Restitution land dispute: jurisdiction lies with court of property's registry location; Bistrița prevails.

Asupra conflictului de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la data de 13 iunie 2017, reclamantele Comuna Teaca şi Primarul Comunei Teaca au solicitat instanţei obligarea pârâtelor Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş, Comisia Judeţeană Mureş pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Mureş şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Lunca la punerea în posesie şi la eliberarea titlului de proprietate în favoarea sa, pentru suprafaţa de teren de 22,11 ha teren având categoria de folosinţă izlaz comunal, situată pe raza Comunei Lunca, judeţul Mureş, precum si obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantele au arătat că au formulat cerere în temeiul Legii nr. 160/2010 pentru completarea art. 23 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 22,11 ha teren având categoria de folosinţă izlaz comunal, situată pe raza Comunei Lunca, având în vedere că prin această lege a fost introdus alin. (5) la art. 23 din Legea nr. 1/2000, iar unităţile administrativ teritoriale au beneficiat de un termen de 60 de zile pentru a formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, termen ce curge de la data publicării legii în Monitorul Oficial, respectiv de la data de 12.07.2010.

Prin sentinţa nr. 1312 din 20 decembrie 2017, Judecătoria Reghin a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de instanţă din oficiu şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

În motivare, instanţa a reţinut că terenul ce face obiectul prezentei cauze se află situat în comuna Teaca, localitatea aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Bistriţa, potrivit H.G. nr. 337/1993.

Locul situării imobilului reiese din extrasul de carte funciară nr. x Teaca de la fila 107, înscris pe care reclamanta îşi întemeiază acţiunea şi cu care face dovada dreptului său de proprietate.

Instanţa a reţinut incidenţa art. 117 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul.

Având în vedere obiectul acţiunii, respectiv punerea în posesie cu o suprafaţă de teren cu consecinţa eliberării titlului de proprietate, judecătoria a constatat că prezenta acţiune se circumscrie acţiunilor prevăzute de art. 117 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei aparţinând instanţei de la locul situării imobilului.

Învestită prin declinare, Judecătoria Bistriţa a pronunţat sentinţa nr. 1041 din data de 17 aprilie 2018, prin care prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reghin, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului de competenţă.

În motivare, s-a arătat că, pentru a determina instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză, trebuie să se stabilească locul situării faptice a terenului în discuţie.

Or, din înscrisurile depuse la dosar, coroborate cu concluziile reprezentantului convenţional al pârâtei Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor consemnate în încheierea de şedinţă din data de 14.12.2017, de unde rezultă că această pârâtă a considerat Judecătoria Reghin competentă teritorial, instanţa a constatat că terenul în suprafaţa de 22,11 ha având categoria de folosinţă izlaz comunal este situat pe raza judeţul Mureş.

A mai arătat instanţa şi că această concluzie este susţinută şi de împrejurarea că niciuna dintre pârâte nu a negat locul situării faptice a terenului în discuţie.

Prin urmare, împrejurarea că imobilul este înscris în cartea funciară nr. x/Teaca nu poate conduce automat la concluzia că acesta s-ar afla faptic pe raza comunei Teaca, înscrierea în CF nerespectând în mod obligatoriu organizarea teritorială a unităţilor administrativ teritoriale, cu atât mai mult cu cât înscrierea datează din anul 1940.

Considerând că locul situării faptice a terenului în litigiu se află pe raza judeţul Mureş, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bistriţa şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Reghin.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Art. 117 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul".

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 22,11 ha, care este situat, conform extrasului de carte funciară nr. 25234, în comuna Teaca, judeţul Bistriţa Năsăud.

Înalta Curte reţine, în cauză, că Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 prevede la art. 2 (1) "Cadastrul se realizează la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, pe sectoare cadastrale", precum şi art. 21 alin. (3) "Cărţile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităţi alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se ţine de către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate este situat imobilul respectiv".

Aşadar, terenul indicat în extrasul de carte funciară, este situat în unitatea administrativ teritorială a judeţul Bistriţa Năsăud.

Potrivit H.G. nr. 337/1993, actualizată, pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, comuna Teaca este situată în raza Judecătoriei Bistriţa, cu sediul în municipiul Bistriţa.

Înalta Curte constată că stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei se face în temeiul înscrisurilor aflate la dosar, din care reiese că extrasul de carte funciară a fost emis de comuna Teaca judeţul Bistriţa Năsăud, prin raportare la prevederile H.G. nr. 337/1993.

Aplicarea art. 117 alin. (1) C. proc. civ. nu se poate face în raport de susţinerile părţilor, în sensul că imobilul s-ar afla în raza judeţul Mureş.

De altfel, art. 2 alin. (4) din Legea cadastrului prevede că "Rectificarea coordonatelor imobilelor înregistrate în planul cadastral se poate face la cererea persoanelor interesate sau din oficiu, de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară".

Aşadar, reclamanţii au posibilitatea legală de a solicita rectificarea cadastrului, pentru ca aceste evidenţe să fie conforme realităţii topografice, cum prevede art. 11 alin. (9) din aceeaşi lege, respectiv, "Ulterior stabilirii limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, acestea pot fi rectificate, actualizate sau modificate, după caz".

Dar, până la o eventuală rectificare, extrasul de carte funciară depus la dosar şi necontestat de părţi face dovada că terenul se află în raza judeţul Bistriţa Năsăud, în raport de care instanţa va stabili competenţa de soluţionare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31.05.2018.