Pension recalculation claim barred from cassation by two-tier jurisdiction rule for social security disputes
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the claimant, leaving the appellate court's decision upholding the initial dismissal of the lawsuit final and unappealable. The dispute concerned a social security matter in which the claimant sought to compel a pension fund to recalculate his retirement benefits by including supplemental income documented by a government commission from 1987, which both the first instance and appellate courts had rejected. The Supreme Court determined that the appeal was procedurally barred because, under the transitional provisions of Law No. 2/2013, decisions rendered in labor and social insurance cases initiated after the law’s entry into force were not subject to cassation appeal, and the appellate decision had become final under the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) din C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Pension recalculation claim barred from cassation by two-tier jurisdiction rule for social security disputes: Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 14.04.2017, sub nr. unic x/3/2017, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, a solicitat obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii prin care să recalculeze drepturile sale de pensie, începând cu data de 01.11.2007, cu valorificarea veniturilor suplimentare atestate prin adeverinţa nr. x/20.08.1987 eliberată de Guvernul României, prin Comisia Guvernamentală de Colaborare şi Cooperare Economică şi
Tehnică - CGCCET, cu plata diferenţelor rezultate, precum şi a cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 7898 din data de 6 noiembrie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reci amantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Prin Decizia nr. 1380 din 22 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 7898 din data de 6 noiembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Împotriva Deciziei nr. 1380 din 22 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a declarat recurs reclamantul A., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.
În raport de prevederile ort 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. cu referire la art. 499 teza finală din acelaşi cod, Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate admisibilitatea recursului, faţă de care constată următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. stipulează că "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de munca şi asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin eroii judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Pentru această categorie de litigii, noua reglementare a instituit doar două grade de jurisdicţie, respectiv fond şi apel.
În cauză, prin demersul judiciar iniţiat la data de 14.04.2017, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să recalculeze drepturile sale de pensie, începând cu data de 01.11.2007, cu valorificarea veniturilor suplimentare atestate prin adeverinţa nr. x/20.08.1987 eliberată de Guvernul României, prin Comisia Guvernamentală de Colaborare şi Cooperare Economică şi Tehnica - CGCCET, cu plata diferenţelor rezultate.
Faţă de natura pretenţiei deduse judecăţii, se reţine că aceasta se încadrează în sfera cererilor privitoare la asigurări sociale, cauza circumscriindu-se, din acest punct de vedere, dispoziţiilor reglementate de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea, instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cărora, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale. De asemenea, în aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunţate de instanţele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Prin urmare, în raport de conţinutul acestor dispoziţii legale, precum şi de caracterul pretenţiilor solicitate de reclamant prin acţiunea introductivă de instanţă, recursul este inadmisibil.
De asemenea, prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
În cauză, Decizia civilă nr. 1380 din 22 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, este definitivă în înţelesul textului legal menţionat, motiv pentru care împotriva acesteia nu mai poate fi exercitată calea de atac a recursului.
Totodată, este de reţinut ca potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Faţă de cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 1380 din 22 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 1380 din 22 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 06 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - GV