Pension house loses appeal; refugee’s 1944 flight date corrected, compensatory rights upheld.
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant pension house’s appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s ruling that had annulled the contested decision and ordered the pension house to issue a new one recognizing the plaintiff’s entitlement, with the corrective factual finding that the plaintiff had fled to Romania on 24 March 1944 (not 1994 as mistakenly recorded). The underlying dispute concerned the denial of compensatory rights under Law No. 189/2000 (approving and amending Government Ordinance No. 105/1999) to a Romanian citizen who, on 24 March 1944, was forced to leave her domicile in Bessarabia and take refuge with her family in Amara, Râmnicu Sărat County, due to ethnic persecution by the temporarily installed authorities. The court held that the plaintiff satisfied Article 1(c) of the governing law—which grants compensatory rights to Romanian citizens who, between 6 September 1940 and 6 March 1945, suffered ethnic persecution by being displaced from their domicile to another locality—because the district court had correctly established the facts and properly interpreted the applicable provisions, as the plaintiff’s departure and refuge resulted from ethnic persecution from temporarily occupied Romanian territories.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000; Pension house loses appeal; refugee’s 1944 flight date corrected, compensatory rights upheld: Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, modificată și aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturi compensatorii, cetățeanul român care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, prin aceea că a fost strămutat în altă localitate, decât aceea de domiciliu.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 30 iulie 2003, reclamanta L.S. a solicitat anularea hotărârii nr. 5704/4493 din 7 iulie 2003, emisă de pârâta Casa de Pensii a municipiului București, prin care i s-a respins cererea privind recunoașterea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel București, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1397 din 18 septembrie 2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pe pârâtă, să emită o nouă hotărâre, care să aibă în vedere că reclamanta s-a refugiat în România, împreună cu familia, la 24 martie 1944, în loc de 24 martie 1994.
Împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 4, 8, 9 și 10 și art. 3041 C. proc. civ., susținând în esență că se impunea respingerea acțiunii, reclamanta neîndeplinind condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, în raport cu probele administrate.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, modificată și aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturi compensatorii, cetățeanul român care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, prin aceea că a fost strămutat în altă localitate, decât aceea de domiciliu.
Reclamanta, la 24 martie 1944, a trebuit să părăsească localitatea de domiciliu din Basarabia și să se refugieze împreună cu familia, la Amara, județul Râmnicu Sărat, din motive de persecuție etnică, exercitată de autoritățile vremelnic instalate în Basarabia.
Instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt și a interpretat judicios prevederile legale aplicabile, reclamanta părăsind localitatea de domiciliu și refugiindu-se din motive de persecuție etnică, din teritoriile românești vremelnic ocupate.
Așa fiind, recursul declarat de pârâtă este nefondat și urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1397 din 18 septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2004.