Unconstitutionality of revision limited to principal documents: Lack of nexus with pending annulment case bars Constitutional Court referral

Prin încheierea de şedinţă din 19 aprilie 2018 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea petentului A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut că cererea de sesizare, a Curţii Constituţionale vizează pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., motivat de faptul că nu au fost analizate înscrisuri accesorii depuse de parte, în condiţiile în care dosarul pendinte în care s-a formulat atare solicitare are ca obiect o contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 318 C. proc. civ.

Faţă de această împrejurare, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că se invocă neconstituţionalitatea unui text legal ce nu are legătură cu cauza, situaţie faţă de care nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, neîncadrat în drept, petentul A., arătând că în mod greşit a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ., întrucât prin cuvântul "înscris'’ legiuitorul a limitat admisibilitatea unei cereri de revizuire doar pe baza unui înscris de sine stătător (principal, iar nu accesoriu), fiind astfel încălcat dreptul la înfăptuirea justiţiei.

Prin Decizia nr. 182/2017 Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă, reţinând că înscrisul supus analizei nu este de sine stătător, fiind un înscris auxiliar, art. 322 pct. 5 aplicându-se doar înscrisurilor principale. Faţă de această constatare, conţinutul art. 322 pct. 5 C. proc. civ. apare ca fiind neconstituţional.

Chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată într-un dosar având ca obiect o contestaţie în anulare, această contestaţie este formulată împotriva unei decizii pronunţata într-un dosar de revizuire, iar Curtea Constituţională nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Prin respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire pe motivul că înscrisul nu este de sine stătător s-a încălcat dreptul la justiţie, iar dacă această limitare a avut loc prin textul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., înseamnă că acest text de lege este neconstituţional.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată;

"(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

(4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Prin aceste dispoziţii legale se atribuie instanţei, în faţa căreia a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate, o competenţă specială, limitată la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate stabilite în alin. (1), (2) şi (3) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată.

Prin urmare formularea excepţiei de neconstituţionalitate obligă instanţa în faţa căreia aceasta este ridicată să verifice strict îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege şi, în căzui în care constată îndeplinirea acestora, să sesizeze, printr-o încheiere motivată, Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei.

Cum condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 trebuie îndeplinite cumulativ, dacă una din condiţii nu este îndeplinită, instanţa va respinge, printr-o încheiere motivata, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Or, din această perspectivă a verificării condiţiilor de admisibilitate a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că în cauză condiţia privind existenţa unei legături între dispoziţia a cărei neconstituţionalitate a fost invocată şi obiectul dedus judecăţii nu este îndeplinită, în condiţiile în care petentul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ. (care reglementează cazul de revizuire privind descoperirea unor înscrisuri doveditoare după pronunţarea hotărârii), iar dosarul în care s-a invocat această excepţie avea ea obiect o contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ. (text legal ce reglementează cazul de contestaţie în anulare incident în situaţia când hotărârea instanţei de recurs este rezultatul unei greşeli materiale).

Chiar dacă, aşa cum arată recurentul în memoriul de recurs, contestaţia în anulare în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate este îndreptată împotriva unei decizii prin care s-a respins, ca inadmisibilă, o cerere revizuire, acest aspect nu are relevanţă în ceea ce priveşte analiza îndeplinirii condiţiei ca excepţia să aibă legătură cu cauza, întrucât raportarea se realizează la cauza pendinte (în speţă un litigiu având ca obiect o contestaţie in anulare), iar nu la o cale de atac extraordinară promovată în alt moment procesual.

Prin urmare, în mod corect şi legal Curtea de Apel Alba lulia a reţinut că în cauză nu este îndeplinită condiţia privind existenţa unei legături între dispoziţia a cărei neconstituţionalitate a fost invocată şi obiectul cauzei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 19 aprilie 2018 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30.05.2018.