Unjust enrichment claim against bailiff fees forfeited for late appeal filing
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Section I Civil) rejected, as unfounded, the claimant's appeal against the Court of Appeal's decision, which had dismissed the claimant's appeal as time-barred; therefore, the lower court's ruling rejecting the claimant's unjust enrichment claim against a bailiff for fees collected remains in force. The claimant sought to recover sums allegedly received unjustly as fees, but the Court of Appeal rejected its appeal based on the 30-day filing period. The High Court analyzed the appeal under both Article 488(5) and (8), noting that despite a handwritten date of March 2 on the curier receipt, official dispatch records showed delivery on March 16, after the deadline (March 5), thereby applying the sanction of forfeiture provided by Article 185 of the Civil Procedure Code. The appeals, claims, and exceptions raised by the claimant did not affect the procedural incompatibility of the late filing.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 1345 C. proc. civ, art. 488 pct. 8 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ; Unjust enrichment claim against bailiff fees forfeited for late appeal filing: The claimant sought to recover sums allegedly received unjustly as fees, but the Court of Appeal rejected its appeal based on the 30-day filing period. The High Court analyzed the appeal under both Article 488(5) and (8), noting that despite a handwritten date of March 2 on the curier receipt, official dispatch records showed delivery on March 16, after the deadline (March 5), thereby applying the sanction of forfeiture provided by Article 185 of the Civil Procedure Code. The appeals, claims, and exceptions raised by the claimant did not affect the procedural incompatibility of the late filing.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului civil de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19.06.2017, pe rolul Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă, reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL a solicitat obligarea pârâtului BEJ C. la plata sumei de 1.985.244,96 RON reprezentând suma încasată nejustificat ca onorariu, respectiv suma de 102.224 RON, cu titlu de daune interese.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1345 C. proc. civ.
La data de 01.0.82017, pârâtul BEJ C. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii, în principal, ca inadmisibilă sau prescrisă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, cu plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă de tribunal:
Prin Sentinţa nr. 134 din dala de 27.11.2017, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL în contradictoriu cu pârâtul BEJ C.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul B. SPRL, administrator judiciar al debitoarei A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin întâmpinarea depusă la data de 03.04.2018 intimatul-pârât BEJ C. a invocat excepţia tardivităţii declarării apelului.
3. Hotărârea pronunţată în apel de Curtea de Apel:
Prin Decizia nr. 604 din data de 8 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, s-a respins, ca tardiv, apelul declarat de reclamantul B. SPRL, administrator judiciar al debitoarei A. S.R.L. împotriva Sentinţei nr. 134 din data de 27.11.2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimatul-pârât BEJ C.
4. Cererea de recurs
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL.
În motivarea cererii de recurs, recurenta-reclamantă critică modul de soluţionare a excepţiei, opinând asupra incidenţei motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ., relativ la modul în care a fost soluţionată excepţia tardivităţii apelului, astfel încât soluţia pronunţată de instanţa de apel este rezultatul încălcării şi aplicării greşite a normelor de drept material.
În motivarea cererii de recurs, reclamanta a susţinut aplicarea greşită, de către instanţa de apel, a prevederilor art. 183 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., întrucât, din înscrisul AWB nr. x, aflat la dosarul de apel, rezultă fără putinţa de tăgadă că preluarea corespondentei, conţinând apelul declarat, s-a realizat la data de 02.03 (implicit anul 2018) - atestarea datei aparţinând serviciului curierat.
Consideră, astfel, că instanţa de apel a soluţionat eronat excepţia tardivităţii promovării apelului şi apreciază că apelul a fost depus în termenul legal, respectiv la data de 02.03.2018, înainte de termenul limită - 05.03.2018.
Pe cale de consecinţă, în baza art. 488 pct. 8 C. proc. civ., solicită admiterea recursului în principiu (potrivit art. 496 alin. (1). teza I C. proc. civ.) şi judecând recursul, solicită respingerea excepţiei privind tardivitatea apelului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.
Prin întâmpinare, intimatul a arătat că, din examinarea criticilor formulate prin memoriul de recurs rezultă că acestea nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Pe fond, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
5. Procedura derulată în recurs
Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat la data de 12 septembrie 2018 la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi, constatându-se că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., completul filtru a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părţile să îşi exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin încheierea din data de 6 decembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, reţinând dispoziţiile art. 493 alin. (5) şi (6) şi art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a dispus admiterea în principiu a recursului declarat de reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL, fixând termen de judecată la 14 februarie 2019 cu citarea părţilor, în şedinţă publică.
6. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând hotărârea atacată, având în vedere raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu şi limita impusă de criticile din cererea de recurs susceptibile de încadrare în cazul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va constata că recursul reclamantei este nefondat, pentru considerentele care succed:
Cu titlu preliminar, se impune a se semnala că, în cuprinsul memoriului de recurs, reclamanta a susţinut nelegalitatea deciziei atacate întrucât excepţia privind tardivitatea apelului a fost soluţionată cu încălcarea normelor procedurale înscrise în art. 183 C. proc. civ., context în care critica evocată va fi analizată din perspectiva motivului de casare înscris în art. 488 pct. 5 C. proc. civ. şi nu a motivului prevăzut de art. 488 pct. 8 din acelaşi cod, cum eronat s-a invocat prin cererea de recurs.
Examinând legalitatea hotărârii recurate din perspectiva motivului de casare înscris în art. 488 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că decizia atacată a fost pronunţată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor înscrise în art. 181 şi 183 C. proc. civ.
Ca regulă generală, cum corect reţine şi instanţa de apel, art. 468 alin. (1) C. proc. civ. stabileşte că termenul de apel este de 30 de zile care se calculează de la momentul comunicării hotărârii. Pentru calculul acestui termen procedural este necesar a fi stabilit punctul de plecare, aspect reglementat de art. 468 alin. (1) coroborat cu art. 184 C. proc. civ., cât şi punctul de împlinire, aspect ce face obiectul art. 182 din cod, potrivit căruia:
"(1) Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile".
În speţă, Sentinţa nr. 134/2017 a Tribunalului Gorj a fost comunicată recurentei la data de 31.01.2018, moment de la care a început să curgă termenul legal de 30 zile, pentru promovarea căii de atac.
Relativ la momentul la care s-a împlinit termenul de apel, recurenta a susţinut că instanţa de apel a realizat o aplicare greşită a dispoziţiilor înscrise în art. 183 alin. (1) C. proc. civ., întrucât pe plicul cu care a fost transmisă cererea de apel este menţionat de către firma privată de curierat, D., data de 02.03. (fără menţionarea anului) la care a fost preluată corespondenţa, ceea ce denotă, în accepţiunea recurentei că apelul a fost depus înlăuntrul termenului defipt de lege.
Contrar susţinerilor recurentei, instanţa de apel, în examinarea excepţiei privind tardivitatea apelului declarat, a examinat corect şi complet datele expediţiei realizată prin intermediul serviciului de curierat rapid, dat fiind faptul că recipisa oficiului poştal ori înregistrarea făcută de serviciul de curierat rapid pe actul depus servesc drept dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
În cauză, întrucât pe plicul cu care a fost transmisă cererea de apel s-a menţionat olograf data de 02.03. - fără a se menţiona anul- de către firma privată D., instanţa de apel a examinat corect, în acest context, şi datele complete ale expediţiei realizată cu AWB x, astfel cum au fost comunicare prin adresa D. din care rezultă că expediţia realizată cu AWB x a fost preluată de serviciul de curierat la data de de 16.03.2018, ora 17:32 şi livrată la data de 19.03.2018, dată care coincide de data înregistrării apelului la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
Cum termenul de apel de 30 de zile se calculează pe zile libere, conform art. 181 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.,în mod corect instanţa de apel a reţinut că deşi termenul de apel s-a împlinit în data de 03.03.2018, ora 24, fiind într-o zi de sâmbătă, termenul de formulare al apelului s-a prelungit până în prima zi lucrătoare care urmează, respectiv luni 05.03.2018, aceasta fiind ultima zi în care apelantul reclamant B. SPRL, administrator judiciar al debitoarei A. S.R.L., putea să formuleze apel. Cum corect instanţa de apel a stabilit că apelul-reclamantei a fost înaintat instanţei, prin societatea de curierat D., la data de 16.03.2018, rezultă că s-a constatat judicios faptul că apelul reclamantei a fost formulat cu depăşirea termenului imperativ prevăzut de lege.
Or, în situaţia nerespectării termenelor procedurale legale, potrivit art. 185 C. proc. civ., partea este decăzută din dreptul de a mai efectua actul de procedură pe care legea îl supune unui termen legal imperativ, precum este termenul de exercitare a apelului. Aşa fiind, nerespectarea termenului de promovare a căilor de atac conduce la pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui astfel de termen, potrivit normei legale enunţate, care reglementează sancţiunea decăderii.
În consecinţă, promovând apelul cu depăşirea termenului defipt de lege, reclamanta este decăzută din dreptul de a mai exercita calea de atac, iar sancţiunea declarării unui apel peste termen nu poate fi decât respingerea acestuia ca tardiv formulat, cum corect s-a dispus de instanţa de apel, prin decizia recurată.
Scopul legitim al instituirii de către legiuitorul naţional a unor norme imperative pentru promovarea unor căi de atac este, în mod neîndoielnic, limitarea în timp a incertitudinii raporturilor juridice, astfel că după epuizarea termenelor pentru declararea acestora, orice persoană de bună credinţă să se poată prevala, în orice împrejurare, de o hotărâre judecătorească definitivă, ce nu mai este susceptibilă de retractare sau reformare, intrată în circuitul juridic, care trebuie să aibă un grad acceptabil de securitate.
În consecinţă, reţinând netemeinicia criticilor formulate, în baza art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL, împotriva Deciziei nr. 604 din data de 8 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL, împotriva Deciziei nr. 604 din data de 8 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2019.
Procesat de GGC - NN