Extraordinary appeal against an unappealable transfer decision declared inadmissible under the strict prohibition of appeals against case allocation rulings.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed as inadmissible the extraordinary appeal (contestație în anulare) filed by the appellant, resulting in the final dismissal of the challenge. The dispute concerned an interlocutory decision that had annulled, for lack of stamp duty, a motion for transfer (strămutare) of a civil case pending at the Brașov Tribunal. The court held that under Article 40(4) of the Code of Civil Procedure, decisions on the transfer of cases are delivered without motivation and are explicitly excluded from any appeal, thereby rendering the extraodinary appeal inadmissible against such a ruling.
Legislator headnote
AI generatedart. 256 C. proc. civ, art. 40 alin. (4) din C. proc. civ, art. 40 alin. (4) C. proc. civ; Extraordinary appeal against an unappealable transfer decision declared inadmissible under the strict prohibition of appeals against case allocation rulings: Potrivit art. 40 alin. (4) din C. proc. civ., hotărârea asupra strămutării se da fără motivare şi nu este supusă niciunei căi de atac.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:
La data de 12 aprilie 2018 contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva încheierii nr. 1167 din data de 29 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
Prin încheierea mai sus menţionată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat ca netimbrată, cererea de strămutare formulată de petent cu referire la dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Braşov.
Contestaţia în anulare este inadmisibilă, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Căile de atac reprezintă mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi, în final, remedierea erorilor săvârşite, constituind astfel pentru părţi o garanţie a respectării drepturilor lor fundamentale.
Rezultă că împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc, în mod nedefinit Judecata unui proces.
Potrivit art. 40 alin. (4) din C. proc. civ., hotărârea asupra strămutării se da fără motivare şi nu este supusă niciunei căi de atac.
În speţă, prin încheierea contestată, a fost anulată, ca netimbrată, cererea de strămutare formulată de petent cu referire ia dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Braşov.
Cum dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. civ. prevăd în mod expres că hotărârea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac, rezultă că aceasta nu poate fi supusă nici contestaţiei în anulare.
Ca atare, se va respinge, ca inadmisibila, contestaţia în anulare formulată de petent împotriva încheierii prin care a fost soluţionată o cerere de strămutare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 1167 din data de 29 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24.05.2018.