CNSAS Appeal Granted: Lower Court Reversed, Securitate Officer Status Affirmed

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A. constatarea calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte.

Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 3147 din 10.11.2015 a respins cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta arată că a solicitat instanţei de fond să constate faptul că intimatul-pârât a avut calitatea de lucrător al fostei Securităţi.

Prima instanţă a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă, constatând că, deşi intimatul-pârât a participat activ la urmărirea informativă a numitului B., acţiunea în discuţie nu ar fi fost motivată politic ci a fost derulată în scopul legitim al apărării intereselor economice, raportat la natura specific funcţiei desfăşurate de cel vizat.

Recurenta-reclamantă critică hotărârea primei instanţe, în primul rând pentru că excepţia reţinută de judecătorul fondului nu este argumentată în concret, circumstanţă ce se grefează pe dispoziţiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ. şi, în al doilea rând, pentru greşita aplicare a dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 24/2008.

Sub acest din urmă aspect, recurenta-reclamantă susţine că probatoriul administrat în cauză atestă faptul că acţiunea informativă îndreptată împotriva numitului B. nu a avut caracter de contraspionaj ci a reprezentat, în realitate, o activitate tipică poliţiei politice, aspectele vizate de fosta Securitate vizând verificarea unei conduite pretins potrivnice orânduirii socialiste.

În atare context, recurenta-reclamantă susţine că sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, pentru a se constata calitatea de lucrător al Securităţii în persoana intimatului pârât.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 31 mai 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 17 iulie 2018.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând recursul civil de faţă, Înalta Curte constată că este fondat, urmând a fi admis pentru motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., cu consecinţa casării hotărârii atacate, admiterii acţiunii reclamantului şi constatării faptului că intimatul pârât a avut calitatea de lucrător al Securităţii.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte constată că, prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat instanţei să constate că pârâtul A. a avut calitatea de lucrător al Securităţii, acţiunea fiind motivată de faptul că pârâtul, în calitate de maior în cadrul Direcţiei a III-a, Serviciul 3, a participat la urmărirea informativă desfăşurată împotriva domnului B., astfel cum rezultă din nota de constatare nr. x/05.05.2014.

Soluţionând cauza dedusă judecăţii, Curtea de Apel Bucureşti reţine faptul că pârâtul A. a avut funcţia de maior în cadrul Direcţiei a III-a, Serviciul III al Departamentului Securităţii Statului şi că în această calitate a participat activ la urmărirea informativă a numitului B., inginer, director în Ministerul Transportului şi Telecomunicaţiilor, situaţia de fapt menţionată rezultând din înscrisurile ataşate la dosarul cauzei.

Astfel, în cuprinsul înscrisului intitulat "Plan de măsuri" în dosarul de urmărire informativă "C.", purtând semnătura pârâtului s-a menţionat: "pentru clarificarea legăturilor dintre "C." şi persoanele din conducerea D. precum şi cu alţi cetăţeni străini, pârâtul propune întreprinderea următoarelor măsuri:

1. Vor fi identificate şi verificate în evidenţe persoanele care au fost la specializare în Franţa împreună cu "C." în vederea contactării şi stabilirii contextului desfăşurării cursului, a comportamentului acestuia ca şi a celorlalţi cursanţi în străinătate, precum şi pentru a aprecia care dintre ei au rămas în relaţii apropiate cu "C.". Din rândul acestor persoane vor fi luate în studiu şi verificări complexe cele mai corespunzătoare în vederea recrutării.

2. Vor fi identificate relaţiile de la locul de muncă ale lui "C." în scopul de a recruta o persoană care să ne asigure supravegherea informativă a acestuia şi prin care să stabilim comportarea, preocupările, manifestările şi atitudinea celui în cauză în cadrul instituţiei. Totodată cu sprijinul ofiţerului ce deserveşte informativ obiectivul se va stabili posibilitatea încadrării informative a lui "C." cu surse deja existente în obiectiv, solicitându-se un studiu complex al acestuia".

3. Se va efectua un studiu amănunţit la domiciliul celui în cauză în vederea stabilirii posibilităţilor de introducere a mijloacelor TO, în primă fază se va introduce I.C.T. pe o perioadă limitată, în vederea stabilirii cercului său de relaţii.

4. Din rândul legăturilor de prieteni aflate în anturajul lui "C." vor fi verificate şi studiate mai multe persoane în vederea realizării unei surse cu posibilităţi de pătrundere în intimitatea celui în cauză în scopul stabilirii modului de viaţă, concepţiilor, preocupărilor, relaţiilor extraprofesionale etc.

5. Se vor lua măsuri de interceptare a corespondenţei celui în cauză, iar atunci când persoanele din Franţa cu care "C." întreţine legături se vor afla în ţara noastră se vor lua măsuri corespunzătoare de lucrare a acestora pentru a le controla eventualele contacte, iar atunci când vor ave aloc întâlniri se va acţiona pe momente operative.

6. Se vor efectua verificări pentru a stabili dacă modul de viaţă şi cheltuielile familiei "C." se încadrează în veniturile pe care le obţin."

Ulterior, prin Planul de măsuri din data de 30.08.1980, purtând semnătura pârâtului, s-au dispus noi măsuri în cadrul activităţii de urmărire informativă, inclusiv filajul.

Reţinând caracterul intruziv al activităţilor dispuse de pârât asupra persoanei urmărite, cu consecinţa încălcării dreptului la viaţa privată, instanţa fondului apreciază, totuşi, că nu este îndeplinită cea de a doua condiţie prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât activitatea de urmărire derulată de pârât a avut ca obiectiv lămurirea unei suspiciuni de contraspionaj, astfel că imixtiunea în drepturile şi libertăţile persoanei urmărite a avut scop legitim.

Contrar celor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se reţine calitatea de lucrător al Securităţii, în persoana intimatului pârât.

Astfel, atât calitatea de lucrător al Securităţii cât şi activitatea de urmărire informativă, desfăşurată în concret de către intimatul-pârât, au fost stabilite cu putere de lucru judecat de instanţa fondului, fiind de observat faptul că pârâtul nu a criticat considerentele hotărârii sub acest aspect, pe calea recursului pus la îndemâna sa prin dispoziţiile art. 461 alin. (2) C. proc. civ.

În atare context, pornind de la premisa existenţei calităţii de ofiţer al Securităţii şi a realităţii actelor şi faptelor de urmărire informativă menţionate în cuprinsul notei de constatare nr. x/05.05.2014, Înalta Curte este chemată să se pronunţe în legătură cu calificarea juridică a activităţii întreprinse, în sensul de a stabili dacă activităţile desfăşurate de intimatul pârât au caracterul unor acte de poliţie politică, de genul celor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 sau, dimpotrivă, sunt justificate din perspectiva unui scop legitim.

Astfel cum rezultă din cuprinsul propunerii de deschidere a dosarului de urmărire, existente în dosarul informativ I 1942, organele Securităţii au procedat la urmărirea subiectului "C." (B.) întrucât a efectuat o specializare în Franţa pe linie de D., iar la terminarea stagiului şi-a prelungit şederea în mod nejustificat în această ţară. În timpul şederii în Franţa a intrat în relaţii neoficiale cu unii cetăţeni francezi iar în prezent întreţine legături de corespondenţă cu persoane din conducerea D.

Cu toate că aparentul motiv de începere a urmăririi informative este acela al deţinerii de secrete de către persoana urmărită, este de observat, totuşi, că măsurile dispuse de către intimatul pârât au vizat comportarea, preocupările, manifestările şi atitudinea celui în cauză în cadrul instituţiei, verificarea dacă modul de viaţă şi cheltuielile familiei "C." se încadrează în veniturile pe care le obţin(aspect precizate în cuprinsul planului de măsuri existent la dosar fond).

Aşadar, susţinerea pârâtului, preluată de prima instanţă, în sensul că activitatea de urmărire a subiectului "C." a avut de obiect elucidarea unei suspiciuni de contraspionaj nu are suport, fiind contrazisă, în primul rând, prin obiectivele măsurilor de verificare, propuse a fi desfăşurate împotriva persoanei urmărite.

În al doilea rând, Înalta Curte constată că în cuprinsul notei de analiză din 10 mai 1982 organele de Securitate concluzionează în sensul că în decursul urmăririi informative nu au rezultat date care să confirme că "C." a desfăşurat acţiuni de natură informativă sau care să pericliteze securitatea statului dar, prin comportarea sa imorală, abuzivă şi tolerantă este un prost exemplu pentru oamenii muncii din instituţia pe care o conduce, propunându-se informarea organelor de partid cu aspectele rezulte din măsurile întreprinse, pentru a se lua măsurile ce se impun.

Este de subliniat faptul că în circumstanţierea conduitei subiectului "C." intimatul pârât face trimitere la viaţa de familie a persoanei urmărite, unele relaţii extraconjugale şi consecinţele acestora, inclusiv la aspecte ce ţin de viaţa privată a persoanelor cu care a intrat în contact "C.", context în care este evident că prelucrarea unor astfel de date şi înaintarea acestora organelor de partid nu are nicio legătură cu noţiunea de securitate a statului.

În consecinţă, îngrădirea dreptului la viaţă privată a persoanei urmărite nu poate fi justificată prin existenţa vreunei activităţi contrare intereselor statului român şi astfel nu poate fi reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 12 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice ce se referă la restricţiile drepturilor ocrotite, dacă acestea sunt prevăzute prin lege şi sunt necesare pentru ocrotirea siguranţei naţionale.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că în mod greşit a apreciat prima instanţă că nu sunt îndeplinite, în cauză, condiţiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, astfel că va admite recursul civil de faţă, în sensul celor mai sus arătate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva Sentinţei nr. 3147 din 24 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând în fond, admite acţiunea formulată de reclamantul CNSAS şi constată că pârâtul A. a avut calitatea de lucrător al Securităţii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV