Social insurance pension dispute: inadmissibility of cassation appeal due to statutory limitation of jurisdiction to two degrees

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la 29 martie 2017, sub nr. x/2017, precizată ulterior la 16 iunie 2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Gorj, constatarea nulităţii Deciziilor nr. 161747 din 25 aprilie 2008 privind acordarea pensiei de invaliditate, nr. 161747 din 13 iunie 2008, referitoare la modificarea drepturilor de pensie de invaliditate, nr. 161747 din 14 noiembrie 2012 cu privire la respingerea cererii de recalculare a pensiei de invaliditate, nr. 161747 din 22 ianuarie 2013, referitoare la încetarea pensiei de invaliditate, emise de Casa Judeţeană de Pensii Gorj. Reclamantul a solicitat, totodată, emiterea deciziei de pensionare anticipate, începând cu data naşterii dreptului, 31 august 2008, şi plata drepturilor de pensie cuvenite şi neacordate, începând cu data de 31 martie 2008.

Prin Sentinţa nr. 1233 din data de 24 octombrie 2017, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice şi respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, faţă de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj. A respins cererea ulterior precizată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj.

Împotriva acestei hotărâri sentinţe a declarat apel la data de 20 decembrie 2017 (data poştei), în termenul legal, reclamantul A., criticând-o pentru netemeinicie. Apelul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, la data de 22 ianuarie 2018, sub acelaşi număr de dosar.

Prin Decizia nr. 1279 din 24 aprilie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a constatat ca fiind nulă cererea de apel formulată de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 1233 din 24 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu pârâtele Casa Judeţeană de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii Publice, potrivit dispoziţiilor art. 82 şi art. 482 C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A. la data de 24 mai 2018, prin care, invocând incidenţa cazurilor de casare prevăzute de art. 488 pct. 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 15 iunie 2018, sub acelaşi număr de dosar, fiind repartizat aleatoriu, spre soluţionare, Completului de filtru nr. 11.

Prin rezoluţia completului din 5 iulie 2018, s-a dispus, conform prevederilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raportul întocmit s-a reţinut că hotărârea atacată nu este supusă recursului, faţă de dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., raportate la cele ale art. 152 din Legea nr. 263/2010.

Constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., prin rezoluţia din 25 octombrie 2018, Completul de filtru nr. 11 a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, potrivit prevederilor art. 493 alin. (4) din cod.

Raportul a fost comunicat părţilor la 31 octombrie 2018, respectiv la 1 noiembrie 2018, conform dovezilor de înmânare aflate la dosarul de recurs.

La 5 noiembrie 2018, recurentul a depus un punct de vedere la raport, prin care a susţinut admisibilitatea recursului.

Intimatele Casa Judeţeană de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii Publice nu şi-au exprimat poziţia procesuală prin formularea unor puncte de vedere cu privire la raport.

Prin rezoluţia din 7 decembrie 2018, Completul de filtru nr. 11 a stabilit termen de judecată pentru soluţionarea recursului, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., la data de 14 februarie 2019.

În raport de prevederile art. 248 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acelaşi act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, faţă de care constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, stipulând în sensul că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

În cauză, litigiul dedus judecăţii are ca obiect cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la 29 martie 2017, sub nr. x/2017, precizată ulterior la 16 iunie 2017, prin care reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Gorj, constatarea nulităţii Deciziilor nr. 161747 din 25 aprilie 2008 privind acordarea pensiei de invaliditate, nr. 161747 din 13 iunie 2008, referitoare la modificarea drepturilor de pensie de invaliditate, nr. 161747 din 14 noiembrie 2012 cu privire la respingerea cererii de recalculare a pensiei de invaliditate, nr. 161747 din 22 ianuarie 2013, referitoare la încetarea pensiei de invaliditate, emise de Casa Judeţeană de Pensii Gorj. De asemenea a solicitat emiterea unei decizii de pensionare anticipate, începând cu data naşterii dreptului, 31 august 2008, şi plata drepturilor de pensie cuvenite şi neacordate, începând cu data de 31 martie 2008.

Faţă de natura pretenţiilor deduse judecăţii, Înalta Curte reţine că acestea se circumscriu materiei asigurărilor sociale.

Conform dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cărora, "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (15 februarie 2013) şi până la data de 31 decembrie 2015 (termen care, prin O.U.G. nr. 62/2015, a fost extins până la data de 31 decembrie 2016, iar prin O.U.G. nr. 95/2016, până la data de 31 decembrie 2018) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Pentru această categorie de litigii, Legea nr. 2/2013 a instituit două grade de jurisdicţie, respectiv fond şi apel.

Conform art. 152 din Legea nr. 263/2010, jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel. Art. 155 din acelaşi act normativ stipulează că împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă şi că hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.

În raport de conţinutul dispoziţiilor legale mai sus evocate, precum şi de obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.

Prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

În cauză, Decizia nr. 1279 din 24 aprilie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, este definitivă, în înţelesul textului legal menţionat, motiv pentru care împotriva acesteia nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.

Pentru considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 1279/A din 24 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 1279/A din 24 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 februarie 2019.

Procesat de GGC - NN