Suspension and reinstatement of expropriation annulment action due to failure to identify specific property transfer act
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, set aside the appellate court’s decision dismissing the motion to reinstate the case to the docket, and ordered that the proceedings resume for continued judgment on the merits. The dispute arose from an administrative-law action seeking the annulment of a 1959 expropriation decree and the subsequent transfer of a 387 sq. m. state-owned land parcel to a local public authority under Law No. 18/1991, alongside claims for moral and material damages; the lower courts had previously suspended the case under Article 242 of the Civil Procedure Code and subsequently refused to reinstate it, finding that the plaintiff had failed to specifically identify the administrative act of property transfer required for annulment. Ruling that the plaintiff had not acted in bad faith or with procedural fault given documented efforts to locate the specific transfer document and the absence of such a discrete act, the Supreme Court interpreted the voluntary suspension provision as sanctioning only passive plaintiff conduct that impedes judicial resolution, thereby requiring the appellate court to proceed with the merits despite the plaintiff’s initial imprecision regarding the specific administrative act.
Legislator headnote
AI generatedart. 242 din C. proc. civ, art. 242 alin. (2) din C. proc. civ, art. 242 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 alin. (2) C. proc. civ; Suspension and reinstatement of expropriation annulment action due to failure to identify specific property transfer act: The dispute arose from an administrative-law action seeking the annulment of a 1959 expropriation decree and the subsequent transfer of a 387 sq. m. state-owned land parcel to a local public authority under Law No. 18/1991, alongside claims for moral and material damages; the lower courts had previously suspended the case under Article 242 of the Civil Procedure Code and subsequently refused to reinstate it, finding that the plaintiff had failed to specifically identify the administrative act of property transfer required for annulment. Ruling that the plaintiff had not acted in bad faith or with procedural fault given documented efforts to locate the specific transfer document and the absence of such a discrete act, the Supreme Court interpreted the voluntary suspension provision as sanctioning only passive plaintiff conduct that impedes judicial resolution, thereby requiring the appellate court to proceed with the merits despite the plaintiff’s initial imprecision regarding the specific administrative act.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural rule cited in the dispositive as the legal basis for admitting the appeal, setting aside the appealed decision, and ordering the case back to the docket.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii.
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român - Prin Ministerul Finanţelor Publice şi a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
- anularea Decretului de Expropriere nr. 507/29.12.1959 şi a efectelor lui juridice;
- anularea trecerii în proprietatea Consiliului Local Mangalia, conform Legii nr. 18/1991, a terenului proprietate de stat, după expropriere, situat în Mangalia, Aleea x, Careu D, lot x, în suprafaţă de 387 mp;
- rămânerea reclamantului în posesia acestui teren, în condiţiile existente la momentul exproprierii;
- obligarea Primăriei Mangalia la plata de daune morale şi materiale în intervalul 1 ianuarie 1960 - 20 octombrie 2015.
2. Soluţia instanţei de fond
La termenul de judecată din data de 14 septembrie 2017 Curtea a pus în vedere reclamantului să precizeze actul de trecere în proprietatea Consiliului Local Mangalia a terenului de 387 mp, act a cărui anulare se solicită.
Având în vedere că reclamantul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, a constatat că în cauză sunt incidente dispoziţiilor art. 242 din C. proc. civ., cauza fiind suspendată până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţă la termenul de judecată din 14 septembrie 2017.
Reclamantul a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.
Prin încheierea din 8 februarie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea de repunere pe rol depusă în cadrul acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român - prin Ministerul Finanţelor Publice, având ca obiect anulare act administrativ.
3. Recursul.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În susţinerea motivelor de recurs a precizat recurentul că, în urma dispoziţiei instanţei de judecată s-a adresat Secretariatului General al Guvernului, care a transmis cererea Instituţiei Prefectului Constanţa care, la rândul ei a redirecţionat-o către Primăria Mangalia.
A arătat recurentul că prin răspunsul oferit de Primăria Mangalia nu s-a adus niciun argument suplimentar raportat la adresa emisă în data de 12.12.2017.
Faţă de aceste motive şi în urma aprecierilor formulate pe fondul cauzei privind exproprierea terenului, a solicitat admiterea recursului cu consecinţa repunerii pe rol a dosarului.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 242 alin. (2) din C. proc. civ.
4. Procedura în faţa instanţei de recurs.
La data de 21 mai 2018 recurentul a depus concluzii scrise şi înscrisuri în susţinerea recursului.
5. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate prin motivele de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat în limitele şi pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
La termenul de judecată din data de 14 septembrie 2017 Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a pus în vedere reclamantului să precizeze actul de trecere în proprietatea Consiliului Local Mangalia a terenului de 387 mp, act a cărui anulare se solicită.
Prin Încheierea de şedinţă din data de 2 noiembrie 2017 s-a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 242 din C. proc. civ., iar prin încheierea din data de 8 februarie 2018 s-a respins cererea de repunere a cauzei pe rol, constatându-se că reclamantul nu a îndeplinit obligaţia de a preciza actul de trecere în proprietatea Consiliului Local Mangalia a terenului în suprafaţă de 387 mp.
Interpretând dispoziţiile art. 242 alin. (1) din C. proc. civ., se desprinde concluzia că acest caz de suspendare facultativă are rolul de a sancţiona pasivitatea reclamantului în îndeplinirea acelor obligaţii care împiedică instanţa să finalizeze cauza, fiind o consacrare a principiului disponibilităţii, în sensul că reclamantul se desistează de proces.
În acest sens, plecând de la analiza ideii de culpă procesuală, nu se poate reţine că reclamantul a stat în pasivitate, în măsura în care la termenul la care s-a dispus suspendarea cauzei reclamantul a depus o adresă din partea Consiliului Judeţean Constanţa prin care se indică că terenul este în proprietatea acestuia conform prevederilor Legii nr. 18/1991.
Totodată, la fila x aflată la dosarul de fond există o altă dovadă a demersurilor întreprinse pe lângă Consiliul Judeţean Constantă pentru identificarea actului de trecere a terenului în proprietatea consiliului local, iar la filele următoare dovada demersurilor efectuate la Ministerul Apărării Naţionale. De asemenea, şi în faţa instanţei de recurs au fost depuse înscrisuri în probaţiune urmând aceeaşi concluzie expusă de către reclamantul-recurent la dosarului de recurs, respectiv, că nu există un document de trecere a terenului în proprietatea Consiliului Local Mangalia.
Este adevărat că, în mare parte, confuziile privind obiectul acţiunii pe cele trei capete de cerere formulate provin din modul în care reclamantul şi-a conceput demersul în justiţie, dar instanţa are posibilitatea de a continua judecata, urmând, desigur, ca în funcţie de probele administrate în cauză să decidă asupra temeiniciei cererii.
6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru aceste considerente în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul şi, casând încheierea atacată va dispune repunerea cauzei pe rol pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de A. împotriva încheierii din 8 februarie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează încheierea atacată şi dispune repunerea cauzei pe rol pentru continuarea judecăţii.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 octombrie 2018.
Procesat de GGC - GV