Competence conflict resolved in favor of Focșani for parental authority and child residence dispute

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 12 septembrie 2017 pe rolul Judecătoriei Mangalia, reclamanta A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună ca autoritatea părintească cu privire la minorul C. să fie exercitată exclusiv de reclamantă şi să stabilească locuinţa minorului la locuinţa reclamantei.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Sentinţa civilă nr. 3154/14.04.2016 pronunţată de Judecătoria Focşani în Dosarul nr. x/2015 a fost stabilit domiciliul minorului la domiciliul mamei în Alba Iulia, judeţul Alba şi a fost obligat părintele rezident să obţină acordul părintelui nerezident cu privire la orice altă schimbare a locuinţei la o altă adresă decât cea specificată în sentinţă.

Reclamanta a decis să îşi schimbe domiciliul din Alba Iulia în Mangalia, dar pârâtul era plecat la muncă în străinătate şi nu l-a găsit, astfel că reclamanta a dus minorul în Mangalia fără acordul pârâtului.

Prin Sentinţa civilă nr. 340 din data de 7 martie 2018 a Judecătoriei Mangalia s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de pârât şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, având în vedere faptul că, printr-o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, locuinţa minorului a fost stabilită la mamă, în municipiul Alba Iulia.

Prin Sentinţa civilă nr. 1109 din data de 14 mai 2018 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu, şi s-a declinat judecarea cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că locuinţa copilului este o simplă stare de fapt şi că puterea de lucru judecat în privinţa dispoziţiilor privind stabilirea locuinţei minorului este una relativă, influenţată de schimbarea domiciliului părinţilor săi sau a părintelui la care el locuieşte în mod statornic.

Constatând că domiciliul ambilor părinţi ai minorului este în municipiul Focşani, jud. Vrancea, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani, instanţă în a cărei circumscripţie locuieşte în mod statornic minorul.

Prin Sentinţa civilă nr. 1109 din data de 14 mai 2018 pronunţată de Judecătoria Focşani, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de instanţă din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Focşani, Judecătoria Mangalia şi Judecătoria Alba Iulia, s-a dispus suspendarea cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea hotărârii pronunţate, Judecătoria Focşani a reţinut că locuinţa minorului a fost stabilită la mamă, în municipiul Alba Iulia, printr-o hotărâre judecătorească intrată în autoritatea lucrului judecat, indicând ca practică judiciară Decizia nr. 1851/07.10.2116 pronunţată de Înalta Curte.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prealabil, se reţine că, în urma declinărilor succesive, instanţele aflate în conflict sunt Judecătoria Focşani şi Judecătoria Alba Iulia - instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ.

În speţă, situaţia juridică invocată prin acţiunea introductivă derivă din raportul de filiaţie dintre minor şi părinţii săi, ceea ce determină incidenţa regulilor în materia autorităţii părinteşti.

În cuprinsul dispoziţiilor art. 106 alin. (1) C. civ. se prevede că ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, iar, potrivit art. 107 C. civ., procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 486 C. civ., ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă este cea care hotărăşte, potrivit interesului superior al copilului.

Coroborând aceste dispoziţii legale, reiese că o atare cerere, având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti, este o cerere privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie. Aceasta se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenta instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

În speţă, instanţele în conflict au considerat în mod corect că sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite" de către instanţele care şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionarea a cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 496 alin. (1) - (4) C. civ., "(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi. (2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Noţiunea de domiciliu sau reşedinţă a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situaţii ce interesează obiectul cererilor adresate instanţei de tutelă şi de familie. Pentru locuinţa copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reşedinţa părinţilor săi, fie al amândurora, dacă minorul locuieşte cu ambii [art. 496 alin. (1) C. civ.], fie al părintelui la care i s-a stabilit locuinţa prin acordul părinţilor sau de către instanţa de tutelă şi familie, prin hotărâre judecătorească.

În speţa de faţă, prin Sentinţa civilă nr. 3154 din data de 14 aprilie 2016 pronunţată de Judecătoria Focşani în Dosarul nr. x/2015, locuinţa minorului C. a fost stabilită la domiciliul mamei, în Alba Iulia.

În conformitate cu dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. civ., anterior redate, locuinţa copilului este o simplă stare de fapt dependentă de domiciliul părinţilor săi. Or, în cauză, locuinţa minorului la mamă a fost stabilită avându-se în vedere acordul părinţilor minorului şi o stare de fapt anume, aceea că, la data stabilirii domiciliului legal al minorului, mama locuia în Alba Iulia.

Trebuie avut în vedere şi faptul că potrivit art. 87 C. civ. domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.

Aşadar, în privinţa noţiunii de domiciliu, din punct de vedere procesual, se reţine că dispoziţiile art. 114 C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înţelege locul unde o persoană stă în fapt, scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu, aşa cum rezultă din prevederile art. 153 şi următoarele din C. proc. civ., fiind acela ca părţile aflate în litigiu să fie înştiinţate de existenţa procesului, în respectarea dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil.

Din actele şi înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese că mama minorului are domiciliul actual valid în municipiul Focşani, judeţul Vrancea.

Având în vedere cele constatate, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani, instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul minorul cu privire la care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul demersului judiciar al reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - GV