Compensation for ethnic persecution: statutory time limit under Law No. 189/2000 precludes extending the covered period based on witness testimony
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the lower court’s rejection of the claimant’s suit and leaving the first-instance judgment in force. The dispute concerned an action for the annulment of a pension fund committee decision that refused to grant compensation under Law No. 189/2000 for ethnic persecution suffered during the periods of September 6, 1940 – July 15, 1943 and March 15, 1944 – August 15, 1947. The claimant argued that witness testimony extended the second persecution period to August 15, 1947, but the court held that the claim failed because Article 1 of Law No. 189/2000 explicitly limits the applicable period for compensation to events occurring up to March 6, 1945, and this statutory deadline cannot be extended through witness declarations.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 1 din Legea nr. 189/2000; Compensation for ethnic persecution: statutory time limit under Law No. 189/2000 precludes extending the covered period based on witness testimony: Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a prezentat dovezi, în sensul acordării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, numai pentru perioadele 6 septembrie 1940 – 15 iulie 1943 și 15 martie 1944 – 6 martie 1945.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la 27 mai 2003, reclamanta G.A. a chemat în judecată Casa de Pensii a municipiului București, pentru anularea hotărârii nr. 4271 din 11 aprilie 2003 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că nu i-au fost acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 6 septembrie 1940 – 15 iulie 1943 și 15 martie 1944 – 15 august 1947, deși a prezentat dovezi privind persecuțiile din motive etnice, în aceste perioade.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1524 din 7 octombrie 2003, a respins acțiunea formulată de reclamanta G.A., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a prezentat dovezi, în sensul acordării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, numai pentru perioadele 6 septembrie 1940 – 15 iulie 1943 și 15 martie 1944 – 6 martie 1945.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta G.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta a susținut, în esență, că pentru cea de-a doua perioadă a refugiului, instanța de fond nu a luat în considerare declarațiile martorilor S.F. și D.L., potrivit cărora perioada de persecuție este și 15 martie 1944 – 15 august 1947, iar Legea nr. 189/2000 nu precizează ca termen limită, data de 6 martie 1945.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 189/2000, prevederile O.G. nr. 105/1999 se aplică cetățenilor români care au avut de suferit persecuții din motive etnice, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945.
Se constată că dispozițiile legale precizează expres data limită a persecuțiilor etnice, perioada neputând fi extinsă peste această dată.
Așadar, instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care se va respinge recursul în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de G.A. împotriva sentinței civile nr. 1524 din 7 octombrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 octombrie 2004.