Salary-recalculation claim extinguished as appeal perempted for six-month inactivity after insolvency-closing ruling became final.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the claimant’s appeal against the Court of Appeal’s decision that had declared the claimant’s appeal (against the first-instance judgment upholding the respondent’s plea of forfeiture) perimed, thereby confirming that the underlying action for recalculation of salary rights for work in special conditions (1 Feb 2007 – 18 May 2010) is extinguished and the earlier forfeiture stands. The dispute arose from a salary-recalculation lawsuit, where the appellate proceedings had been suspended under art. 413(1)(3) C. proc. civ. pending the final resolution of the employer’s insolvency proceedings; the suspension ceased on 30 March 2017 when the insolvency-closing ruling became final, and because the case remained inactive for more than six months (until the reponing request on 23 January 2018) due to the claimant’s failure to pursue it, the appeal was rightly perimed under art. 416(1) C. proc. civ. The Court rejected the claimant’s arguments—that his efforts to obtain a certified copy of the first-instance insolvency judgment constituted diligence—as irrelevant, because they did not relate to the final insolvency decision that triggered the peremption clock, and noted that the peremption exception could be raised ex officio regardless of the respondent’s conduct.
Legislator headnote
AI generatedart. 413 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ, art. 36 din Legea nr. 85/2006, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ; Salary-recalculation claim extinguished as appeal perempted for six-month inactivity after insolvency-closing ruling became final: Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia de la aceeaşi dată, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2018
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secţia I civilă la data de 23 mai 2013 sub nr. x/2013, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. prin Sucursala Hindrocentrale Buzău, obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor salariale de la data de 01.02.2007 şi până la data de 18.05.2010, având în vedere că a desfăşurat activitatea în condiţii deosebite, precum şi obligarea la calcularea şi plata către bugetul de stat a taxelor şi impozitelor corespunzătoare drepturilor salariale recalculate, cu cheltuieli de judecată.
Prin Sentinţa nr. 1191 din 29 octombrie 2013 Tribunalul Buzău, secţia I civilă, a admis excepţia decăderii reclamantului din dreptul de a-şi valorifica pretenţiile ulterior închiderii procedurii de insolvenţă, invocată de pârâtă, şi pe cale de consecinţă, a constatat că reclamantul este decăzut din drepturi, în conformitate cu art. 76 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul A.
La termenul de judecată din data de 24 aprilie 2014 instanţa de apel a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. coroborat cu art. 36 din Legea nr. 85/2006, până la soluţionarea dosarului având ca obiect procedura insolvenţei intimatei pârâte, încheiere rămasă definitivă prin respingerea recursului prin Decizia nr. 138/16.01.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
La data de 23.01.2018 intimata S.C. B. S.A. a formulat cerere de redeschidere a judecăţii, învederând că nu mai subzistă motivul suspendării, întrucât hotărârea de închidere a procedurii insolvenţei a devenit irevocabilă prin respingerea recursurilor.
Prin notele scrise formulate pentru termenul de judecată din data de 22.03.2018 intimata a invocat excepţia perimării apelului pe care instanţa a pus-o în discuţia părţilor.
Prin Decizia nr. 786 din 22 martie 2018 Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a constatat perimat apelul reclamantului.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că de la data de 30.03.2017, când hotărârea de închidere a procedurii insolvenţei intimatei pârâte a rămas irevocabilă prin respingerea recursurilor prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, cu redarea societăţii în circuitul economic, şi până la data formulării cererii de repunere pe rol, respectiv 23.01.2018, cauza a rămas în nelucrare din vina părţilor mai mult de 6 luni.
Acesta întrucât de la data rămânerii irevocabile a respectivei hotărâri încetează cauza legală a suspendării cauzei şi în acelaşi timp încetează şi suspendarea cursului perimării, iar orice inacţiune a părţii în reluarea cursului judecăţii îi este imputabilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, neîncadrat în drept, dar încadrabil în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A., arătând că în mod greşit a fost admisă excepţia de perimare, întrucât acesta a făcut demersuri în vederea repunerii pe rol a cauzei, astfel încât nu se poate aprecia că pricina a rămas în nelucrare din vina sa.
Prin cererea de eliberare a unei copii legalizate a deciziei pronunţate în Dosarul nr. x/2012 al Tribunalului Bucureşti la data de 03.11.2016, reclamantul a iniţiat un demers de repunere pe rol a cauzei suspendate la Curtea de Apel Ploieşti, întrucât nu ar fi putut solicita repunerea pe rol în lipsa copiei legalizate a sentinţei menţionate.
La data de 04.11.2016 i s-a adus la cunoştinţă că hotărârea nu era redactată, dar ulterior a încercat în repetate rânduri să intre în posesia hotărârii respective, demersuri apreciate de acesta ca fiind acte de procedură pentru a se putea soluţiona pe fond cauza suspendată.
Recurentul-reclamant a mai arătat că pârâta a formulat cerere de redeschidere a judecăţii fără a invoca perimarea cauzei, dimpotrivă, a solicitat repunerea pe rol şi acordarea unui termen în vederea soluţionării apelului.
Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 11.06.2019, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia de la aceeaşi dată, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Raportul de admisibilitate a fost comunicat părţilor la data de 15.06.2018, termenul pentru formularea punctelor de vedere la raport expirând la 26.06.2018.
În cauză nu s-au formulat puncte de vedere la raportul de admisibilitate.
Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit, art. 416 alin. (1) C. proc. civ. "Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni", iar potrivit art. 421 alin. (2) din acelaşi cod "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare (...)".
Perimării i s-a atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată.
Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.
Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.
În cauză suspendarea a fost dispusă la data de 24.04.2014, raportat la starea de insolvenţă a intimatei-pârâte, până la soluţionarea cauzei având ca obiect această procedură, conform dispoziţiilor art. 413 alin. (2) C. proc. civ., ce reţin că "Suspendarea va dura până când hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă". Acest lucru s-a realizat la data de 30.03.2017 (când prin Decizia nr. 125/30.03.2017 Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile declarate împotriva hotărârii de închidere a procedurii insolvenţei), dată de la care a început să curgă termenul de perimare.
Cum de la data de 30.03.2017 şi până la data formulării cererii de repunere pe rol de către pârâtă, respectiv 23.01.2018, au trecut mai mult de 6 luni, în mod corect instanţa de apel a constatat perimat apelul.
Susţinerile recurentului-reclamant, în sensul că a făcut demersuri de repunere a cauzei pe rol şi continuare a judecăţii prin solicitarea de eliberare a unei copii a deciziei pronunţate de Tribunalul Bucureşti (la care i s-a comunicat răspunsul din 4.11.2016, prin care a fost înştiinţat că hotărârea nu e redactată) în Dosarul nr. x/2012, sunt fără relevanţă în ce priveşte modalitatea de constatare a perimării în apel, întrucât vizează sentinţa prin care s-a apreciat asupra procedurii insolvenţei, respectiv hotărârea de fond, iar nu Decizia nr. 125/30.03.2017 prin care Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile declarate împotriva hotărârii de închidere a procedurii insolvenţei, în raport de care s-a procedat la calculul termenului de perimare. În alte cuvinte, şi dacă ar fi obţinut o copie a hotărârii solicitate Tribunalului Bucureşti, demersul recurentului nu ar fi fost unul util în vederea reluării judecăţii în prezenta cauză, de vreme ce suspendarea acesteia fusese dispusă până la data soluţionării definitive a Dosarului nr. x/2012 Demersurile recurentului dovedite ca fiind întreprinse în anul 2016, datează din perioada soluţionării acelei judecăţi în primă instanţă, fiind deci, nerelevante în condiţiile în care abia prin Decizia nr. 125/30.03.2017 Curtea de Apel Bucureşti a soluţionat definitiv litigiul ce a determinat suspendarea judecăţii în cauza de faţă.
Pe de altă parte, o eventuală cerere de repunere pe rol nu era necesar a fi însoţită de o copie legalizată a hotărârii prin care s-ar fi soluţionat definitiv procedura în cauza ce a determinat suspendarea judecăţii, ci era suficient a se solicita şi depune un certificat de grefă ce avea să ateste soluţia adoptată, înscris a cărui eliberare era independentă de redactarea hotărârii pronunţate (activitate ce poate fi incertă ca dată de realizare).
Împrejurarea că prin cererea de redeschidere a judecăţii intimata-pârâtă nu a solicitat constatarea perimării este irelevantă în cauză, câtă vreme solicitarea de repunere pe rol a fost formulată ulterior împlinirii termenului de perimare (23.01.2018), iar excepţia putea fi invocată şi din oficiu, de către instanţă, nefiind necesară o solicitare expresă în acest sens venită din partea intimatei.
Mai mult, contrar susţinerilor recurentului, Înalta Curte constată că, ulterior cererii de repunere pe rol înregistrate la data de 23.01.2018, prin notele scrise înregistrate la dosar la data de 22.03.2018, intimata-pârâtă S.C. B. S.A. a solicitat ea însăşi instanţei a avea în vedere, cu prioritate, excepţia perimării apelului şi doar în subsidiar caracterul nefondat al căii de atac.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 786 din 22 martie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A., domiciliat în comuna Siriu, judeţul Buzău împotriva Deciziei nr. 786 din 22 martie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.A., cu sediul în Bucureşti, prin Sucursala Hidrocentrale Buzău, cu sediul în Buzău, judeţul Buzău.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 7 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - NN