Labor dismissal challenge final; recourse inadmissible in labor dispute, appellate ruling upheld.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Section I Civil) dismissed as inadmissible the appeal brought by the claimant against the appellate decision, thereby upholding the lower courts' rulings and confirming that no further appeal lies. The underlying dispute concerned a labor law matter, specifically a challenge by an employee against a dismissal decision (No. 80/24.05.2016), which the first-instance court had rejected on grounds of res judicata, and the court of appeal had affirmed. The High Court held that, under Article 634(1)(4) and Article 483(2) of the Civil Procedure Code, read together with Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, judgments in labor disputes are subject only to appeal, not to recourse, and therefore the appellate decision was final and could not be attacked on appeal; since the law provides no remedy, the recourse was inadmissible. The decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Labor dismissal challenge final; recourse inadmissible in labor dispute, appellate ruling upheld: În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 4782 din 22 noiembrie 2017, Tribunalul Arad, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de instanţă, din oficiu, şi a respins acţiunea formulată de reclamanta A., având ca obiect rejudecarea contestaţiei formulată de reclamantul B. împotriva Deciziei de concediere nr. 80/24.05.2016.
Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, prin Decizia nr. 579 din 22 mai 2018, a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului, cu menţiunea că decizia este definitivă.
S-a reţinut, în esenţă, că instanţa de judecată nu mai poate analiza temeinicia concedierii pârâtului B. şi a Deciziei de concediere nr. 80/24.05.2016, întrucât Sentinţa civilă nr. 2483/20.09.2016 a Tribunalului Arad rămasă definitivă prin Decizia nr. 1541/09.12.2016 a Curţii de Apel Timişoara au intrat în puterea lucrului judecat.
Împotriva deciziei pronunţată de instanţei de apel, reclamantul a declarat recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 20 august 2018, fiind trimis, spre soluţionare, prin repartizare computerizată aleatorie, completului de filtru nr. 2.
În temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., instanţa a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport reţinându-se că decizia atacată nu este supus căii de atac a recursului.
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod.
Dosarul a primit termen de judecată pentru soluţionarea recursului la data de 6 noiembrie 2018, în complet de filtru, fără citarea părţilor.
Analizând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibilitate, reţinută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Totodată, potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârile pronunţate în cererile privitoare la conflicte de muncă nu sunt supuse recursului, fiind supuse numai apelului la curtea de apel.
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă un litigiu de muncă, respectiv cererea reclamantei A. de rejudecare a acţiunii având ca obiect contestaţia formulată de contestatorul B. împotriva Deciziei de concediere nr. 80/24.05.2016.
Faţă de obiectul acţiunii şi dispoziţiile legale sus-menţionate, Decizia nr. 579 din data de 22 mai 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.
Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Din interpretarea acestui text legal rezultă ca o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituţional în raport de prevederile art. 129 din Constituţie.
Aşa fiind, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei civile nr. 579 din data de 22 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 06 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - NN