Rural investment funding restitution dispute; time limit for administrative appeal under Law 554/2004 versus general Code of Civil Procedure.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as late-filed, thereby leaving the first-instance judgment in force. The case involved a challenge to an administrative decision by the Rural Investment Financing Agency refusing to continue a non-reimbursable funding plan and ordering the restitution of a specific sum; the lower court had previously rejected the claim. Deciding the matter on procedural grounds rather than the merits, the court held that the appeal was time-barred because it was filed on February 29, 2016, exceeding the statutory 15-day deadline that began on February 9, 2016, upon service of the initial judgment. The court applied the specific procedural rules of Law No. 554/2004 regarding administrative litigation, rejecting the appellant's argument for a 30-day period under the general Code of Civil Procedure, as the special law derogates from general provisions for challenges against public authority acts.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 201 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 185 alin. (1) C. proc. civ, art. 186 C. proc. civ; Rural investment funding restitution dispute; time limit for administrative appeal under Law 554/2004 versus general Code of Civil Procedure: The case involved a challenge to an administrative decision by the Rural Investment Financing Agency refusing to continue a non-reimbursable funding plan and ordering the restitution of a specific sum; the lower court had previously rejected the claim. Deciding the matter on procedural grounds rather than the merits, the court held that the appeal was time-barred because it was filed on February 29, 2016, exceeding the statutory 15-day deadline that began on February 9, 2016, upon service of the initial judgment. The court applied the specific procedural rules of Law No. 554/2004 regarding administrative litigation, rejecting the appellant's argument for a 30-day period under the general Code of Civil Procedure, as the special law derogates from general provisions for challenges against public authority acts.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited for the dismissal of the appeal as late-filed.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a solicitat anularea Deciziei nr. x din 03.04.2015 emisă de pârâtă şi, pe cale de consecinţă, anularea procesului-verbal nr. x din 30.01.2015 (cerere precizatoare dosar), admiterea contestaţiei împotriva procesului-verbal nr. x din 30.01.2015 a AFIR, respingerea pretenţiilor pârâtei la restituirea sumei de 13.373,25 RON; obligarea pârâtei de a continua planul de finanţare nerambursabilă instituit conform deciziei de finanţare x pentru anii 2015 - 2016 - 2017; cu cheltuieli de judecată.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 166 din 25.01.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca nefondată.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamanta A. a formulat recurs, invocând motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Procedura derulată în recurs
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 16 aprilie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.
Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi dispoziţiile art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 26 septembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 15 octombrie 2018.
6. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., data la care a fost formulat recursul, Înalta Curte constată că recursul este tardiv, pentru considerentele ce urmează a fi arătate.
Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ potrivit cărora:
"Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".
Conform dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:
"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Potrivit art. 186 C. proc. civ., republicat:
"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă fără putinţă de tăgadă că sentinţa atacată a fost comunicată la data de 09 februarie 2016, iar ultima zi în care recurenta avea dreptul să depună motivele de recurs a fost data de 25 februarie 2016.
Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte constată că, înregistrarea motivelor de recurs la data de 29 februarie 2016 s-a realizat cu depăşirea termenului de 15 zile de la pronunţare.
Susţinerile recurentei, în sensul că i se aplică termenul de 30 de zile reglementat de art. 485 C. proc. civ., nu pot fi primite, deoarece legea aplicabilă prezentei cauze este Legea nr. 554/2004, ce cuprinde reglementări speciale de procedură, ce derogă de la cele cu caracter general prevăzute în cod.
O astfel de prevedere este art. 20 din acest act normativ, ce statuează că termenul de recurs este de 15 zile şi se calculează de la data comunicării hotărârii instanţei de fond.
Cum litigiul de faţă este unul ce intră sub incidenţa legii speciale, întrucât are ca obiect o solicitare de anulare a unui act emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, ce vatămă un interes legitim al unei părţi, este evident că acesta este supus reglementărilor cu caracter special din actul normativ citat mai sus.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Astfel fiind, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva Sentinţei civile nr. 166 din 25 ianuarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2018.
Procesat de ED