Inadmissibility of appeal against irrevocable judgment declaring peremption of prior appeal

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin decizia nr. 113 din data de 16 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenţii-pârâţi A., B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 308/A din 27 martie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia III-a civilă, în dosarul nr. x/2007, în contradictoriu cu intimata-reclamantă D. şi cu intimaţii-pârâţi E., F., G., H. şi I.

Curtea a reţinut că pârâţii au atacat cu recurs hotărârea menţionată a tribunalului, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanţii - pârâţi A., B. şi C., împotriva sentinţei civile nr. 10380 din 14 iulie 2011, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în contradictoriu cu intimata - reclamantă D. şi cu intimaţii - pârâţi E., F. şi G.

S-a constatat că prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2013, Curtea a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 243 pct. 1 C. proc. civ., ca urmare a decesului intimatului E., măsura fiind menţinută prin încheierea de la 05 iunie 2015 şi, respectiv, încheierea de la data de 25 noiembrie 2016, Intimata-reclamantă D. a formulat la data de 05 decembrie 2017 o cerere de constatare a perimării recursului.

În aceste condiţii, s-a reţinut că dosarul a rămas în nelucrare din vina părţii mai mult de un an şi că devine astfel incident art. 248 alin. (1) C. proc. civ., text potrivit căruia "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an"[...]

Împotriva deciziei civile nr. 113 din data de 16 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - secţia a 111-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat recurs pârâtul C., susţinând nelegalitatea soluţiei.

Verificând regularitatea sesizării, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, având în vedere următoarele considerente:

În speţă, recursul a fost exercitat împotriva unei decizii irevocabile, prin care s-a constatat perimat recursul exercitat împotriva deciziei pronunţate în calea de atac a apelului.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, sunt supuse acestei căi de atac "hotărârile date tară drept de apel, cele date în apel, precum şi, In condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională".

De asemenea, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile cele "date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii".

Afortiori, au acest caracter, irevocabil, hotărârile date în recurs, când pricina a fost soluţionată prin reţinerea unui incident procedural, cum este cel al perimării.

Or, aşa cum s-a menţionat anterior, cu referire la dispoziţiile procedurale care circumstanţiată obiectul recursului, împotriva hotărârilor irevocabile nu mai este deschisă această cale de atac, care a fost epuizată prin exercitarea deja a dreptului la recurs (având în vedere sistemul unicităţii căilor de atac).

Împrejurarea că în art. 253 alin. (2) C. proc. civ. se menţionează că "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului", nu poate fi înţeleasă în sensul că este susceptibilă de această cale de atac şi decizia prin care se constată intervenit incidentul procedural al perimării tocmai în legătură cu judecata unui recurs.

Aceasta, întrucât intenţia legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a recursului (altfel spus, recurs la recurs), după ce hotărârea a devenit irevocabilă, fiind epuizat dreptul de a exercita recurs.

La aceeaşi concluzie conduce şi coroborarea dispoziţiilor art. 253 alin. (2) cu cele ale art. 299 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., texte care, definind obiectul recursului, stabilesc în mod clar că acesta nu poate fi reprezentat de hotărâri irevocabile.

Astfel spus, hotărârea pronunţată asupra incidentului perimării poate fi atacată cu recurs numai daca şi hotărârea care s-ar fi pronunţat în cererea perimată ar fi fost susceptibilă de această cale de atac (după regula conform căreia accesoriul urmează soarta principalului - "accesorium sequitur principale").

Cum exercitarea unei căi de atac nu se poate face decât în cadrul sistemului legal reglementat, rezultă că recursul, fiind exercitat în speţă în afara sistemului permis de lege, este inadmisibil, sens în care va fi respins, în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va fi obligat recurentul - pârât C. plata sumei de 1200 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă D., reprezentând onorariu de avocat, dovedite cu factura nr. x din 21 mai 2018, aflată în dosarul Înaltei Curţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul C. împotriva deciziei civile nr. 113 din data de 16 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă pe recurentul-pârât C. la plata sumei de 1.200 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă D.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29.05.2018.