Withdrawal of appeal against European Arrest Warrant execution for organized theft and criminal association

Asupra contestaţiei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 254/F din data de 19 noiembrie 2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În baza art. 103 alin. (7) cu referire la art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis în data de 24.11.2014 de către Tribunalul din Vicenza - Biroul Judecătorului pentru Anchete Preliminare (dr. A.), în dosarul nr. x, pe numele persoanei solicitate B. (domiciliul în judeţ Vâlcea şi fără forme legale în judeţ Argeş) cu respectarea regulii specialităţii.

În baza art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată,s-a luat act că persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autorităţile judiciare din Italia.

În baza art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pentru o perioadă de 30 de zile, de la data punerii în executare.

A constatat că persoana solicitată a fost reţinută în baza ordonanţei nr. 132/2018 din data de 08.11.2018 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pe o durată de 24 ore, începând cu data de 08.11.2018, ora 13:35, până la data de 09.11.2018, ora 13:35.

În baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea mandatului de arestare.

În baza art. 87 din Legea nr. 302/2004 republicată cu referire la art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că prin adresa nr. x/II-5/2018 înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti la data de 08.11.2018, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a sesizat instanţa în conformitate cu disp. art. 101 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, republicată, pentru desfăşurarea procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare emis la data de 24.11.2014 de către autorităţile judiciare din Italia faţă de cetăţeanul român B., pentru săvârşirea infracţiunilor de jaf organizat sau armat şi apartenenţa la o organizaţie criminală (un număr total de şase infracţiuni, prevăzute de art. 416, 61, 110, 624, 625, 56 din C. pen. italian), pentru a dispune cu privire la luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării persoanei solicitate, pentru perioadă de 15 zile.

Împotriva persoanei solicitate s-a dispus prin ordonanţa Parchetului nr. 132/08.11.2018, măsura reţinerii pentru 24 de ore, respectiv de la data de 08.11.2018, ora 13:35 până la data de 09.11.2018, ora 13:35.

La termenul de judecată din data de 09.11.2018, Curtea, în temeiul art. 101 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a respins, ca neîntemeiată, propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti de luare a măsurii arestării provizorii în vederea predării a persoanei solicitate B. A dispus punerea în libertate a persoanei reţinute B.

În baza art. 101 alin. (5) lit. b) teza a II-a din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 211 C. proc. pen. a luat faţă de persoana solicitată B. măsura preventivă a controlului judiciar pe o durată de 30 zile, începând cu data de 09.11.2018 şi până la 08.12.2018 inclusiv, cu respectarea obligaţiilor prevăzute de art. 215 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 215 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. (să nu depăşească limitele teritoriale ale României, decât cu încuviinţarea prealabilă a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală).

În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia persoanei solicitate B. că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art. 215 alin. (4) C. proc. pen. a dispus supravegherea respectării de către persoana solicitată B. a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către secţia de Poliţie în raza teritorială a căreia se află adresa indicată.

În temeiul art. 101 alin. (6) din Legea 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a dispus comunicarea prezentei către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională şi Ministerul Justiţiei- Direcţia Cooperare Internaţională.

La data de 19.11.2018, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a înaintat instanţei mandatul european de arestare emis la data de 24.11.2014 de către autorităţile judiciare din Italia faţă de cetăţeanul român B. împreună cu traducerea acestuia în limba română .

Din analiza mandatului european de arestare Curtea a reţinut că acesta a fost emis în data de 24.11.2014 de către Tribunalul din Vicenza - Biroul Judecătorului pentru Anchete Preliminare (dr. A.), în dosarul nr. x, actul pe care s-a întemeiat mandatul european de arestare constând într-o ordonanţă de custodire cautelativă în închisoare, emisă în data de 18.04.2014, în vederea efectuării urmăririi penale, persoana solicitată având calitatea de suspect în cauză.

În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că în perioada ianuarie - noiembrie 2013, persoana solicitată B. s-ar fi asociat cu o organizaţie de cetăţeni români care avea ca scop acela de a comite un număr nedeterminat de delicte de furt, care să fie comise de fiecare dată cu modalităţi concrete, conştientă că face parte dintr-o structură ce opera în teritoriu vicentin si cu posibilitatea de a se schimba după un timp în roluri singulare şi având ca bază comună locuinţa situată în comuna din x luată în acest scop în locaţie de compatriotul C. care îi găzduia în numita casa, săvârşind astfel o serie de furturi agravate.

În concret, faptele presupus săvârşite de persoana solicitată sunt următoarele: - asociaţie penală; - furt pluriagravat în concurs, comis prin dexteritate, fiind trei persoane reunite profitând de persoana care din motive de vârstă nu era în grad să se apere privat; - furt pluriagravat în concurs, comis cu dexteritate, fiind patru persoane reunite, profitând de persoana care pentru motive de vârstă nu era în grad să se apere privat şi cauzând o daună patrimonială de gravitate elevată; - furt cu smulgere, pentru că a smuls lanţul în aur asupra unei persoane; - furt pluriagravat în concurs, comis cu dexteritate, fiind patru persoane reunite, profitând de persoana care pentru motive de vârstă nu era în grad să se apere privat şi cauzând o daună patrimoniale de gravitate elevată; -tentativă furt pluriagravat în concurs, comis cu dexteritate, fiind patru persoane reunite, profitând de persoana care din motive de vârstă nu era în grad să se apere privat.

În drept, faptele, astfel cum mai sus au fost prezentate, sunt încadrabile în dispoziţiile art. 416, 61, 110, 624, 625, 56 din C. pen. italian, fiind pedepsite cu închisoarea de maxim 8 ani, respectiv, 7 ani.

Persoana solicitată nu şi-a exprimat consimţământul de a fi predată către autorităţile judiciare italiene, astfel încât la termenul de judecată de astăzi, Curtea a procedat, potrivit art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, la audierea persoanei solicitate, în declaraţia ce i s-a luat (aflată din prezentul dosar) consemnându-se următoarele: verificarea identităţii persoanei solicitate, căreia i s-au adus la cunoştinţă drepturile pe cale le are, respectiv de a fi informată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare şi de a fi asistată de un apărător ales sau din oficiu; regula specialităţii, precum şi consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia; aducerea la cunoştinţa persoanei solicitate a acuzaţiilor formulate de către autorităţile judiciare italiene; faptul că persoana solicitată nu şi-a exprimat consimţământul la predarea sa către autorităţile judiciare ale statului membru emitent şi nu înţelege să renunţe la drepturile conferite de regula specialităţii. Nu în ultimul rând, s-a mai consemnat, referitor la incidenţa în cauză a unor motive obligatorii sau facultative de refuz al executării mandatului european de arestare, împrejurările că persoana solicitată a avut un domiciliu stabil pe teritoriul României în ultimii 5 ani, are în îngrijire 2 copii minori, din care unul urmează cursurile de învăţământ primar, sens în care s-au depus la dosar copii ale actelor de stare civilă şi copia unei adeverinţe eliberate de unitatea şcolară .

Curtea, examinând înscrisurile de la dosar prin prisma dispoziţiilor legale incidente, a reţinut următoarele:

Mandatul european de arestare emis la data de 24.11.2014 de către autorităţile judiciare italiene îndeplineşte condiţiile de conţinut şi formă prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, se precizează încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor şi este specificată limita maximă a pedepselor prevăzute de legislaţia statului italian pentru aceste infracţiuni.

Totodată, infracţiunile pentru care persoana solicitată este cercetată dau loc la predare, în acord cu dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 1, participarea la un grup criminal organizat şi pct. 18, furtul organizat sau armat).

Contrar apărării, nu este incident niciunul dintre motivele de refuz de predare prev. de art. 98 din Legea 302/2004.

În acest sens s-au făcut trimiteri la motivul opţional de refuz prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. c) (când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent).

Dispoziţiile legale enunţate s-a apreciat că nu sunt incidente în cauză, referindu-se la mandatul european de arestare având la bază o hotărâre de condamnare.

Totodată, s-a apreciat că, apărările persoanei solicitate referitoare la învinuirile aduse ei nu fac obiectul prezentei proceduri, urmând a fi reiterate şi avute în vedere de autorităţile judiciare străine în cadrul anchetei penale în derulare pe teritoriul Republicii Italia.

Nu în ultimul rând, Curtea a notat că pentru faptele la care se referă mandatul european de arestate persoana solicitată nu a mai fost urmărită ori judecată.

În acest context, având în vedere că - potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 republicată - mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, respectiv că acesta se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce între statele membre, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, neexistând niciunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării, prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 2 şi art. 3 din Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI, Curtea a constatat că se impune punerea în executare a acestei decizii judiciare şi predarea persoanei solicitate, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis în data de 24.11.2014 de către autorităţile judiciare ale statului membru emitent.

În consecinţă, Curtea a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, astfel cum a fost menţionat anterior.

Împotriva sentinţei penale nr. 254/F din data de 19 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a formulat contestaţie persoana solicitată B.

La data de 29 noiembrie 2018, în şedinţa publică, contestatoarea persoană solicitată B. personal a arătat că înţelege să îşi retragă contestaţia formulată în cauză şi doreşte să fie predată cât mai repede autorităţilor italiene.

Cum potrivit dispoziţiilor art. 415 alin. (1) rap. la art. 4251 C. proc. pen., "până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat", Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voinţă a contestatoarei persoana solicitată B.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestaţiei formulată de persoana solicitată B. împotriva sentinţei penale nr. 254/F din data de 19 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29.11.2018.