Judicial Review of CSM Competition Validation: Limits of Legality Control Over Discretionary Grading Criteria and Committee Motivations

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 19 februarie 2018, sub nr. x/2018, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat anularea Hotărârii nr. 1317/19.12.2017 a Plenului Consiliul Superior al Magistraturii, prin care au fost validate rezultatele concursului de promovare efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, concurs organizat la 26 noiembrie 2017 şi, pe cale de consecinţă:

a) în principal, desfiinţarea proceselor-verbale de soluţionare a contestaţiilor, în ceea ce priveşte modul de soluţionare a contestaţiilor la barem:

- cu referire la întrebarea 9 de la proba practică, obligarea intimatului CSM să refacă acest proces-verbal, în sensul anulării întrebării şi acordării punctajului aferent tuturor candidaţilor, cu recalcularea clasamentului final având în vedere acest aspect;

- cu referire la întrebările 16 şi 18, menţinerea baremului iniţial, cu recalcularea clasamentului final având în vedere acest aspect.

b) în subsidiar, obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri de invalidare a concursului de promovare pe loc în grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, date fiind încălcările semnalate, care, prin număr şi prin diversitate, au compromis orice posibilitate de departajare pe criterii obiective a candidaţilor (contrar art. 2 din Regulament).

În susţinerea contestaţiei sale, titularul acţiunii a arătat că, la data de 26 noiembrie 2017, a participat la concursul de promovare pe loc pentru a dobândi gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, obţinând nota 9,1 (9,4 la proba teoretică şi 9 la proba practică).

În opinia contestatorului, prin unele măsuri luate de subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor au fost încălcate prevederile Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/21.09.2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, la întrebarea nr. 23 G2 de la proba teoretică, la disciplina drept procesual penal, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor a încălcat art. 14 alin. (1) din Regulament, prin aceea că nu şi-a îndeplinit integral obligaţia de a motiva modul de examinare a contestaţiei la barem. În concret, aceasta nu a oferit, nici măcar în substanţă, un răspuns argumentului potrivit căruia lipsa vreunei precizări referitoare la subiectul procesual care a declarat apel şi la momentul în care a fost invocată pentru prima dată nelegala citare a persoanei vătămate nu permit să se considere că varianta de răspuns b) este corectă.

La întrebarea nr. 9 G2 de la proba practică, la disciplina drept penal, s-a ajuns la mediere potrivit Regulamentului, contestaţia fiind respinsă în sensul menţinerii ca fiind corect răspunsul indicat de comisia de elaborare a subiectelor. Întrucât întrebarea de la acest punct a vizat o problemă controversată, soluţia justă ar fi fost anularea întrebării, dată fiind încălcarea condiţiei ca subiectul de examen să nu conţină probleme controversate în doctrină sau în practică. În opinia contestatorului, subcomisia de mediere a încălcat art. 14 alin. (4) din Regulament, prin aceea că nu şi-a îndeplinit integral obligaţia de a motiva modul de stabilire a baremului de evaluare şi notare definitiv. În concret, aceasta nu a oferit, nici măcar în substanţă, un răspuns argumentului de doctrină potrivit căruia infracţiunea de omisiune a sesizării presupune săvârşirea unei infracţiuni în unitatea în care lucrează subiectul activ. Deşi subcomisia de mediere a prezentat o serie de lucrări de specialitate menite să explice elementul material al infracţiunii de omisiune a sesizării, dintre acestea lipseşte lucrarea indicată de către contestator, ignorând practic argumentul de doctrină pe care l-a invocat. De asemenea, subcomisia de elaborare a subiectelor a încălcat art. 13 pct. 1 lit. d1) din Regulament, prin faptul că subiectul de concurs a conţinut o problemă controversată. Această nelegalitate nu a fost înlăturată de comisia de mediere.

Relativ la întrebarea nr. 16 G2 de la proba practică, la disciplina drept procesual penal, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor a stabilit două variante corecte de răspuns care se excludeau reciproc, arogându-şi atribuţiile comisiei de elaborare a subiectelor, astfel că au fost practic doar 19 întrebări la proba practică şi nu 20 de întrebări cum prevede Regulamentul. Procedând astfel, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor, substituindu-se comisiei de elaborare a subiectelor, a încălcat art. 13 alin. (1) din Regulament, prin aceea că a stabilit ea însăşi conţinutul a două variante de răspuns. În concret, conţinutul variantelor de răspuns b) şi c) a fost modificat prin eliminarea ultimei părţi. Astfel, cele două variante au dobândit un conţinut diferit faţă de conţinutul iniţial al fiecăreia şi, nefiresc, identic între ele: "competenţa de a încuviinţa efectuarea percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului A şi de a emite mandatul de percheziţie, aparţine judecătoriei de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul A". Nesocotind aceleaşi dispoziţii regulamentare, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor a stabilit ea însăşi numărul variantelor de răspuns. În concret, prin unificarea variantelor b) şi c), practic, întrebarea a devenit una cu două posibile răspunsuri: răspunsul de la lit. a) şi răspunsul de la lit. b) sau c). Iniţial, întrebarea presupunea trei posibile răspunsuri. De asemenea, a încălcat art. 17 alin. (4) din Regulament, prin aceea că, excluzând această întrebare ca fiind întocmită de către o comisie necompetentă, proba practică de concurs a presupus rezolvarea doar a 19 întrebări, precum şi art. 14 alin. (3) din acelaşi Regulament, prin aceea că a acordat punctajul corespunzător întrebării atât candidaţilor care au ales varianta de răspuns b), cât şi candidaţilor care au ales varianta de răspuns c). Excluzându-se reciproc, cele două variante de răspuns nu puteau fi, ambele, corecte.

Tot la disciplina drept procesual penal, la întrebarea nr. 18 G2 de la proba practică, comisia de contestaţii a stabilit două variante de răspuns care nu puteau fi ambele corecte, în motivarea aferentă menţionându-se că practica judiciară în materie este neunitară, fără a fi indicate exemple de hotărâri judecătoreşti în acest sens. Consideră contestatorul că subcomisia de soluţionare a contestaţiilor a încălcat art. 14 alin. (1) din Regulament, prin aceea că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a motiva modul de examinare a contestaţiei la barem. În concret, aceasta nu a indicat vreo hotărâre judecătorească prin care, în urma admiterii recursului în casaţie, instanţa supremă să stabilească ea însăşi natura, durata sau cuantumul şi modalitatea de executare a sancţiunii. Astfel, nu a fost evidenţiat caracterul neunitar al practicii judiciare în materie, pe care subcomisia de soluţionare a contestaţiilor l-a afirmat. Subcomisia de soluţionare a contestaţiilor a încălcat art. 14 alin. (3) din Regulament, prin aceea că s-a acordat punctajul corespunzător întrebării atât candidaţilor care au ales varianta de răspuns a) "trimiterea spre rejudecare", cât şi candidaţilor care au ales varianta de răspuns b) "reţinerea spre rejudecare". Excluzându-se reciproc, cele două variante de răspuns nu puteau fi, ambele, corecte.

II. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestaţiei, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că hotărârea atacată a fost emisă în concordanţă cu dispoziţiile legale şi regulamentare incidente.

Prin raportare la aspectele susţinute de contestator, se precizează că posibilitatea reanalizării contestaţiilor la barem ar echivala cu reevaluarea baremelor definitiv adoptate de către comisiile de soluţionare a contestaţiilor la bareme şi, respectiv cu substituirea instanţei, acestor comisii, ceea ce nu este admisibil.

Se mai arată că nici dispoziţiile legale care reglementează procedura de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie vacante la instanţele superioare şi parchetele de pe lângă acestea, cuprinse în Legea nr. 303/2004, nici prevederile regulamentare, nu prevăd posibilitatea reevaluării contestaţiilor la barem de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de către instanţa de judecată.

Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul său legal de a veghea la respectarea cerinţelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare al judecătorilor şi procurorilor, nu poate interveni în sfera de activitate a comisiilor de concurs, având prerogative conferite de lege doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuţii specifice, soluţiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor şi rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate.

III. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând Hotărârea nr. 1317/19.12.2017, adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin prisma criticilor formulate de contestator, a apărărilor intimatului şi faţă de dispoziţiile legale şi regulamentare incidente în cauză, Înalta Curte reţine caracterul neîntemeiat al contestaţiei, pentru următoarele considerente:

III.1 Argumentele de fapt şi de drept relevante

Contestatorul A. a participat la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie vacante la instanţele superioare şi parchetele de pe lângă acestea din data de 26.11.2017, concurs aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 941/21.09.2017, opţiunea exercitată de contestator fiind aceea de promovare pe loc în vederea obţinerii gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În urma parcurgerii probelor de concurs, contestatorul a obţinut media 9,1, iar în urma stabilirii ierarhiei candidaţilor la acest concurs, nu a fost declarat admis.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317/19 decembrie 2017, a cărei legalitate a fost supusă cenzurii instanţei judecătoreşti competente de către contestator, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, s-au dispus următoarele:

Art. 1 - Respingerea plângerilor prealabile formulate de domnii procurori B., C., D., E., A. şi de doamna judecător F., candidaţi la concursul de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor.

Art. 2 - S-a luat act de memoriile formulate de mai mulţi candidaţi şi s-a dispus sesizarea Comisiei nr. 2 în vederea modificării dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 621/2006 modificată.

Art. 3 - Suplimentarea locurilor pentru promovarea pe loc pentru toţi candidaţii care au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat, (...).

Art. 4 - Respingerea redistribuirii diferenţei de 4 locuri rămase neocupate la nivel de tribunal - drept comercial şi drept financiar fiscal.

Art. 5 - Respingerea memoriilor privind suplimentarea formulate de către ceilalţi candidaţi care nu au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat declarat admis.

Art. 6 - Aplicarea criteriilor de departajare prevăzute de Regulament, pentru candidaţii care au obţinut medie egală cu cea a candidatului clasat pe ultimul loc la concursul de promovare efectivă.

Art. 7 - Validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurorilor, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din hotărâre.

Criticile formulate de contestator vizează în esenţă pretinse neregularităţi în desfăşurarea concursului determinate de modalitatea de soluţionare a contestaţiilor la barem formulate la disciplina Drept penal şi Drept procesual penal - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către unii candidaţi la Concursul de promovare efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, susţinut la data de 26 noiembrie 2017, conduita adoptată prin soluţiile date asupra contestaţiilor formulate în cauză constituind, în opinia contestatorului, încălcări ale prevederilor legale care guvernează acest concurs.

Modalitatea de soluţionare a contestaţiilor la baremele de evaluare şi notare, precum şi atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în această privinţă sunt prevăzute la art. 20 alin. (4) - (8) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:

"(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, potrivit art. 14 alin. (1). Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(8) Plenul Consiliul Superior al Magistraturii poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor, care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte, din rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

Potrivit art. 28 din Regulament:

"(1) Rezultatele finale se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. în vederea validării.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude."

Din cele expuse în precedent rezultă că în exercitarea competenţelor sale legale, Consiliul Superior al Magistraturii poate, atunci când constată, din oficiu sau la cerere, nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude, să-l invalideze. În mod corespunzător, controlul judecătoresc de legalitate efectuat ulterior, se circumscrie aceloraşi coordonate.

Cercetarea şi constatarea validităţii oricărui concurs de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie de către Consiliul Superior al Magistraturii exclude, cum se susţine de intimat, verificarea baremului iniţial sau a celui definitiv, deoarece comisiile de elaborare a subiectelor şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor ori de mediere au drept de apreciere discreţionar în domeniul sau în disciplina lor de specialitate, astfel încât nici Consiliul şi nici instanţa de control judiciar nu sunt îndreptăţiţi a stabili răspunsul corect sau soluţia la contestaţia la barem (admitere sau respingere).

Cu toate acestea, controlul de legalitate administrativ efectuat de Consiliul Superior al Magistraturii nu exclude verificarea respectării competenţelor, termenelor şi condiţiilor legale ori regulamentare de către cele trei comisii atunci când au întocmit subiectele de concurs, când au soluţionat contestaţiile la barem şi au stabilit baremul definitiv.

Procedând la o analiză în aceşti parametri, Înalta Curte reţine că o primă critică formulată de contestator a fost cea referitoare la soluţia adoptată de comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem în legătură cu baremul definitiv la întrebarea nr. 23 din cadrul grilei nr. 2, titularul acţiunii opinând că subcomisia nu şi-a îndeplinit integral obligaţia de a motiva modul de examinare a contestaţiei, în condiţiile în care aceasta nu a oferit nici un răspuns argumentului că varianta de răspuns b) este corectă.

În legătură cu întrebarea nr. 18 din grila nr. 2, contestatorul a expus critici similare, considerând că nici această soluţie nu a fost integral motivată de către subcomisie, iar în ceea ce priveşte întrebarea nr. 9 din cadrul aceleiaşi grile, s-a susţinut că aceasta viza o problemă controversată şi subcomisia de mediere, de asemenea, nu şi-a îndeplinit integral obligaţia de a motiva modul de stabilire a baremului de evaluare.

Înalta Curte constată că este neîntemeiată critica referitoare la faptul că în motivările realizate de comisiile de contestaţii/mediere nu au fost combătute punctual toate argumentele invocate în contestaţiile la barem şi astfel ar fi fost încălcate prevederile art. 14 alin. (1) din Regulament, întrucât prevederile regulamentare stabilesc în sarcina comisiilor doar obligaţia de a motiva soluţiile adoptate, nu şi de a răspunde tuturor motivelor invocate în contestaţii.

A mai susţinut contestatorul că la întrebarea nr. 9 din grila nr. 2 era vorba de o problemă controversată, ceea ce în opinia sa justifica o soluţie de anulare a grilei de răspuns, dată fiind încălcarea condiţiei ca subiectul de examen să conţină probleme controversate în doctrină sau în practică.

Instanţa de control judiciar constată, pe baza celor arătate mai sus, că nu este în căderea şi competenţa sa a analiza în ce măsură o problemă juridică este controversată în literatura de specialitate, dacă o lucrare, cu o opinie contrară majorităţii celorlalţi autori în domeniul de drept respectiv, poate fi un reper doctrinar pentru acest concurs.

Prin procesul-verbal de mediere pentru disciplina Drept penal - procurori s-au respins motivat contestaţiile la baremul iniţial la această întrebare, aşa încât nu este susţinută afirmaţia contestatorului, opinia majoritară, ale cărei dispoziţii produc efecte juridice, fiind aceea că aspectele contestate sunt neîntemeiate.

Nu este întemeiată nici critica referitoare la soluţia dată de comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem contestaţiei la întrebarea nr. 18, grila nr. 2. Aprecierea comisiei în sensul existenţei unei practici neunitare în materie, care justifica alături de răspunsul c) şi varianta de răspuns b), înscrie conduita comisiei în ipoteza normei prevăzută de art. 20 alin. (6) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, dispoziţie care priveşte notarea ambelor răspunsuri corecte.

Neindicarea unei hotărâri judecătoreşti, cum susţine contestatorul, de natură a demonstra existenţa unei practici neunitare în materie, nu invalidează aprecierea comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem în sensul arătat. De asemenea, cu riscul repetării, excluderea logică şi, implicit, juridică, a uneia dintre soluţiile considerate ca fiind corecte de cealaltă variantă de răspuns, nu reprezintă elemente de analiză a instanţei de contencios în cercetarea legalităţii operaţiunilor administrative contestate.

Referitor la soluţia adoptată de comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem în legătură cu contestaţiile formulate împotriva baremului iniţial la întrebarea nr. 16, grila nr. 2, instanţa de control judiciar o consideră legală, criticile contestatorului fiind de asemenea nefondate.

Comisia a admis contestaţiile formulate, acordând punctaj corespunzător acestei întrebări atât candidaţilor care au indicat varianta de răspuns b), cât şi celor care au indicat varianta de răspuns c). În soluţionarea acestora, comisia de soluţionare a contestaţiilor nu s-a substituit comisiei de elaborare a subiectelor, ci a exclus din varianta de răspuns circumstanţierea faptică a celor două răspunsuri, care nu se înscria în tematica de concurs, având astfel în vedere, la evaluarea răspunsului corect, numai prima parte a acestuia. Prin această operaţiune, răspunsurile de la lit. b) şi c) au devenit identice, având acelaşi conţinut, se înscriau în tematica de concurs şi reprezentau variantele corecte.

Din punct de vedere procedural, modul de soluţionare a contestaţiilor şi măsurile luate de Comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul pentru disciplina Drept penal şi Drept procesual penal - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt conforme cu dispoziţiile legale şi regulamentare citate mai sus, iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a circumscris acţiunea şi măsurile luate exclusiv prevederilor art. 28 alin. (1) din Regulament, dispunând, prin Hotărârea nr. 1317/19.12.2017, validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (11) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului C.S.M., cu modificările şi completările ulterioare, "Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude".

Cum nici una dintre aceste două condiţii nu a fost incidentă, în mod corect Consiliul Superior al Magistraturii a validat rezultatele finale ale concursului de promovare, iar susţinerea contestatorului privind invalidarea concursului apare ca neîntemeiată.

Hotărârea CSM nr. 1317/19.12.2017, prin care, la art. 7, s-a dispus validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor, a fost adoptată cu respectarea prezumţiei de legalitate a actelor emise de comisiile de concurs în examinarea căilor de atac specifice fiecărei etape prevăzute prin Regulament până la stabilirea notei finale a unui candidat, fiind avute în vedere şi cerinţele respectării marjei de apreciere a fiecărei comisii în îndeplinirea atribuţiilor asumate.

Pe de altă parte, jurisprudenţa constantă a instanţei supreme este în sensul că nu poate face obiectul acţiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înţeles să puncteze, pe barem, elementele considerate necesare de a fi tratate prin subiectul de concurs, şi nici a modului în care comisia de soluţionare a contestaţiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiaşi barem, urmare contestaţiei, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica şi bibliografia stabilită prin concurs. În respectarea acestei jurisprudenţe, controlul de legalitate prin care se tinde a se reforma soluţii avute în vedere de aceste comisii de concurs excede competenţelor instanţelor judecătoreşti.

Este adevărat că la art. 2 din Hotărârea CSM nr. 1317/19.12.2017, s-a luat act de memoriile formulate de mai mulţi candidaţi şi s-a dispus sesizarea Comisiei nr. 2 în vederea modificării dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului C.S.M., însă aceste aspecte nu sunt de natură să afecteze legalitatea actului administrativ atacat, având în vedere că principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, impune ca instanţa de contencios administrativ să verifice concordanţa actului administrativ supus analizei, cu actele normative cu forţă juridică superioară, în temeiul şi în executarea căruia a fost emis.

Ca atare, nu există motive de nelegalitate formală a proceselor-verbale întocmite de comisia de soluţionarea contestaţiilor, situaţie care a fost reţinută întocmai de către intimat, care a dispus în mod legal validarea rezultatelor finale ale concursului prin hotărârea dedusă judecăţii.

III.2 Temeiul de drept al soluţiei pronunţate

În raport de prevederile art. 29 alin. (7) din legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 1317/19.12.2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV