Military-service pension benefits upheld as forced-labor mine service period recognized.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant pension house's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's judgment that annulled the commission's rejection decision and recognized the claimant's rights under Government Ordinance No. 105/1999 for the period of military labor service from 24 October 1950 to 7 December 1953 (military work at a mine). The dispute concerned the refusal to grant special benefits to a former conscript who performed forced military labor, with the court finding the pension house's denial unjustified. Decisively, the court relied on Article 1 of Law No. 309/2002 and its implementing rules (Government Decision No. 1114/2002), holding that the official military record book and the labor ministry's table clearly evidenced the claimant's qualifying service, rejecting the defendant's claim that the records lacked the specific unit mention.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Military-service pension benefits upheld as forced-labor mine service period recognized: Având în vedere considerentele expuse în cele ce preced și prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, inclusiv Normele metodologice de aplicare, aprobate prin H.G. nr. 1114/2002, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 4 decembrie 2003, N.G. a solicitat ca în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Buzău, să se dispună anularea hotărârii nr. 184 din 22 noiembrie 2002, prin care Comisia constituită pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute în aceste acte normative.
De asemenea, a cerut obligarea pârâtei să-i recunoască acele drepturi, pentru perioada 26 octombrie 1950 – 7 decembrie 1953.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, deși a făcut dovada, cu acte, că a efectuat stagiul militar într-un detașament de muncă, funcționarii pârâtei i-au respins cererea, considerând eronat că aceasta nu se încadrează în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2 din 6 ianuarie 2004, a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată.
Instanța a reținut că o atare soluție se impune în raport cu mențiunile făcute în livretul militar și tabelul comunicat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în care se regăsește detașamentul de muncă indicat de reclamant.
Împotriva sentinței a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Buzău.
Recurenta a susținut că prima instanță a stabilit în mod greșit că perioada de satisfacere a stagiului militar de către N.G., este cuprinsă între 24 octombrie 1950 – 7 decembrie 1953, făcând referire la fila 17 poziția 20 din tabelul cu evidența detașamentelor și unităților de muncă din subordinea fostei Direcții Generale a Serviciului Muncii. Că în realitate, la poziția respectivă nu există mențiunea „mina Petroșani”, după cum nu există nici în tot conținutul tabelului.
Critica este neîntemeiată.
Din xerocopia livretului militar al reclamantului, anexată în dosar, rezultă fără echivoc că acesta a fost încorporat la data de 24 octombrie 1950 și lăsat la vatră, la data de 7 decembrie 1953.
S-a precizat, totodată, că N.G. a efectuat stagiul militar, ca muncitor, la Mina Petroșani, iar după lăsarea la vatră, el a fost încadrat în categoria soldați neinstruiți.
Coroborând aceste mențiuni, conținute într-un înscris oficial, cu constatările făcute de instanță, din examinarea tabelului comunicat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în care se regăsește și detașamentul de muncă indicat de reclamant, curtea de apel a reținut în mod judicios că soluția pârâtei, de respingere a cererii, nu se justifică.
Având în vedere considerentele expuse în cele ce preced și prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, inclusiv Normele metodologice de aplicare, aprobate prin H.G. nr. 1114/2002, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Buzău împotriva sentinței civile nr. 2 din 6 ianuarie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2004.