Refugee benefits eligibility under Law No. 189/2000: proof of displacement and return during World War II via archival records and witness testimony
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the appeal, reversed the lower court's dismissal, and ordered the pension authority to recognize the claimant's entitlement to benefits under Law No. 189/2000 for the period of March 27, 1944, to March 6, 1945, effective from April 1, 2004. The dispute concerned a challenge to a decision by the County Pension House denying benefits for refugees from Hungary during World War II. The decisive legal basis was the claimant’s successful proof of refugee status through a National Archives index entry and sworn witness testimony confirming the family's displacement from their village in April 1944 and return in March 1945, which satisfied the factual requirements for eligibility under the specific legislative framework for war refugees.
Legislator headnote
AI generatedRefugee benefits eligibility under Law No. 189/2000: proof of displacement and return during World War II via archival records and witness testimony: Împotriva acestei soluții a declarat recurs, reclamantul, susținând în esență că, deși a dovedit cu actele depuse la dosar, realitatea susținerilor sale, instanța de fond i-a respins nejustificat acțiunea.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 17 decembrie 2003, reclamantul B.F. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor, solicitând anularea hotărârii nr. 5096 din 28 noiembrie 2003 și recunoașterea calității sale de beneficiar al dispozițiilor Legii nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că, deși și-a dovedit cu martori, susținerile, pârâta i-a respins cererea, după 8 luni și jumătate.
Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 72 din 2 februarie 2004, a respins acțiunea.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs, reclamantul, susținând în esență că, deși a dovedit cu actele depuse la dosar, realitatea susținerilor sale, instanța de fond i-a respins nejustificat acțiunea.
Recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Cu adresa M.I. – Direcția Județeană Bihor a Arhivelor Naționale nr. C/1080 din 6 martie 2003, recurentul-reclamant a dovedit că în Indexul cu evidența refugiaților români din Ungaria, anterior datei de 18 mai 1942, figurează numitul B.G., care este tatăl recurentului.
Martorii T.D. și V.G., în declarațiile date în fața notarului, au confirmat faptul că B.F., împreună cu părinții, s-a refugiat din Calatea, în luna aprilie 1944 și s-au reîntors în sat, în luna martie 1945.
Așa fiind, se va admite recursul declarat, se va modifica sentința atacată, se va anula hotărârea contestată și va fi obligată pârâta să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de lege, pe perioada menționată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de B.F. împotriva sentinței civile nr. 72/CA/2004 - P din 2 februarie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ.
Modifică sentința atacată, în sensul că admite acțiunea reclamantului.
Anulează hotărârea nr. 5096 din 28 noiembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și o obligă pe aceasta să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 27 martie 1944 – 6 martie 1945, începând cu data de 1 aprilie 2004.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2004.