Lawfulness of denying Law 309/2002 reparative benefits for military service performed in work detachments
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal filed by the pension authority, thereby upholding the lower court’s judgment that granted the claimant’s relief. The dispute concerned a challenge to an administrative decision refusing to recognize the appellant’s military service performed in work detachments as qualifying for reparative benefits under Law No. 309/2002. The material facts centered on the claimant’s military booklet, which documented service as "labor force" at a specific military unit between 1951 and 1954. Relying on the provisions of Law No. 309/2002, which grants specific rights to individuals who performed forced labor in work detachments under the General Directorate of Labor between 1950 and 1961, the court held that the documented status justified inclusion under Article 1 of the law. Consequently, the appellate court’s order annulling the contested administrative act and compelling the pension authority to issue a new decision granting the statutory benefits under Articles 2, 4, and 5 of the law was affirmed as legally sound.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Lawfulness of denying Law 309/2002 reparative benefits for military service performed in work detachments: Examinând cauza, în raport cu motivele invocate și având în vedere și prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata recursul nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 8 septembrie 2003, reclamantul S.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Târgu Mureș, solicitând anularea hotărârii nr. 432 din 12 iunie 2003 și obligarea pârâtei, să-i recunoască beneficiul prevederilor Legii nr. 309/2002, pentru perioada 2 mai 1951 - 30 martie 1954, în care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă.
Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 414 din 6 octombrie 2003, a dispus admiterea acțiunii reclamantului S.A., anularea actului administrativ contestat și obligarea pârâtei, la emiterea unei noi hotărâri care să constate că în perioada 2 mai 1951 – 30 martie 1954, reclamantul s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 din Legea nr. 309/2002, urmând a beneficia de drepturile acordate prin art. 2, 4 și 5 ale legii.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că sunt întrunite cerințele Legii nr. 309/2002, întrucât livretul militar certifică executarea stagiului militar, ca „mână de lucru”, la U.M. 04170 Becicheriu Mic.
Împotriva sentinței a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat că s-a reținut în mod greșit că reclamantul a prestat muncă în detașamente de muncă, întrucât din înscrisurile de la dosar rezultă că acesta a efectuat stagiul militar la o unitate militară, și nu la un detașament de muncă și astfel, nu intră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 309/2002 ,nefăcând parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii.
Examinând cauza, în raport cu motivele invocate și având în vedere și prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata recursul nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Curtea reține că prevederile Legii nr. 309/2002 vizează acordarea unor drepturi specifice, cu titlu de măsuri reparatorii, acelor persoane, care, în perioada 1950 - 1961 au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, activitatea prestată de aceste persoane având un caracter discriminatoriu și înjositor și putând fi caracterizată drept „muncă forțată”.
Având în vedere aceste dispoziții și văzând înscrisurile de la dosar și anume, livretul militar, prin care se precizează executarea stagiului militar, în U.M. 04170 Becicheriu Mic, ca „mână de lucru”, în perioada 2 mai 1951 - 30 martie 1954, Curtea constată că se justifică încadrarea în dispozițiile art. 1 ale Legii nr. 309/2002, instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, atunci când a admis acțiunea reclamantului, a anulat hotărârea și a obligat intimata, la emiterea unei noi hotărâri care să-i confere petiționarului, drepturile prevăzute de art. 2, 4 și 5 ale Legii nr. 309/2002.
În consecință, soluția adoptată de prima instanță este legală și temeinică, iar recursul urmând a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr. 414 din 6 octombrie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 septembrie 2004.