întemeiată invocarea acestuia în ceea ce priveşte soluţia dată excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a unora dintre persoanele juridice (Poliţia Locală Sector 5, Primăria Municipiului Bucureşti, Administraţia Domeniului Public Sector 5, RATB, Primăria sector 5 Bucureşti) împotriva cărora recurentele reclamante au formulat sesizarea pentru discriminare.

Astfel, potrivit art. 20 din O.G. nr. 137/2000, "(4) Colegiul director al Consiliului dispune măsurile specifice constatării existenţei discriminării, cu citarea obligatorie a părţilor. Citarea se poate face prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii. Neprezentarea părţilor nu împiedică soluţionarea sesizării. (...) (6) Persoana interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi prezumată existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalităţii de tratament. (...)".

În raport cu aceste dispoziţii legale, intimatul CNCD are obligaţia emiterii unei hotărâri prin raportare la faptele şi persoanele arătate în sesizare, iar instanţa de contencios administrativ învestită cu soluţionarea acţiunii în anularea hotărârii CNCD este ţinută de cadrul procesual în care s-a derulat procedura administrativă, pentru respectarea principiilor disponibilităţii, contradictorialităţii şi dreptului la apărare al părţilor.

Faţă de aceste împrejurări, având în vedere dispoziţiile art. 483 alin. (3), în conformitate cu care "recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", precum şi prevederile art. 497 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora instanţa supremă, în caz de casare, trimite cauza spre o nouă judecată instanţei care a pronunţat hotărârea recurată, Înalta Curte - constatând că prima instanţă în mod greşit nu a intrat în cercetarea fondului acţiunii prin analizarea legalităţii hotărârii CNCD prin raportare la conţinutul sesizării, la dispoziţiile legale incidente şi în contradictoriu cu toate părţile chemate în procedura administrativă - apreciază recursul ca fiind fondat în limitele arătate, urmând să caseze sentinţa şi să trimită cauza spre rejudecare în fond aceleiaşi instanţe.

IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6, 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantele A. şi B., va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantele A. şi B. împotriva Sentinţei civile nr. 2.971 din 11 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată.

Trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 octombrie 2018.

Procesat de ED