Loss of litigation interest for appeal against interim suspension of administrative fiscal decision following final merits judgment

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecata înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/272015 reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generala Programe Competitivitate (D.G.P.C), suspendarea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 04.09.2015 încheiat de către pârâta D.G.P.C., până la pronunţarea pe fond a instanţei competente cu privire la legalitatea şi temeinicia actului administrativ-fiscal.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 2.689 din 20.10.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Competitivitate şi s-a dispus suspendarea executării procesului-verbal nr. x din 04.09.2015 încheiat de DGPC până la pronunţarea instanţei de fond.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei nr. 2.689 din 20 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă SC A. SRL a formulat întâmpinare, fără a invoca excepţii de ordine publică, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 16 aprilie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi dispoziţiile art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 26 septembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 15 octombrie 2018.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate cererea de recurs, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este lipsit de interes, excepţie care face inutilă în tot expunerea detaliată şi cercetarea în fond a recursului declarat pentru considerentele ce urmează a fi arătate.

Aşa cum rezultă din lucrările dosarului de fond, prin sentinţa civilă nr. 2689 din 20.10.2015 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Competitivitate şi a dispus suspendarea executării procesului-verbal nr. x din 04.09.2015 încheiat de DGPC până la pronunţarea instanţei de fond.

Cu privire la dosarul de fond, Înalta Curte constată că prin acţiunea înregistrată la data de 10.11.2015 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015 reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generala Programe Competitivitate (D.G.P.C) solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 04.09.2015 încheiat de către pârâta D.G.P.C., prin care s-a stabilit obligarea societăţii reclamante la restituirea sumei de 57.612 RON reprezentând 10% fondurilor nerambursabile aferent contractului nr. x din 03.12.2013 şi a Deciziei de respingere a contestaţiei nr. x din 14.09.2015 formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal mai sus indicat.

Prin Sentinţa civilă nr. 205 din data de 30.01.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Competitivitate, ca neîntemeiată.

Or, în situaţia în care suspendarea executării procesului-verbal nr. x din 04.09.2015 încheiat de DGPC s-a dispus până la pronunţarea instanţei de fond, activitatea judiciară din prezenta cauză nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Literatura de specialitate şi practica judiciară au statuat că interesul reprezintă o condiţie generală de exercitare a dreptului la acţiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să subziste nu doar cu prilejul promovării acţiunii, ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.

Astfel, conform art. 32 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ., justificarea unui interes este o condiţie de exercitare a oricărei cereri, inclusiv a unei cereri de recurs.

Mai mult, conform art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Aşadar, interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut şi actual.

Pornind de la aceste premise teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate obţine prin promovarea acţiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantului, ori folosul practic pe care îl poate obţine pârâtul prin promovarea căii de atac.

Condiţia interesului se verifică nu numai la introducerea cererii, ci ea trebuie îndeplinită pe toată durata procesului civil, inclusiv în legătură cu exercitarea căilor de atac.

În măsura în care promovarea unei căi de atac nu prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.

Astfel, recurentul-pârât nu justifică un folos practic, legitim, în obţinerea unei soluţii de admitere a recursului, de modificare a sentinţei atacate şi de respingere a cererii de suspendare a executării procesului-verbal nr. x din 04.09.2015 încheiat de DGPC deoarece, instanţa de fond a respins, ca neîntemeiată, cererea de anulare a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 04.09.2015 încheiat de către pârâta D.G.P.C., prin care s-a stabilit obligarea societăţii reclamante la restituirea sumei de 57.612 RON reprezentând 10% fondurilor nerambursabile aferent contractului nr. x din 03.12.2013 şi a Deciziei de respingere a contestaţiei nr. x din 14.09.2015 formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal mai sus indicat.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În consecinţă, pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 493 alin. (6) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 şi 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârât ca lipsit de interes, fără a mai analiza motivele invocate prin cererea de recurs, o astfel de analiză fiind inutilă şi inoperantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene împotriva Sentinţei civile nr. 2.689 din 20 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes. Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2018.

Procesat de ED