Property partition dispute: nullity of cassation appeal for failure to plead specific illegality grounds under Art. 304 CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice confirmed the nullity of the appeal filed by the claimants against the appellate court’s dismissal of their revision petition, thereby upholding the lower court’s decision to reject the revision and leaving the original partition judgment in force. The dispute concerned a partition action to terminate the state of co-ownership over a rural property, where the claimants attempted to challenge a final judgment by invoking a prior, unexecuted 1971 tribunal decision that they argued had lost its res judicata effect due to the expiry of the enforcement period. The Supreme Court determined that the appeal was procedurally defective because the appellants failed to formulate specific grounds of illegality as required by law, instead merely presenting the procedural history and substantive arguments without structuring their claims within the exhaustive list of grounds for cassation. Relying on Articles 302(1), 304, and 306(3) of the Code of Civil Procedure, the Court held that the lack of legally valid motives precluded substantive review, rendering the appeal null.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 pct. 7 C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 3021 C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ, art. 306 alin. (3) C. proc. civ, art. 303 alin. (2) C. proc. civ; Property partition dispute: nullity of cassation appeal for failure to plead specific illegality grounds under Art. 304 CPC: În motivarea deciziei, instanţa a reţinut că motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. permite revizuirea în cazul în care se ajunge la situaţia ca acelaşi proces să fie soluţionat de două ori, pronunţându-se hotărâri contradictorii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1131 din 3 noiembrie 2017 pronunţată de Judecătoria Aleşd, în dosar nr. x/2008, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., în contradictoriu cu pârâţii D., E., F., decedată pe parcursul procesului, având ca moştenitori pe G., H., decedată pe parcursul, procesului având ca moştenitori pe I. şi J., K., L., M., N., O. şi, în consecinţă:
S-a dispus sistarea stării de indiviziune existentă între părţi asupra imobilului cu nr. topo x, înscris în CF nr. x Lorău, în suprafaţă de 7841 m.p., prin formarea de loturi în favoarea părţilor, conform completării la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de inginer expert P., depusă la dosar pentru termenul din data de 20 martie 2015, care face parte integrantă din hotărâre, astfel:
- lotul nr. I: compus din nr. topo x în suprafaţă de 360 m.p. şi nr. topo x în suprafaţă de 888 m.p., lot care se atribuie reclamanţilor A., C. şi B..
- lotul nr. II: compus din nr. topo x în suprafaţă de 360 m.p. şi nr. topo x în suprafaţă de 887 m.p., care include şi casa de la nr. adm. 51, notată C1 cu suprafaţa de 62 m.p., lot care se atribuie pârâţilor D. şi F..
- lotul nr. III: compus din nr. topo x în suprafaţă de 2494 m.p., lot care se atribuie pârâtului E..
- lotul nr. IV: compus din nr. topo x în suprafaţă de 2494 mp, lot care se atribuie în favoarea pârâţilor L., M., I., N. şi O..
- lotul nr. V: compus din nr. topo x în suprafaţă de 221 m.p. (pârâu actual), nr. top. x în suprafaţă de 33 m.p. (drum actual), nr. top. x în suprafaţă de 104 m.p. (domeniu public şi bazin de apă), lot care se atribuie în favoarea vechilor proprietari de carte funciară.
Au fost respinse restul pretenţiilor formulate.
S-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate pe seama părţilor cu titlu de sistare indiviziune.
A fost obligată pârâta D. să plătească reclamanţilor suma de 514,50 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin Decizia civilă nr. 29/R din 19 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. x/2008, s-a constat nul recursul declarat de recurenta D. împotriva Sentinţei civile nr. 1131 din 3 noiembrie 2017, pronunţată de Judecătoria Aleşd şi s-a respins recursul declarat de recurenţii A., B., C., împotriva aceleiaşi hotărâri.
Împotriva Deciziei civile nr. 29/R/2018, pronunţată în recurs de Tribunalul Bihor au formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, sub dosar nr. x/2018, revizuenţii A., B. şi C., solicitând admiterea cererii de revizuire şi anularea în tot a hotărârii atacate.
Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, prin Decizia nr. 104/2018-R din 24 mai 2018, a respins cererea de revizuire formulată de A., B. şi C..
În motivarea deciziei, instanţa a reţinut că motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. permite revizuirea în cazul în care se ajunge la situaţia ca acelaşi proces să fie soluţionat de două ori, pronunţându-se hotărâri contradictorii.
Posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de împrejurarea ca, în cadrul celui de al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat, sau, chiar dacă aceasta a fost invocată, să nu se fi discutat.
În situaţia în care, în al doilea proces prima hotărâre a fost invocată şi instanţa a respins apărarea formulată, partea nu mai poate reitera aceeaşi excepţie pe calea revizuirii.
Or, în speţă, rezultă că recurenţii au invocat ca motiv de recurs, excepţia autorităţii de lucru judecat a Deciziei civile nr. 1165/1971, pronunţată de Tribunalul Oradea, în dosarul nr. x/1971, cu privire la cota deţinută de numita L. din imobilul în litigiu, instanţa de recurs reţinând însă că, drepturile părţilor asupra bunurilor succesorale, inclusiv a terenului cu nr. top. x, au fost deja definitiv stabilite în contradictoriu cu recurenţii A., B., C., prin Sentinţa civilă nr. 2006/2001 a Judecătoriei Oradea şi Decizia civilă nr. 287/R/2008 a Curţii de Apel Oradea, definitivă şi irevocabilă.
Totodată, pentru a fi admisibilă revizuirea în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca, prin soluţionarea celei de a doua cereri de chemare în judecată, să aducă atingere puterii de lucru judecat a celei dintâi.
Or, după cum chiar revizuenţii au arătat, Decizia civilă nr. 1165/1971, pronunţată de Tribunalul Oradea nu a fost pusă în executare şi nu a fost intabulată în cartea funciară. În consecinţă, nefiind executată în termenul de prescripţie al executării silite, hotărârea a pierdut puterea lucrului judecat, chiar revizuenţii fiind cei care au sesizat instanţa în dosarul nr. x/2008 al Judecătoriei Aleşd, cu o nouă cerere având ca obiect sistarea stării de indiviziune asupra imobilului cu nr. top. x înscris în CF nr. x Lorău.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs revizuenţii A., B. şi C., solicitând modificarea şi schimbarea în tot a hotărârii atacate, în temeiul dispoziţiilor art. 304 şi 312 C. proc. civ.
În motivarea recursului, revizuenţii au prezentat istoricul litigiului, etapele procesuale parcurse şi argumentele reţinute în considerentele hotărârilor de către instanţele judecătoreşti, concluzionând în sensul că motivarea instanţelor nu reflectă înţelegerile dintre părţi, relaţiile conflictuale iscate în continuare şi nu s-a răspuns cu privire la puterea de lucru judecat, încălcându-se Decizia civilă nr. 1165/1971 a Tribunalului Bihor, pronunţată în dosarul nr. x/1971.
La termenul de judecată din data de 16 octombrie 2018, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului şi, având în vedere dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., instanţa va analiza cu prioritate această excepţie.
Potrivit art. 3021 C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Modificarea sau casarea unei hotărâri prin intermediul recursului se poate obţine doar în condiţiile de nelegalitate strict reglementate prin dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
Potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la motivul de recurs invocat.
În speţă, recurenţii-revizuenţi nu s-au conformat exigenţelor prevăzute de art. 3021 şi art. 304 C. proc. civ., întrucât nu au indicat motivul de recurs pe care îşi întemeiază recursul şi nici nu au formulat critici care să permită încadrarea lor în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., susţinerile recurenţilor nefiind structurate din punct de vedere juridic.
Astfel, în speţă, recurenţii-revizuenţi A., B. şi C., prin cererea de recurs, au prezentat istoricul litigiului, etapele procesuale parcurse şi argumentele reţinute în considerentele hotărârilor de către instanţele judecătoreşti, formulând, de fapt, critici privind fondul cauzei.
Aşadar, recurenţii nu s-au conformat obligaţiei de a indica aspecte de nelegalitate care să facă posibil controlul hotărârii, iar pe de altă parte, modalitatea de redactare a motivelor nu permite instanţei să realizeze în condiţiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., încadrarea în limitele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Ca urmare, întrucât recurenţii nu au formulat critici care să permită încadrarea acestora într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de textul legal sus-menţionat, rezumându-se la susţineri ce nu vizează hotărârea atacată şi care nu au relevanţă pentru cazurile limitativ prevăzute de lege, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 303 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de revizuenţii A., B. şi C. împotriva Deciziei civile nr. 104/2018-R din 24 mai 2018 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2018.
Procesat de GGC - MM