Land title nullity dispute: lack of triple identity defeats revision for contradictory judgments

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21 decembrie 2017 pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. x/2018, revizuentele A., B. şi C., în contradictoriu cu intimaţii D., Comisia Locală De Fond Funciar Ţicleni şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj, au solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 1914 din 24 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015.

În motivare, revizuentele au arătat că din conţinutul şi dispozitivul Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunţată de către Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015, precum şi din considerentele Sentinţei civile nr. 654 din data de 02.04.2014, pronunţată de către Judecătoria Târgu Cărbuneşti, menţinută prin Decizia civilă nr. 725 din data de 03.07.2014 a Tribunalului Gorj, ambele pronunţate în Dosarul nr. x/2013, se poate constata că aceste hotărâri reprezintă autoritate de lucru judecat faţă de hotărârea pretins potrivnică.

Revizuentele au susţinut că, în speţă, funcţionează dispoziţiile cuprinse în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referitoare la existenţa a două hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, astfel că cererea de revizuire formulată pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă, fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate, şi anume: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătoreşti în cauză să fie pronunţate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Revizuentele au arătat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, întrucât în litigiul finalizat cu pronunţarea Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunţată de către Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 nu a fost invocată autoritatea lucrului judecat a Deciziei civile nr. 725 din data de 03.07.2014 a Tribunalului Gorj, pronunţată în Dosarul nr. x/2013, iar instanţa nu a analizat şi nu s-a pronunţat cu privire la acest aspect.

Astfel, revizuentele au subliniat că în cel de-al doilea proces nu a fost invocată puterea de lucru judecat, iar instanţa nu a analizat şi nu s-a pronunţat cu privire la acest aspect, astfel că, alături de celelalte condiţii cerute de text este îndeplinită şi această condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe pct. 8 al art. 509 C. proc. civ.

Au mai arătat revizuentele că pentru pronunţarea unei soluţii de admitere a cererii de revizuire argumentaţia se regăseşte în înseşi faptul că scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia.

În consecinţă, revizuentele au solicitat admiterea cererii de revizuire.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul D., a invocat, pe cale de excepţie, tardivitatea cererii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea revizuirii, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Prin Decizia civilă nr. 381 din data de 5 februarie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins excepţia tardivităţii cererii de revizuire. A respins cererea de revizuire formulată de revizuenţii A., B. şi C., în contradictoriu cu intimaţii D., Comisia Locală de Fond Funciar Ţicleni şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj, împotriva Deciziei civile nr. 1914 din 24 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2015, ca nefondată.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Craiova a reţinut că revizuentele şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora " revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi cerută dacă există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Conform art. 431 C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

Invocarea acestui motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, contradictorii, hotărârile contradictorii sunt date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, cea de - a doua hotărâre a fost pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat, ceea ce presupune existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză.

Raportând aceste considerente de ordin teoretic la datele speţei, această instanţă a constatat că nu poate fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe contrarietate de hotărâri, nefiind vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, neexistând tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Astfel, Decizia civilă nr. 1914 din 24.11.2017, pronunţată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 a avut drept părţi, în calitate de reclamanţi, pe numiţii A., B. şi C., iar în calitate de intimaţi-pârâţi pe numiţii E., F., G., H., I., J., precum şi Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Ţicleni, judeţul Gorj şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj, iar ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. x/05.06.2003, emis de către Comisia Judeţeană Funciară Gorj, pentru D., K. şi L.; a procesului-verbal de punere de punere în posesie şi a schiţei parcelare, cu privire la suprafaţa de 520 mp ce a fost inclusă în suprafaţa de 720 mp cu destinaţia de curţi-construcţii situată în tarlaua x, parcela x.

Acţiunea respectivă, formulată de reclamanţi, a fost respinsă în mod definitiv prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat.

Cea de-a doua hotărâre judecătorească reprezentată de Sentinţa civilă nr. 654/02.04.2014, pronunţată de către Judecătoria Târgu Cărbuneşti, în Dosarul nr. x/2013, menţinută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj, a avut ca obiect acţiunea formulată de reclamantul D., în contradictoriu cu pârâţii M., Comisia Locală de fond funciar Ţicleni şi Comisia Judeţeană de fond funciar Gorj, prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate x/21.10.2002 şi prin care s-a susţinut că o parte din terenul înscris în titlul său de proprietate este înscris şi în titlul de proprietate emis de pe urma defunctului N.

Cererea respectivă a fost soluţionată în mod definitiv prin respingerea acţiunii având ca obiect constatare nulitate absolută parţială a titlului de proprietate.

Analizând cele două hotărâri judecătoreşti invocate de către revizuenţi, instanţa de revizuire a constatat că Decizia civilă nr. 1914/24.11.2017 a Tribunalului Gorj a cărei revizuire s-a solicitat, nu încalcă autoritatea de lucru judecat faţă de hotărârea menţionată ca drept potrivnică, respectiv Sentinţa civilă nr. 654/02.04.2014 a Judecătoriei Târgu Cărbuneşti, menţinută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj, câtă vreme în cele două acţiuni nu au figurat acelaşi părţi, precum şi faptul că au avut drept obiect constatarea nulităţii absolute a unor titluri de proprietate diferite, emise în procedura de aplicare a legii fondului funciar, pe numele unor autori diferiţi.

Faţă de aceste considerente, constatând că aspectele invocate de revizuente nu se circumscriu cazului de revizuire reglementat de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova a respins cererea de revizuire, ca nefondată.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termenul legal, recurentele-revizuente A., B. şi C.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 11 aprilie 2018, sub nr. x/2018, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 2 filtru.

Motivele de recurs vizează, în esenţă, modalitatea de soluţionare a cererii de revizuire, din perspectiva faptului că, în mod greşit, curtea de apel a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel,recurentele-revizuente au arătat că, în speţă sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii privind revizuirea Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunţată de către Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 întrucât funcţionează dispoziţiile cuprinse în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referitoare la existenţa a două hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, respectiv Sentinţa civilă nr. 654 din data de 02.04.2014, pronunţată de către Judecătoria Târgu Cărbuneşti, menţinută prin Decizia civilă nr. 725 din data de 03.07.2014 a Tribunalului Gorj, ambele pronunţate în Dosarul nr. x/2013.

Cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate, recurentele-revizuente au susţinut că în litigiul finalizat cu pronunţarea Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, de către Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2015 nu a fost invocată autoritatea lucrului judecat a Deciziei civile nr. 725 din data de 03.07.2014 a Tribunalului Gorj, pronunţată în Dosarul nr. x/2013, iar instanţa nu a analizat acest aspect, aşa cum rezultă din încheierea de dezbateri din data de 17.11.2017 şi nici din cuprinsul şi dispozitivul Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunţată de către Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2015.

Aşadar, consideră recurentele-revizuente, în cel de-al al doilea proces nu a fost invocată puterea de lucru judecat, iar instanţa nu a analizat şi nu s-a pronunţat cu privire la acest aspect, astfel că, alături de celelalte condiţii cerute de text este îndeplinită şi această condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe pct. 8 al art. 509 C. proc. civ.

Recurentele-revizuente au susţinut nelegalitatea deciziei recurate şi prin prisma faptului că aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, susţinând că aceasta cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei.

Sub acest aspect au arătat că hotărârea atacată cuprinde considerente care conduc la o concluzie opusă, fiind invocate dispoziţii legale care justifică admiterea cererii de revizuire.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte reţine următoarele:

Cu privire la motivul de recurs, prin care recurentele critică faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, susţinând că aceasta cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei (art. 488 pct. 6 C. proc. civ.), Înalta Curte reţine că, potrivit art. 425 C. proc. civ., instanţa de judecată are obligaţia de a arăta, în cadrul hotărârii, motivele de fapt şi de drept care i-au format convingerea, precum şi motivele pentru care au fost înlăturate cererile părţilor.

Hotărârea ar putea fi modificată pentru acest motiv dacă: există contradicţie între considerente şi dispozitiv; există contradicţie între considerente, în sensul că din unele rezultă netemeinicia acţiunii, iar din altele faptul că este întemeiată; lipseşte motivarea soluţiei sau instanţa de control judiciar a copiat considerentele hotărârii atacate, fără să răspundă motivelor de critică.

Contrar susţinerilor recurentelor, în cauză nu se verifică niciuna din ipotezele prevăzute de acest text legal, motivat de împrejurarea că instanţa a argumentat care sunt considerentele de fapt şi de drept avute în vedere la pronunţarea soluţiei, respectiv care sunt argumentele pentru care cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu poate fi primită, întrucât hotărârile invocate ca pretins potrivnice nu întrunesc cerinţele acestor dispoziţii legale.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că invocarea dispoziţiilor art. 488 pct. 6 C. proc. civ. este lipsită de o susţinere pertinentă în dezvoltarea acestui motiv de recurs, astfel că urmează să fie respins.

Criticile încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. sunt, de asemenea, nefondate, pentru considerentele care succed.

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desfiinţării unei hotărâri judecătoreşti definitive, care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunţarea acesteia.

Cum retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte asupra stabilităţii raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în anumite cazuri, strict determinate.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat şi presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părţi, obiect şi cauză, hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

Aşadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situaţia în care instanţele au dat soluţii contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieşirea din situaţia anormală, creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autoritarii de lucru judecat.

În speţa dedusă judecăţii, recurentele-revizuente au invocate o pretinsă contrarietate între Decizia civilă nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunţată de către Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 şi Sentinţa civilă nr. 654/02.04.2014, pronunţată de către Judecătoria Târgu Cărbuneşti, în Dosarul nr. x/2013, menţinută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj.

Astfel cum a reţinut şi instanţa de revizuire, Decizia civilă nr. 1914 din 24.11.2017, pronunţată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 a avut drept părţi, în calitate de reclamante, pe numitele A., B. şi C., iar în calitate de intimaţi - pârâţi pe numiţii E., F., G., H., I., J., precum şi Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Ţicleni, judeţul Gorj şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj, iar ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. x/05.06.2003, emis de către Comisia Judeţeană Funciară Gorj, pentru D., K. şi L.; a procesului-verbal de punere de punere în posesie şi a schiţei parcelare, cu privire la suprafaţa de 520 mp ce a fost inclusă în suprafaţa de 720 mp cu destinaţia de curţi-construcţii situată în tarlaua x, parcela x.

Acţiunea respectivă, formulată de reclamanţi, a fost respinsă în mod definitiv prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat.

Cea de-a doua hotărâre judecătorească reprezentată de Sentinţa civilă nr. 654/02.04.2014, pronunţată de către Judecătoria Târgu Cărbuneşti, în Dosarul nr. x/2013, menţinută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj, a avut ca obiect acţiunea formulată de reclamantul D., în contradictoriu cu pârâţii M., Comisia Locală de fond funciar Ţicleni şi Comisia Judeţeană de fond funciar Gorj, prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate x/21.10.2002 şi prin care s-a susţinut că o parte din terenul înscris în titlul său de proprietate este înscris şi în titlul de proprietate emis de pe urma defunctului N..

Cererea respectivă a fost soluţionată în mod definitiv prin respingerea acţiunii având ca obiect constatare nulitate absolută parţială a titlului de proprietate.

Analizând cele două hotărâri judecătoreşti invocate de către revizuente, Înalta Curte constată că Decizia civilă nr. 1914/24.11.2017 a Tribunalului Gorj, a cărei revizuire s-a solicitat, nu încalcă autoritatea de lucru judecat faţă de hotărârea menţionată ca drept potrivnică, respectiv Sentinţa civilă nr. 654/02.04.2014 a Judecătoriei Târgu Cărbuneşti, menţinută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj, câtă vreme în cele două acţiuni nu au figurat acelaşi părţi, precum şi faptul că au avut drept obiect constatarea nulităţii absolute a unor titluri de proprietate diferite, emise în procedura de aplicare a legii fondului funciar, pe numele unor autori diferiţi.

Drept urmare, Înalta Curte reţine că nu sunt întrunite în mod cumulativ cerinţele impuse de dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., mai sus evocate, neexistând identitate de obiect şi părţi şi cauză, astfel că susţinerea recurentelor-revizuente este nefondată.

Înalta Curte subliniază că instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia.

Concluzionând, se constată că aspectele invocate, pe larg, prin cererea de revizuire, reiterate prin cererea de recurs, îmbracă în realitate caracterul unor critici de nelegalitate, prin care se urmăreşte reformarea unei hotărâri judecătoreşti intrată în puterea lucrului judecat, nu pe motiv că ar fi fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat ci, dimpotrivă, prin înfrângerea acestui principiu, anume sub motiv că judecata ar fi fost greşită, ceea ce nu este permis pe calea revizuirii.

Faţă de considerentele arătate, reţinând legalitatea deciziei recurate, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentele A., B. şi C. împotriva Deciziei nr. 381 din data de 5 februarie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 06 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - GV