Military service in labor battalions benefits under Law 309/2002: appeal of pension authority dismissed and benefits recognition upheld.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the pension authority, thereby upholding the appellate court's decision which ordered the recognition of the claimant's entitlement to benefits under Law No. 309/2002. The dispute concerned whether the claimant, who completed military service in a labor battalion (identified in his military record as a military unit) between 1959 and 1960, qualified for the reparative rights granted to personnel who served in the General Directorate of Labor during 1950–1961. The pension authority argued that the claimant served in a regular military unit rather than a specific labor battalion, but the court rejected this distinction, holding that such formal hierarchy-based differences constituted an inadmissible discriminatory treatment among individuals who performed identical labor duties. Relying on Articles 1, 3, and 6(2) of Law No. 309/2002, the court found that the military booklets provided sufficient proof of service in the relevant labor conditions, confirming the lower court's finding that the claimant met the statutory requirements for benefits.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002, art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002; Military service in labor battalions benefits under Law 309/2002: appeal of pension authority dismissed and benefits recognition upheld: Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961, beneficiază de prevederile acestei legi, cetățeanul român care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 25 iunie 2003, reclamantul B.E. a solicitat anularea hotărârii nr. 2860 din 12 mai 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș și obligarea pârâtei, să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 5 ianuarie 1959 – 11 decembrie 1960, când a efectuat stagiul militar într-un detașament de muncă.
Prin sentința civilă nr. 243 din 2 septembrie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 2860 din 12 mai 2003, emisă de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioada 5 ianuarie 1959 – 11 decembrie 1960, în care reclamantul a efectuat stagiul militar într-o unitate de muncă.
Instanța a reținut că soluția se impune, în raport cu mențiunile făcute în livretul militar al reclamantului.
Împotriva sentinței a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Târgu Mureș, considerând-o nelegală și netemeinică.
Recurenta a susținut că în mod eronat, prima instanță a admis acțiunea, având în vedere că din livretul militar al petentului rezultă că acesta a efectuat stagiul militar la o unitate militară, și nu la un detașament de muncă.
Critica este neîntemeiată.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961, beneficiază de prevederile acestei legi, cetățeanul român care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă.
În speță, pentru a beneficia de drepturile stabilite în această lege reparatorie, reclamantul a făcut dovada, în condițiile art. 6 alin. (2) din lege, prin livretul militar, că a efectuat stagiul militar în calitate de muncitor, în cadrul U.M. 04689 Focșani, în perioada 5 ianuarie 1959 – 11 decembrie 1960.
Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe durata stagiului militar în detașamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantului de la acordarea drepturilor solicitate.
În caz contrar, s-ar ajunge la situații inechitabile, de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament diferit și evident discriminatoriu.
Apreciind, deci, că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite cerințele de admisibilitate a cererii prevăzute de art. 1, art. 3 și art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002, urmează a se respinge recursul pârâtei, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr. 243 din 2 septembrie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2004.