Suspension of EU fund debt verification: requirement for evident illegality over substantive financial dispute

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27.02.2017, reclamantul Municipiul Piatra-Neamţ a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/02.09.2016.

Prin aceeaşi cerere a solicitat, în temeiul art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării procesului-verbal atacat până la soluţionarea în mod definitiv a acţiunii în anularea acestui act administrativ.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 59/2017 din data de 06 aprilie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/02.09.2016 şi a dispus restituirea, către reclamant, a cauţiunii consemnate cu recipisa nr. x/03.04.2017.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul Municipiul Piatra-Neamţ a formulat recurs, solicitând schimbarea, în totalitate, a sentinţei recurate şi, în consecinţă, suspendarea executării procesului-verbal contestat până la soluţionarea definitivă a cauzei.

A arătat recurentul-reclamant că, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/02.09.2016 privind proiectul Cod SMIS 23354 "Platforma de instruire continuă pentru angajaţii Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ", au fost reţinute mai multe nereguli şi s-a constatat că Municipiul Piatra-Neamţ datorează autorităţii competente cu gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 175.730,02 RON.

A apreciat recurentul că prin acest proces-verbal nu se aduc argumente suficiente cu privire la prejudiciul cauzat bugetului Uniunii Europene sau fondurilor publice naţionale din care s-a făcut cofinanţarea proiectului derulat de Municipiul Piatra-Neamţ. De asemenea, toate neregulile constatate sunt eronate, sumele acordate proiectului de finanţare fiind justificate.

În continuarea criticilor sale, referindu-se la înfrângerea prezumţiei de legalitate a actului contestat, recurentul a reprodus criticile din cuprinsul cererii de chemare în judecată, privind neregulile constatate cu instalaţia de climatizare pentru sala serverelor, cu semnătura electronică, cu prelungirea licenţelor de tip antivirus, cu raportul de audit predat şi întocmit de furnizor şi cu utilizarea aplicaţiei eLearning, concluzionând că neregulile constatate de pârât sunt eronate, iar valoarea corecţiei impuse trebuie modificată.

În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, a arătat recurentul că valoarea creanţei bugetare, de 175.730,02 RON, reprezintă o valoare semnificativă şi, dacă s-ar pune poprire pe conturile sale ar fi pus în imposibilitate de a realiza unele plăţi de care depinde buna funcţionare a Primăriei Municipiului Piatra-Neamţ şi a serviciilor publice oferite cetăţenilor.

3. Apărările formulate de intimat

Intimatul-pârât Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind, în esenţă, că recurentul nu a invocat, în concret, argumente în susţinerea cazului bine justificat, motivele invocate regăsindu-se în motivarea acţiunii de fond şi neputându-se analiza, pentru că ar presupune o antamare a fondului.

4. Procedura de soluţionare a recursului

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 10 mai 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 27 iunie 2018, Completul de filtru a constatat, în funcţie de conţinutul Raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte cerinţele de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată.

4.2. Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport cu prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Reclamantul Municipiul Piatra-Neamţ a solicitat anularea şi suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/02.09.2016 emis de pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Din dispoziţiile generale ale Legii nr. 554/2004 rezultă că actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, fiind executoriu din oficiu.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Altfel spus, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situaţia în care instanţa va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii, existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.

Noţiunea de caz bine justificat a fost definită, la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Analiza cazului bine justificat trebuie să se limiteze la o cercetare a aparenţei dreptului, pentru că, în cadrul procedurii sumare a suspendării de executare, nu este permisă prejudecarea fondului.

Legea nu face distincţie între motivele de nelegalitate substanţială, de drept material, şi cele de nelegalitate procedurală, esenţial fiind, însă, ca nelegalitatea să fie evidentă, să poată fi decelată cu uşurinţă la nivelul aparenţelor, fără o cercetare aprofundată a cauzei.

În jurisprudenţa sa constantă, secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi a reţinut că, pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi contestaţia/cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ.

Astfel de împrejurări vădite, de fapt sau/şi de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reţinute de Înalta Curte ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depăşirea competenţei, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, vădita nemotivare a actului administrativ, modificarea semnificativă a actului administrativ în calea recursului administrativ etc.

Or, în cauză, recurentul a reprodus susţinerile din acţiunea introductivă de instanţă, invocând, ca împrejurări de fapt şi de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ a cărui suspendare s-a cerut, tocmai criticile de nelegalitate care vizează actul contestat, aspecte care ar urma să fie analizate de instanţa învestită cu cererea de anulare a actului administrativ fiscal atacat.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că în mod corect prima instanţă a apreciat că nu este îndeplinită condiţia cazului bine justificat pentru suspendarea actului atacat, nemaimpunându-se analiza motivelor de recurs privind condiţia prevenirii pagubei iminente.

Mai reţine instanţa de control judiciar, din informaţiile furnizate de sistemul informatic ECRIS, că, prin Sentinţa nr. 88 din 15 iunie 2017 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea reclamantului Municipiul Piatra-Neamţ de anulare a Procesului-verbal nr. x/02.09.2016, ca inadmisibilă.

4.3. Soluţia instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, neexistând motive de casare a hotărârii recurate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Municipiul Piatra-Neamţ prin Primar împotriva Sentinţei nr. 59 din 6 aprilie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV