Automatic financial support for artistic quality: statutory interpretation of "selected" film and exclusion of extralegal nominee requirements under O.G. 39/2005

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii SC "A." SRL şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Naţional al Cinematografiei să se constate că pârâtul nu a răspuns în termenul legal solicitării înregistrate sub nr. x din 02 noiembrie 2016; obligarea pârâtului CNC să dea curs cererii, în sensul emiterii unei hotărâri pentru acordarea sumelor solicitate cu titlu de sprijin automat pentru calitate artistică; obligarea pârâtului CNC să efectueze toate demersurile pentru acordarea sumelor reprezentând sprijin automat pentru calitate artistică şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 11 ianuarie 2017 reclamanţii au formulat cerere de completare a acţiunii prin care au solicitat obligarea pârâtului la plata unor penalităţi de întârziere în cuantum de 1.000 RON pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data formulării acţiunii şi data executării obligaţiilor.

Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 2682 din 28 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au fost respinse excepţiile prematurităţii şi a inadmisibilităţii. A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanţii SC A. SRL şi B., în contradictoriu cu Centrul Naţional al Cinematografiei, pârâtul fiind obligat să emită o hotărâre privind acordarea sumei solicitate cu titlu de sprijin automat pentru calitatea artistică conform cererii înregistrate sub nr. x din 2 noiembrie 2016.

Au fost respinse, ca neîntemeiate, restul pretenţiilor formulate prin acţiunea promovată.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 2682 din 28 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâtul Centrul Naţional al Cinematografiei, prin care a solicitat, în esenţă, admiterea recursului, casarea sentinţei şi, rejudecând, să fie respinsă în tot acţiunea formulată de reclamanţii SC A. SRL şi B., ca prematură, ca inadmisibilă şi ca nefondată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi pct. 8 C. proc. civ., recurenta arată că instanţa şi-a depăşit atribuţiile, întrucât potrivit art. 2 pct. 19 şi 20 din O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, doar Centrul Naţional al Cinematografiei poate acorda sprijin financiar pentru organizarea unor festivaluri cinematografice şi ca urmare instanţa şi-a depăşit atribuţiile hotărând în locul intimatului-recurent.

În mod greşit a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii dat fiind faptul că cererea nu poate fi primită contra dispoziţiilor legii speciale respectiv art. 28 din O.G. nr. 39/2005.

Din cuprinsul cererii administrative nr. 6159 şi din cel al cererii de chemare în judecată, ca şi din actele doveditoare anexate nu reiese că intimaţii au îndeplinit condiţiile legale, respectiv că intimatului regizor i-a fost selecţionat ori premiat vreun film dintre cele nominalizate la premiile C., ale D., la festivaluri internaţionale acreditate de E., precum şi la alte festivaluri internaţionale agreate de Centrul Naţional al Cinematografiei.

Totodată, nu reiese că pentru aceleaşi filme nominalizate, regizorul intimat se află în situaţia de a face un film în coproducţie cu participare românească pentru care a încheiat contracte ferme.

Neîndeplinirea condiţiilor legale de către intimat pentru a obţine sprijinul solicitat constituie motivul pentru care aceştia nu au primit încă un răspuns, răspunsul necesitând timp pentru analiză.

Dacă reclamanţii-intimaţi ar fi făcut ei dovada clară a îndeplinirii condiţiilor legale, soluţionarea cererii lor ar fi fost cu mult mai lesnicioasă şi rapidă.

Astfel, filmul F. a fost selecţionat şi nominalizat la G., anul 2012, dar festivalul menţionat nu era inclus în lista de festivaluri agreate la nivelul anului 2012, acesta fiind introdus în lista de festivaluri agreate de CNC abia în anul 2015.

Ca urmare, intimaţii nu pot beneficia de sprijinul financiar nerambursabil pentru calitatea artistică aferent anului 2012, legea civilă neputând fi aplicată retroactiv ci conform art. 6 C. civ.

Filmul "H." a fost selecţionat la Premiile I. anul 2014 iar conform art. 28 din O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia "Sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică a filmului se acordă producătorilor şi regizorilor unui film care a fost selecţionat ori premiat la premiile C., ale D., la festivaluri internaţionale acreditate de E., precum şi la alte festivaluri internaţionale agreate de Centrul Naţional al Cinematografiei".

În cadrul listei de festivaluri agreate de CNC aprobată în anul 2014 prin HCA nr. 51 din 9 mai 2014 la finalul listei este trecut la "premii speciale" şi acest eveniment I. Selecţia la un astfel de eveniment este diferită ca structură de selecţia din cadrul unui festival.

Potrivit O.G. nr. 59/2005, art. 28, alin. (1): "Sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică a filmului se acordă producătorilor şi regizorilor unui film care a fost selecţionat ori premiat la premiile C., ale D., la festivaluri internaţionale acreditate de E., precum şi la alte festivaluri internaţionale agreate de Centrul Naţional al Cinematografiei." Or, filmul "H.", înscris pentru a fi luat în considerare în categoria Cel mai bun film străin în cadrul premiilor I. în 2014, nu a fost selecţionat la aceste premii prin includerea în cele 5 filme nominalizate.

Filmul a fost doar aprobat pentru a fi luat în considerare de membrii J., votanţii care stabilesc cele 5 filme nominalizate. Această aprobare este strict tehnică şi nu denotă nicio selecţie artistică, motiv pentru care filmul "H." nu se califică pentru a beneficia de sprijin automat pentru calitate artistică potrivit O.G. nr. 59/2005.

De asemenea, în cadrul adresei cu nr. x din 02 noiembrie 2016 nu se precizează care este filmul pentru care s-a solicitat acest sprijin.

Titlul filmului "Primul gol" apare în solicitarea regizorului B. în anexa la adresa nr. x din 02 noiembrie 2016. Filmul "Primul gol" este proiect câştigător al sesiunii I de concurs proiecte cinematografice organizată de CNC în anul 2016. La concurs proiectul a avut în structura sa doi regizori şi anume K. şi L. Prin urmare, sumele solicitate de reclamantul B. cu titlul de sprijin pentru calitate artistică nu pot fi folosite aşa cum pretinde acesta la producţia filmului "Primul gol", întrucât producţia acestui film beneficiază deja de finanţare, iar reclamantul nu regizează filmul.

În concluzie, greşit prima instanţă a apreciat îndeplinirea condiţiilor legale incidente, astfel că devin incidente în cauză dispoziţiile art. 488, pct. 4 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză

Intimaţii-reclamanţi SC A. SRL şi B. au formulat întâmpinare, prin care solicită, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat, reiterând argumentele de fapt şi drept din cererea de chemare în judecată, apreciind că prima instanţă a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale raportat la situaţia factuală reţinută, în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate şi întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ.

Recurentul-pârât Centrul Naţional al Cinematografiei a formulat răspuns la întâmpinare solicitând, în esenţă, respingerea apărărilor expuse, reiterând argumente expuse prin recursul formulat.

Procedura de filtru a recursului

În procedura de filtru a recursului, reglementată de art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor de recurs formulate şi a apărărilor, a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., raport ce a fost comunicat părţilor conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 29 aprilie 2018, instanţa de recurs a admis în principiu recursul formulat de Centrul Naţional al Cinematografiei împotriva Sentinţei nr. 2682 din 28 iunie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, fiind dispusă citarea părţilor în şedinţă publică conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanţei de fond

Analizând sentinţa recurată în limita criticilor formulate, ţinând cont de dispoziţiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat.

Recurentul-pârât a criticat sentinţa pronunţată de prima instanţă din perspectiva motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ.

Dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 vizează depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, respectarea unor competenţe constituţionale în cadrul întregului sistem al autorităţii statale şi implicit salvgardarea principiilor separaţiilor puterilor în stat.

În doctrină s-a conturat ideea că acest motiv de recurs semnifică "un exces de putere" în situaţiile în care instanţa de judecată încalcă principiu separaţiei puterilor în stat săvârşind o imixtiune în atribuţiile puterii legislative sau executive.

În cauza de faţă demersul juridic exercitat de intimaţii-reclamanţi a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 8 şi 2 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 28 din O.G. nr. 39/2004.

Dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 oferă subiectului de drept privat un mecanism de contencios subiectiv, în sensul că persoana care se consideră vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ sau prin refuzul soluţionării unei cereri adresate unei autorităţi publice, poate sesiza instanţa de contencios administrativ.

În cauza de faţă, intimaţii-reclamanţi au solicitat instanţei să constate că pârâtul Centrul Naţional al Cinematografiei nu a răspuns în termen legal la solicitările cuprinse în cererea înregistrată sub nr. x din 2 noiembrie 2016, urmând a se verifica legalitatea refuzului de soluţionare a cererii de către pârât, sub forma actului administrativ asimilat prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 2 alin. (2) prin raportare la art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului şi recunoaşterea dreptului pretins".

În cauza de faţă, instanţa de fond s-a pronunţat în limitele competenţei, ţinând cont de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. i), art. 2 alin. (2) dar şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. nefiind incidente în cauză.

Prin hotărârea recurată, instanţa a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâtul să emită hotărâre privind acordarea sprijinului automat, recurentul-pârât urmând să-şi exercite drepturile şi obligaţiile stabilite şi prin Regulamentul probat prin Ordinul MCC nr. 2335/2006.

În cauză au fost respectate şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudenţa Curţii fiind constantă în sensul că este de neconceput că art. 6 alin. (1) din Convenţie, să descrie în amănunt garanţiile procesuale acordate părţilor şi să nu protejeze, mai întâi, singurul lucru de care trebuie să beneficieze în realitate: accesul la o instanţă, pentru ca echitatea, publicitatea şi celeritatea nu prezintă interes în lipsa unui proces (Hotărârea din 25 februarie 1975, pronunţată în cauza Golden c. Marii Britanii).

Nici criteriile întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu pot fi reţinute, hotărârea recurată fiind dată cu respectarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material incidente.

Recurentul critică sentinţa recurată cu privire la excepţia prematurităţii şi inadmisibilităţii prin raportare la depăşirea atribuţiilor de către instanţa de judecată, alegaţii ce nu pot fi reţinute având în vedere argumentele expuse în analiza făcută primului motiv de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Excepţia prematurităţii în mod corect a fost respinsă de prima instanţă având în vedere cererea formulată de reclamanţi, raportat la dispoziţiile art. 8 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Motivele de inadmisibilitate ale acţiunii vizează aspecte de fond respectiv neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 28 din O.G. nr. 39/2005, astfel că în mod corect prima instanţă a respins şi această excepţie.

Pe fondul cauzei, instanţa a admis în parte acţiunea în sensul că a obligat pârâtul să emită o hotărâre privind acordarea sumelor solicitate de reclamanţi cu titlu de sprijin automat pentru calitatea artistică conform cererii înregistrate sub nr. x/2 noiembrie 2016, cerere nesoluţionată în termenul legal de recurentul-pârât.

Prin cererea înregistrată sub nr. x din 2 noiembrie 2016, intimata SC A. SRL a solicitat recurentului-pârât Centrul Naţional al Cinematografiei "acordarea calităţii artistice, cota regizorului, pentru filmele:

"H.", film selecţionat la Premiile I. din 2014 şi "F.", film selectat şi nominalizat la festivalul de film "G.", ambele filme fiind regizate de intimatul-reclamant B.

Intimaţii-reclamanţi au formulat cererea la data de 2 noiembrie 2016, fapt dovedit cu actele aflate la dosar fond iar O.U.G. nr. 91/2016 de modificare a O.G. nr. 39/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 12 decembrie 2016.

Ca urmare, dispoziţiile legale aplicabile în prezenta cauză sunt reglementate de O.G. nr. 39/2005 în forma avută în vigoare la data formulării şi înregistrării cererii sub nr. x, fiind respectat principiul neretroactivităţii legii.

Analizând dispoziţiile art. 28 din O.U.G. nr. 39/2005, forma în vigoare la data formulării cererii nr. x din 2 noiembrie 2016 se constată că instanţa de fond a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale în condiţiile în care dispoziţiile art. 28 alin. (1) pct. 1 stabilesc că sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică a filmului se acordă producătorilor şi regizorilor unui film care a fost selecţionat.

Atât filmul "F." cât şi filmul "H." au fost selecţionate, primul la festivalul de film "G." 2012 iar al doilea la Premiile I. din 2014.

Susţinerea recurentului în sensul că festivalul de film "G." 2012 nu era inclus în lista de festivaluri agreate la nivelul anului 2012, nu poate fi reţinută ţinând cont că prin Decizia nr. 4044/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recurentul-pârât a fost obligat să înscrie festivalul în lista festivalurilor de film agreate.

De altfel, aşa cum a reţinut şi prima instanţă, cererea de sprijin automat a fost făcută la data de 2 noiembrie 2016, dată la care festivalul de film menţionat era înscris în lista Centrului Naţional al Cinematografiei.

Nici criticile vizând filmul "H." nu pot fi reţinute în raport de dispoziţiile art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 39/2005, dispoziţii legale ce nu fac distincţie între tipurile de selecţie care atrag sprijinul financiar automat. Filmul a fost selecţionat la premiile "I." iar faptul că nu s-a aflat pe lista celor cinci filme finaliste nu înlătură aplicarea dispoziţiilor legale în condiţiile în care dispoziţiile art. 28 din O.G. nr. 39/2005 stabilesc condiţia de "selecţionat sau premiat", adăugarea unei condiţii suplimentare, aşa cum susţine recurentul, nu are un temei legal motiv pentru care criticile urmează a fi respinse.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că sunt îndeplinite şi condiţiile art. 28 alin. (3) din O.G. nr. 39/2005, având în vedere contractul de regie încheiat în data de 1 octombrie 2016 între SC A. SRL în calitate de producător şi dl. B. în calitate de coregizor al filmului "Primul gol".

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt incidente criticile invocate de pârâtul Centrul Naţional al Cinematografiei, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul formulat de pârâtul Centrul Naţional al Cinematografiei împotriva Sentinţei nr. 2682 din 28 iunie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Centrul Naţional al Cinematografiei împotriva sentinţei nr. 2682 din 28 iunie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CT