Refugee status for individuals born during parents' ethnic displacement under the wartime victim compensation scheme

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 22 ianuarie 2004, reclamanta S.F. a solicitat anularea hotărârii nr. 12802 din 25 noiembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de lege, pentru perioada 1 iunie 1944 - 6 martie 1945, cât s-a aflat în refugiu.

În motivarea acțiunii, reclamanta arată că i s-a respins nejustificat cererea, prin care a solicitat acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, cu toate că a prezentat dovezi, din care rezultă că s-a născut în perioada refugiului părinților săi și că nu este corect să se facă diferențiere între copiii născuți anterior și cei născuți în timpul refugiului părinților.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 258 din 18 februarie 2004, a admis acțiunea, în sensul că a dispus anularea hotărârii contestate și a obligat pârâta, să recunoască reclamantei, statutul de persoană refugiată pentru perioada 1 iunie 1944 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile corespunzătoare, începând cu 1 decembrie 2003.

Instanța reține că reclamanta s-a născut în perioada refugiului părinților săi, având și ea calitatea de refugiată, începând cu data nașterii, 1 iunie 1944 și până la 6 martie 1945, deoarece nu putea să aibă alt domiciliu, decât al părinților, iar dispozițiile legale aplicabile nu prevăd imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu, de la acordarea drepturilor bănești.

Pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj a declarat recurs împotriva sentinței, susținând că Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 prevăd în mod expres și limitativ, categoriile de persoane care beneficiază de drepturile prevăzute de lege, reclamanta neintrând sub incidența Legii nr. 189/2000, pentru că nu și-a schimbat domiciliul în altă localitate, decât cea în care s-a născut, din motive etnice.

Recursul este nefondat.

Prin hotărârea nr. 12802 din 25 noiembrie 2003 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Județene de Pensii Cluj, s-a respins cererea prin care intimata solicita să i se stabilească faptul că este beneficiară a Legii nr. 189/2000, cu motivarea că aceasta nu era născută la data strămutării părinților, deci nu a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.

Conform prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, adoptată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, „Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice, după cum urmează: lit. c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate”.

Art. 61 din ordonanță, introdus prin Legea nr. 319/2002, stabilește că „Dovedirea situațiilor prevăzute la art. 1, se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege”.

Cu copiile de pe certificatele de naștere și căsătorie, precum și cu declarațiile autentificate date de numiții D.I. și B.M., intimata a făcut dovada că s-a născut la 1 iunie 1944, în comuna Joița, județul Giurgiu, în perioada în care părinții săi, R.D. și R.M., se aflau în refugiu, plecând din comuna Fundătura, județul Cluj, în urma cedării către Ungaria, a Ardealului de Nord, în baza Dictatului de la Viena.

Cum intimata a locuit cu părinții săi în perioada de la naștere și până la încetarea refugiului, suferind aceleași privațiuni, ca și aceștia în perioada respectivă, se impunea ca și pentru ea să se stabilească faptul că a avut calitatea de refugiat.

Susținerea recurentei, că Legea nr. 189/2000 prevede expres și limitativ categoriile de persoane care pot beneficia de dispozițiile ei, între care nu se cuprind și persoanele născute în perioada refugiului părinților, nu este un argument pentru respingerea prezentei acțiuni, pentru că, chiar dacă s-au născut în localitatea în care erau refugiați părinții, ei au fost frustrați de multe avantaje, pe care le-ar fi avut dacă se aflau în locuința din care au fost nevoiți să plece părinții, din motive etnice.

Cum instanța de fond a făcut o corectă apreciere a materialului probator, pronunțând o hotărâre legală și temeinică, urmează ca în baza prevederilor art. 7 din O.G. nr. 105/1999, așa cum a fost modificată și completată și art. 299 și art. 312 C. proc. civ., să se respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 258 din 18 februarie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2004.