Territorial jurisdiction in labor disputes determined by claimant's principal seat rather than work location or representative

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia I civilă, la data de 27 septembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A,N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., obligarea acestuia la plata sumei de 2.687 RON, reprezentând plată nedatorată încasată în perioada octombrie 2014 - noiembrie 2015, ca rezultat ai recalculării drepturilor salariale, conform deciziei directorului general al Administraţiei Naţionale "Apele Române" din 14 decembrie 2015 şi a notei A.N.A.R. din 14 decembrie 2015, emise în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale succesive privind salarizarea unitară.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 266 şi art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii şi pe prevederile art. 92 şi art. 194 C. proc. civ.

Tribunalul Suceava, secţia I civilă, prin sentinţa nr. 1414 din 11 decembrie 2017 a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că art. 269 alin. (2) Codul muncii nu conţine nici un indiciu al intenţiei legiuitorului de a se raporta, în toate cazurile, la sediul angajatorului cu care salariatul a încheiat contractul de muncă, iar referirea generică la domiciliul/sediul reclamantului implică raportarea la persoana fizică sau juridică ce pretinde această calitate în proces.

Tribunalul a apreciat că sediul reclamantei vizat de art. 269 alin. (2) Codul muncii este sediul principal al societăţii, independent de existenţa unor sedii secundare şi chiar dacă raportul juridic dedus judecăţii s-a derulat la o sucursală a societăţii reclamante.

Ca atare, dacă legiuitorul ar fi intenţionat stabilirea competenţei şi în funcţie de eventualele dezmembrăminte, ar fi inserat această posibilitate în chiar conţinutul normei din art. 269 alin. (2) Codul muncii.

În plus, conform art. 14 alin. (2) din Codul muncii, "persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice".

Potrivit art. 61 din Legea nr. 107/1996: "(1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională "Apele Române", instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" care funcţiona cu statut de regie autonomă. (2) Administraţia Naţională "Apele Române" are în subordine administraţii bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituţii publice cu personalitate juridică. Ori, în actul normativ menţionat, în Anexa 1-A la nr. crt. 9 figurează Administraţia Bazinală de Apă Siret, unitate cu personalitate juridică, cu sediul în Bacău".

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa a constatat ca Administraţia Bazinală de Apă Siret are personalitate juridică, ea fiind şi titularul raportului juridic de muncă încheiat cu pârâtul.

Ca urmare, s-a apreciat că sediul reclamantei vizat de art. 269 alin. (2) Codul muncii este sediul Administraţiei Bazinale de Apă Siret, independent de existenţa unor subunităţi tară personalitate juridică şi chiar dacă raportul juridic dedus judecăţii s-a derulat la această subunitate.

Prin sentinţa nr. 381 din 18 aprilie 2018, Tribunalul Bacău, secţia I civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Suceava. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 269 alin. (2) Codul muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

Conform prevederilor art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, "cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau Socul de muncă reclamantul".

A reţinut că, în speţă, calitatea de reclamant o are Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, iar lipsa personalităţii juridice nu interesează în această fază procesuală, acest aspect urmând a fi analizat ulterior, în raport de dispoziţiile art. 56 alin. (2) C. proc. civ.

Constatând că sediul reclamantului se află în circumscripţia teritorială a Tribunalului Suceava, a apreciat că această instanţă este competentă să soluţioneze cererea de chemare în judecată.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecata a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, prin care se urmăreşte obligarea pârâtului A. la plata sumei de 2.687 RON cu titlu de plată nedatorată, a fost promovată de reclamanta Administraţia Naţionala Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava.

Potrivit prevederilor art. 269 alin. (2) din Legea 53/2003 privind Codul muncii, cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul, iar potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Aceste dispoziţii stabilesc o competenţă teritorială exclusivă ce nu poate fi înlăturată de alegerea reclamantei sau de dreptul comun în materie de competenţă, conform principiului specialia generalibus derogant.

Sediul reclamantei Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret, indicat în împuternicirea aflată din dosarul Tribunalului Suceava, este situat în Bacău.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, cu sediul în Suceava, are calitatea doar de persoană împuternicită de reclamantă să o reprezinte în derularea litigiului şi nu calitatea de reclamantă, în acţiune arătându-se expres că cererea este promovată de A.N. "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Siret prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava.

Calitatea de împuternicit a Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava de către reclamanta Administraţia Bazinală Siret rezultă din împuternicirea ataşată cererii de chemare în judecată, în cuprinsul căreia se menţionează că Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava este împuternicită să reprezinte reclamanta în litigiile cu agenţii economici şi cu persoane fizice aflate pe aria administrativă a S.G.A. Suceava.

Faptul că reclamanta a împuternicit pentru derularea acţiunii o unitate care îşi are sediul în circumscripţia teritorială a Tribunalului Suceava nu poate atrage competenţa Tribunalului Suceava, ca instanţă de la sediul reclamantului, chiar dacă raportul de muncă s-a derulat la sediul mandatarului.

În precizările scrise depuse la filele 4-5 din dosarul Tribunalului Bacău se indică persoana reclamantei ca fiind Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava.

Pentru determinarea instanţei competente nu s-au avut în vedere precizările orale făcute în faţa Tribunalului Bacău la termenul de judecată din data de 18 aprilie 2018 de consilier juridic B. şi nici precizările scrise, având în vedere că nu s-a depus un înscris din care să rezulte că acesta este punctul de vedere al persoanei juridice reprezentate.

Având în vedere că acţiunea cu care instanţa a fost învestită a fost promovată de Administraţia Naţională Apele Romane - Administraţia Bazinală de Apă Siret, al cărei sediu se află în circumscripţia Tribunalului Bacău, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22.05.2018.