Decizia nr. 344/A/2018 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Timişoara, întocmit la data de 28 aprilie 2017, în dosar nr. x, au fost trimişi în judecată, inculpata A., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă, prev. de prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi a două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., precum şi inculpatul B., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, prev. de prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, în rechizitoriu s-a reţinut că, în perioada 2008 - 26 aprilie 2010 inculpata A., în calitate de avocat în cadrul Baroului Arad şi de reprezentant legal al numitei C., persoană îndreptăţită la punerea în posesie cu privire la suprafaţa de 20.631 m.p. teren, care a avut calitatea de reclamant în procesul civil ce a format obiectul dosarului nr. x al Judecătoriei Lipova, a pretins de la soţul acesteia, D., care, în fapt, a împuternicit-o să-i reprezinte în cauzele civile, o suprafaţă de teren de 2.500 m.p., amplasată în Zona x, care se va obţine ca urmare a punerii în posesie, pentru ca aceasta să fie dată primarului comunei Ghioroc, care era şi preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, inculpatul B. În schimbul acestei pretinderi, urma ca primarul comunei Ghioroc, B., uzând de prerogativele funcţiilor deţinute, să fie de acord cu stabilirea amplasamentului şi punerea în posesie pentru întreaga suprafaţă de 20.631 m.p. teren în Zona x, bun imobil înscris în CF. x Ghioroc.

În dosarele civile nr. x/2011 şi nr. y/2011 înregistrate la Judecătoria Arad, inculpata A. a anexat la cererile de chemare în judecată două promisiuni de vânzare-cumpărare, antedatate cu datele de 17.03.2003 şi 28.03.2003, din care rezultă că C. se obliga să-i vândă, la preţul de 200 euro, o suprafaţă de teren de 11.271 m.p., neidentificată ca amplasament, şi, de asemenea, să vândă numitului E. o suprafaţă de teren de 5300 m.p., la preţul de 250 euro, neidentificată ca amplasament, precum şi un act adiţional la promisiunile respective, din data de 26.04.2010, înscrisuri care conţin aspecte nereale şi care au produs consecinţe juridice fiind avute în vedere de instanţe la soluţionarea cauzelor civile cu care au fost investite.

În prezenta cauză, organele judiciare s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, existând date şi informaţii că numitul B., în calitate de primar şi preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc, judeţul Arad, împreună cu numiţii: A.-avocat, C. - persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate privind 2,0631 ha. teren şi E., au conceput şi pus în aplicare un mecanism fraudulos ce viza punerea în posesie pe suprafeţe de teren situate pe malul Lacului Ghioroc, în zona de agrement, . Pe parcursul urmăririi penale, la data de 11.08.2016, numitul D., soţul persoanei îndreptăţite C., a formulat un denunţ privind comiterea de către A., avocat în cadrul Baroului Arad, a infracţiunii de trafic de influenţă, . Ulterior, la data de 25.08.2016, numitul E. a formulat un denunţ privind săvârşirea infracţiunii de luare de mită de către fostul primar şi preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc (funcţii deţinute până în iunie 2012), inculpatul B.

În fapt, în actul de sesizare, s-a reţinut că, în anul 2003, numita C. a obţinut în instanţă, prin decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003 pronunţată în recurs, în dosarul civil nr. x/2003, reconstituirea dreptului de proprietate asupra a patru parcele de teren/vie de 5176 m.p., 9909 m.p., 370 m.p. şi respectiv de 5176 m.p. (total 20.631 m.p.), situate pe teritoriul administrativ al comunei Ghioroc, judeţul Arad.

După circa 5 ani, în anul 2008, inculpata A., în calitate de apărător ales al numitei C., a făcut demersuri pentru punerea în posesie cu acea suprafaţă de teren, însă pe o altă categorie de folosinţă teren decât cea stabilită prin hotărârea instanţei din anul 2003. În acest sens, s-a interesat care ar fi zonele mai bune din comuna Ghioroc, unde ar putea solicita punerea în posesie, abordându-l pe martorul E. şi, ulterior, pe primarul comunei Ghioroc, inculpatul B.

Astfel, la datele de 21.01.2008 şi 22.01.2008, numita C., prin avocat A., a notificat Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc pentru punerea în posesie cu suprafaţa de 20.631 m.p., în zona "x", respectiv în zona y.

Ca răspuns la aceste notificări, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc i-a comunicat persoanei îndreptăţite, C., la data de 24.01.2008, invitaţia nr. x/22.01.2008 de a se prezenta la sediul Primăriei Ghioroc pentru discuţii în vederea realizării punerii în posesie,.

Fără să dea curs invitaţiei, C., prin avocat A., a înregistrat la Judecătoria Lipova cererea de chemare în judecată a pârâtelor Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Arad şi a solicitat punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 20.631 m.p. în zona "x" - respectiv în zona y, CF. x Ghioroc, acţiunea făcând obiectul dosarului civil nr. x/2008.

Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc a solicitat respingerea acţiunii prin întâmpinarea nr. x/30.01.2008 şi prin precizările ulterioare, înregistrate sub nr. x/20.02.2008.

Inculpatul B. a semnat adresa Primăriei Comunei Ghioroc nr. 1398/19.04.2001 de înaintare la Judecătoria Lipova - Cartea Funciară a Hotărârii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 183/27.09.1999, iar Hotărârea Consiliului Local nr. 43/2002 s-a promovat şi aprobat ca urmare a iniţiativei acestuia.

S-a stabilit că, în dosarul civil nr. x/2008 al Judecătoriei Lipova, C., prin avocat A., a chemat în instanţă Comisia Locală de Fond Funciar Ghioroc solicitând obligarea comisiei să emită titlul de proprietate şi să efectueze punerea în posesie pe un amplasament ce făcea obiectul terenului înscris în CF x Ghioroc - Zona x. În cursul procedurii judiciare, reclamanta a fost reprezentată de avocat A. Pe parcursul procesului, inculpatul B., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc, contrar poziţiei procesuale exprimate în numele acestei comisii, prin întâmpinarea nr. x/30.01.2008 şi prin precizările nr. x/20.02.2008, a achiesat la pretenţiile reclamantei şi, implicit, la punerea acesteia în posesie în ZONA x prin semnarea unui înscris denumit "punctaj comun", datat 13.03.2008, întocmit de inculpata A.

Acest înscris, din care rezulta acordul Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc de a fi pusă în posesie numita C. pe amplasamentul solicitat de aceasta, a fost avut în vedere de instanţă, care a dat câştig de cauză reclamantei C., deşi categoria de folosinţă a terenului din Zona x nu corespundea cu cea indicată în decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003, respectiv teren/vie.

Din expertiza întocmită în dosarul civil nr. x/2008, a rezultat că amplasamentul terenului de 2,0631 ha. (20.631 m.p.) unde s-a solicitat punerea în posesie s-a făcut de expertul judiciar la indicaţiile reclamantei C., prin apărătorul ales, inculpata A.

S-a mai stabilit că inculpatul B. a semnat "punctajul comun" în condiţiile în care, prin decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003, pronunţată în recurs în dosarul civil nr. x/2003, numitei C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a patru parcele de teren/vie de 5176 m.p., 9909 m.p., 370 m.p. şi respectiv de 5176 m.p. (total 20.631 m.p.) în comuna Ghioroc, judeţul Arad.

În cauză a fost efectuat un raport de constatare criminalistică (nr. x din 13.03.2017 întocmit de către specialiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş - Serviciului Criminalistic) care a evidenţiat faptul că punctajul comun semnat de inculpatul B. a fost scris de către inculpata A.

Coroborând procesele-verbale de şedinţă întocmite la nivelul Comisiei locale de fond funciar Ghioroc în perioada 12.12.2007 - 09.04.2008, cu declaraţiile martorului F., consilier juridic în cadrul Primăriei comunei Ghioroc, a rezultat că achiesarea la pretenţiile reclamantei C. s-a făcut de preşedintele comisiei, inculpatul B., fără a se pune în discuţie în Comisia de fond funciar această problemă, deşi normele legale în vigoare prevedeau ca atribut exclusiv al comisiei locale, nu al preşedintelui comisiei, stabilirea amplasamentelor în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptăţite,.

S-a constatat că inculpatul B., fără să supună dezbaterii în Comisia locală de fond funciar Ghioroc problema stabilirii amplasamentului suprafeţei de teren la care era îndreptăţită C., în mod nelegal, s-a subrogat în drepturile acestei comisii şi a fost de acord ca punerea în posesie să se facă în amplasamentul solicitat de reclamanta C., prin avocat A., în condiţiile în care comisia, prin întâmpinare şi precizările ulterioare, a solicitat respingerea acţiunii.

În dosarul nr. x al Judecătoriei Lipova s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 337/03.04.2008 prin care s-a admis plângerea formulată de către C. ca urmare a achiesării părţilor la punerea în posesie (Comisia locală Ghioroc) şi la emiterea titlului de proprietate (Comisia judeţeană Arad).

Instanţa a obligat intimatele, conform atribuţiilor ce le reveneau, să emită titlul de proprietate şi să efectueze punerea în posesie în parcela identificată în expertiză, de 20.631 m.p., şi în punctajul comun, în CF x Ghioroc, în ZONA x, care totaliza suprafaţa de 180.185 m.p.

Cu toate că acţiunea formulată C., prin avocat A., a fost admisă, la data de 05.05.2008, aceasta a declarat recurs, iar prin decizia civilă nr. 921/R/18.06.2008 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x s-a constatat că recursul este nefondat . Prin aceeaşi hotărâre a fost declarat nul recursul promovat de către Comisia locală de fond funciar Ghioroc ca urmare a faptului că nu a fost motivat în termenul legal de 15 zile de la data comunicării sentinţei pronunţate de Judecătoria Lipova, astfel că sentinţa civilă nr. 337/03.04.2008 a rămas definitivă şi irevocabilă. Împotriva deciziei Tribunalului s-a formulat de către Comisia locală cerere de revizuire, ca şi cale extraordinară de atac, cerere care a fost respinsă de Curtea de Apel Timişoara prin decizia civilă nr. 962/16.10.2008 pronunţată în dosarul nr. x

Din probele administrate în cauză a mai rezultat că, în vara anului 2009, G., titular al P.F. G. - persoană fizică autorizată în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei, a fost contactat de inculpata A., care i-a solicitat să realizeze măsurătorile pentru parcelarea unei suprafeţe de teren. Pentru a efectua măsurătorile, martorul G. i-a solicitat avocatei un extras de C.F. privind parcela de teren care urma să fie parcelată şi un certificat de urbanism,.

Inculpata A. a obţinut şi a pus la dispoziţia martorului: extrasul privind CF x Ghioroc (provenit din C.F. x) privind suprafaţa de 108.596 m.p. (rezultată ca urmare a parcelării din anul 2005) care urma să fie măsurată în vederea parcelării, precum şi certificatul de urbanism nr. 22/07.08.2009 emis de Primăria Comunei Ghioroc pentru PF G., prin care se dădea acordul de principiu privind lucrările de dezmembrare a terenului din CF nr. x Ghioroc. Acest acord era obligatoriu întrucât legislaţia prevedea că pentru parcelarea unui teren în mai mult de trei parcele este necesară emiterea de către autoritatea locală a unui certificat de urbanism.

Martorul G. a menţionat că înscrisurile respective i-au fost puse la dispoziţie de către A., iar el nu a discutat cu primarul comunei Ghioroc din acea perioadă (anul 2009), B., sau cu vreun alt angajat din cadrul Primăriei Ghioroc despre această lucrare de măsurare în vederea parcelării terenului de 108.596 m.p. din CF x Ghioroc. G. a relatat că inculpata A. i-a mai spus că persoana pe care ea o reprezenta, numita C., trebuia să fie pusă în posesie cu suprafaţa de 20.631 m.p. în cadrul parcelei de teren din CF x Ghioroc (provenit din C.F. x) şi i-a comunicat că, în acest scop, va trebui să măsoare şi să parceleze terenul de 108.596 m.p. în opt pacele, din care patru parcele să măsoare exact suprafaţa de 20.631 m.p., la care avea dreptul C.

Zonele unde inculpata dorea să fie cele patru parcele i-au fost indicate tot de aceasta atât pe schiţă, cât şi în teren, cu ocazia unei vizite comune făcute când s-au efectuat măsurătorile. Martorul G. a declarat că nu are cunoştinţă despre modul în care s-a hotărât reconstituirea dreptului de proprietate a numitei C. pentru suprafaţa de 20,631 m.p. înscrisă în CF x Ghioroc, că a efectuat măsurătorile, iar după ce a finalizat parcelarea, a depus lucrarea la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Lipova care, prin încheierea de C.F. x.09.2009, a admis tehnic lucrarea. Predarea lucrării a fost efectuată către inculpata A. Pentru realizarea respectivei lucrări, martorul G. nu a fost remunerat nici de către A., nici de către Primăria comunei Ghioroc.

Din înscrisurile comunicate de Primăria Comunei Ghioroc şi O. C. pen.I. Arad a rezultat că prin H.C.L. Ghioroc nr. 110/08.10.2009 s-a aprobat parcelarea terenului de 108.596 m.p. din C.F. x Ghioroc (provenit din C.F. x Ghioroc) în opt parcele constituite în opt loturi după cum urmează: lotul nr. x -6.201 m.p. nr. cad. x, lotul nr. x - 14.587 m.p., nr. cad. x, lotul nr. x - 4.243 m.p., nr. cad. x, lotul nr. x - 5.000 m.p., nr. cad. x, lotul nr. x - 6.066 m.p., nr. cad. x, lotul nr. x - 64.776 m.p., nr. cad. x, lotul nr. x - 2.659 m.p., nr. cad. x şi lotul nr. x - 4.031 m.p., nr. cad. x.

După efectuarea parcelării, la data de 26.04.2010, în cadrul şedinţei Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, la care au luat parte: primarul B., secretar H., jurist F., topograf I. şi numitul J., s-a aprobat "eliberarea unui titlu de proprietate pe numele C.", sens în care s-a emis Hotărârea Consiliului Local nr. 29/26.04.2010, procesul-verbal de punere în posesie, semnat inclusiv de primarul B. şi titlul de proprietate nr. x

Observând titlul de proprietate s-a constatat că punerea în posesie nu s-a făcut în parcela stabilită de Judecătoria Lipova prin sentinţa civilă nr. 337 din 03.04.2008, respectiv într-o singură parcelă de 20.631 m.p. conform amplasamentului stabilit prin expertiză, ci prin atribuirea a patru parcele de teren de 6066 m.p., 6.291 m.p., 4243 m.p. şi 4031 m.p., care totalizau 20.631 m.p., situate tot în zona x, respectiv lotul nr. x - 6.066 m.p., nr. cad. x, lotul nr. x - 6.201 m.p. nr. cad. x, lotul nr. x - 4.243 m.p., nr. cad. x şi lotul nr. x - 4.031 m.p., nr. cad. x, aprobate prin H.C.L. Ghioroc nr. 110/08.10.2009 şi care provin din vechea C.F. x Ghioroc.

S-a mai constatat că adresa menţionată pe titlul de proprietate emis pe numele C. nu este cea aparţinând acesteia (municipiul Arad, str. x, udeţul Arad), ci este adresa inculpatei A. (municipiul Arad, judeţul Arad).

De asemenea, din Registrul de predări titluri de proprietate înfiinţat la nivelul comunei Ghioroc, observând poziţia nr. 349, rezultă că, la data de 13.07.2010, inculpata A. a ridicat titlul de proprietate nr. x emis pe numele persoanei îndreptăţite, C.

Ca urmare a solicitării organelor de urmărire penală, inculpata a predat la dosarul cauzei titlul emis pe numele lui C., în original, la data de 15.02.2017.

Pe parcursul urmăririi penale, s-a mai stabilit că, prin H.C.L. Ghioroc nr. 110/08.10.2009, s-a aprobat ca lotul nr. x - 5.000 m.p., nr. cad. x să facă obiectul unui contract de schimb între comuna Ghioroc şi K., care a dat în schimbul acestei suprafeţe o parcelă de 5.000 m.p. din C.F. nr. x Ghioroc pentru că, pe această din urmă suprafaţă, se afla aducţiunea pentru frontul de captare apa nr. x.

S-a mai aprobat ca suprafaţa de 5.000 m.p. preluată prin efectul schimbului de la K. să fie trecută în proprietatea publică a comunei Ghioroc.

Analizând C.F. x Ghioroc prin comparaţie cu schiţa anexată la expertiza judiciară întocmită în dosarul civil nr. x/2008 al Judecătoriei Lipova de expert L., rezultă că suprafaţa de 5.000 m.p. ce făcea obiectul lotului nr. 4 cu nr. cad. x se suprapune peste amplasamentul de 2,0631 ha. (20.631 m.p.) unde trebuia pusă în posesie C., aspect ce se coroborează cu declaraţia martorului E., conform căreia, după finalizarea procesului de la Judecătoria Lipova, în anul 2009, a fost sunat de avocata A., care i-a solicitat să o însoţească la o întâlnire cu primarul B. pentru a discuta despre punerea în posesie a numitei C. conform hotărârii judecătoreşti de la Judecătoria Lipova care rămăsese definitivă. În acest sens, a relatat că, după ce a ieşit din birou, avocata A. i-a spus în mod direct:,Nu ne dă ăsta terenul, îi trebuie şi lui" referindu-se la primarul B. şi i-a comunicat că trebuie să deschidă un nou proces cu Primăria Ghioroc.

După o perioadă de timp, martorul E. a aflat, tot de la A., că s-au efectuat măsurători pentru stabilirea noului amplasament şi că nu mai trebuie să acţioneze în instanţă deoarece problema cu punerea în posesie s-a rezolvat.

Din probele administrate a mai rezultat că inculpata A. a întocmit două promisiuni de vânzare-cumpărare, pe care le-a antedatat cu datele de 17.03.2003 şi 28.03.2003 şi le-a folosit în dosarele civile nr. x/2011 şi nr. y/2011 înregistrate la Judecătoria Arad, anexând şi un contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 (act adiţional la fiecare dintre cele două promisiuni de vânzare cumpărare teren în Ghioroc).

Astfel, în dosarul nr. x al Judecătoriei Arad, prin cererea înregistrată la data de 28.06.2011, A., în calitate de reclamant, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a suprafeţei de teren de 11.271 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelelor de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc.

În motivarea acţiunii, inculpata A. a arătat că a cumpărat de la C. în baza "promisiunii de vânzare cumpărare teren în Ghioroc", datată 17.03.2003, potrivit căreia C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x, i-a vândut cumpărătoarei A. 11.271 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad, cu preţul de 200 euro.

A mai anexat la dosar o întâmpinare formulată în numele vânzătoarei, C., pe care nu apare vreo dată când a fost redactată, înregistrată la instanţă la 01.09.2011, din care rezultă că aceasta recunoaşte toate pretenţiile reclamantei A. şi a solicitat admiterea acţiunii, precum şi un contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010, intitulat act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc.

Având în vedere actele ataşate la dosarul cauzei, Judecătoria Arad, prin sentinţa civilă nr. 9330 din 27.09.2011, a admis acţiunea formulată de reclamanta A. împotriva pârâtei C. şi a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 11.271 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelelor de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc.

În dosarul nr. x al Judecătoriei Arad, prin cererea înregistrată la data de 12.10.2011, numitul E., în calitate de reclamant (în fapt acţiunea a fost formulată de inculpata A.), a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a suprafeţei de teren de 5.300 m.p. din CF nr. x Ghioroc înscrisă în titlul de proprietate nr. x

În motivarea acţiunii, au fost invocate următoarele înscrisuri:

"promisiunea de vânzare cumpărare teren în Ghioroc", datată 28.03.2003, potrivit căreia C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x, i-a vândut cumpărătorului E., identificat cu actul de identitate seria x nr. x, 5.300 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad, cu preţul de 250 euro; contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că C. a vândut numitului E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro şi o întâmpinare (note scrise) formulată în numele vânzătoarei, C., pe care nu apare vreo dată când a fost redactată, înregistrată la instanţă la 02.11.2011, din care rezultă că aceasta recunoaşte toate pretenţiile reclamantului şi solicită admiterea acţiunii.

Având în vedere actele ataşate la dosarul cauzei, Judecătoria Arad, prin sentinţa civilă nr. 72 din 09.01.2012, a admis acţiunea formulată împotriva pârâtei C. şi a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 5.300 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, evidenţiată în CF nr. x Ghioroc.

Instanţele civile au mai dispus, în ambele cauze (dosarele nr. x/2011 şi nr. y/2011), înscrierea de către B.C.P.I. Lipova, în cartea funciară a reclamanţilor A., respectiv E. cu dreptul de proprietate dobândit.

Din probele administrate în cauză a rezultat că şi acţiunea care a format obiectul dosarului civil nr. x/2011 a fost formulată şi exercitată de inculpata A., în numele martorului E.

Astfel, s-a constatat că cererea de chemare în judecată este identică cu cea care a constituit obiectul dosarului nr. x, fiind schimbate numai numele reclamanţilor E., respectiv A., adresele acestora însă fiind identice: "Arad, str. x,jud. Arad".

Actele depuse în susţinerea acţiunii sunt, de asemenea, aceleaşi: o promisiune de vânzare-cumpărare teren, cu data 28.03.2003, respectiv 17.03.2003, un contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezulta că C. a vândut cumpărătorilor: A., E. şi G. mai multe suprafeţe de teren şi note scrise sau o întâmpinare, prin care numita C. achiesa la pretenţiile reclamanţilor.

S-a observat că întâmpinarea ataşată la dosarul nr. x este identică celei depuse în dosarul nr. x, de fapt, aceasta din urmă a fost modificată în sensul că a fost tăiat numele reclamanţilor A. şi G. (a rămas menţionat numai E.) şi, de asemenea, a fost tăiată menţiunea CF x şi CF x, rămânând numai CF x.

Cu ocazia audierii i s-a prezentat martorului E., în original, dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72/09.01.2012, prin care s-a admis acţiunea civilă formulată de martor, în calitate de reclamant, împotriva pârâtei C. şi s-a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 5.300 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelei de teren de 5.300 m.p. din CF nr. x Ghioroc.

Referitor la actele ataşate la dosarul civil, E. a declarat că semnăturile de pe cererea de chemare în judecată formulată în numele său şi înregistrată la Judecătoria Arad, la data de 12.10.2011, aflată la fila nr. 3 din dosar, de pe concluziile depuse la data de 07.11.2011, aflată la dosar, de pe cererea olografa înregistrată la instanţă la data de 28.11.2011, aflată la dosar, de pe o adresă formulată în numele său, la data de 06.01.2012, şi înregistrată la instanţă la data de 09.01.2012, aflată la dosar, nu îi aparţin.

De asemenea, martorul a declarat că de respectiva acţiune civilă promovată s-a ocupat exclusiv avocata A. De altfel, se poate observa că taxele judiciare s-au achitat în numele ei, aspect ce rezultă din chitanţele anexate.

A mai menţionat că scrisul de pe cererile olografe, aflate la dosar şi înscrisul denumit timbrare, aflat la dosar, nu îi aparţin.

Potrivit raportului de constatare criminalistică întocmit de către specialişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş - Serviciului Criminalistic, scrisul de pe aceste documente aparţine inculpatei A.

Astfel, concluziile raportului de constatare criminalistică, înregistrat sub nr. x din 13.03.2017, efectuat în prezenta cauză, au fost în sensul că: înscrisul reprezentând cerere privind timbrare care se regăseşte la dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, înscrisul reprezentând cerere formulată în numele E. la Judecătoria Arad în dosarul nr. x înregistrat la data de 28.11.2011 care se regăseşte la dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad şi înscrisul denumit "minuta timbrării", care se regăseşte la dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, au fost scrise de către inculpata A.,.

Referitor la procesele civile derulate în perioada 2008 - 2011, martorul D. a arătat că a împuternicit-o, în numele soţiei sale, C., pe avocata A., care a formulat acţiune la Judecătoria Lipova, chemând în judecată Comisia locală de fond funciar Ghioroc şi Comisia judeţeană Arad pentru eliberarea titlului de proprietate şi pentru punerea în posesie cu suprafaţa de 20.631 m.p., asupra căreia se dispusese reconstituirea dreptului de proprietate prin decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003 pronunţată în dosarul civil nr. x/2003, constituindu-se, astfel, dosarul civil nr. x/2008 la Judecătoria Lipova.

A mai precizat că de toate procedurile administrative anterioare şi ulterioare deschiderii şi derulării procesului civil, s-a ocupat în exclusivitate avocata A.

Fiindu-i prezentate, cu ocazia audierii, în original, dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330 din 27.09.2011, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantei A. împotriva pârâtei C. (soţia martorului) şi s-a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 11.271 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelelor de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc, martorul a constatat că nu avea cunoştinţă de toate aceste aspecte.

În legătură cu titlul de proprietate nr. x emis pe numele soţiei sale, martorul D. a relatat că nu ştia de emiterea acelui înscris şi că 1-a văzut pentru prima dată la momentul la care i-a fost prezentat de organele judiciare, respectiv în luna august 2016, ocazie cu care a constatat că, pe titlu, este menţionată o adresă de domiciliu care nu corespundea cu cea a soţiei sale.

Martorului i-au mai fost prezentate o serie de înscrisuri aflate la dosarul cauzei, despre a căror existenţă a susţinut că nu avea cunoştinţă, respectiv: - un înscris de o filă, denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat 17.03.2003, din care rezultă că C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x, i-a vândut cumpărătoarei A. suprafaţa de 11.271 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 200 euro; - un înscris de o filă, denumit "contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010" (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că C. i-a vândut unei persoane, E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro, că a vândut avocatei A. suprafaţa totală de teren de 11.271 m.p., respectiv parcelele de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc, în schimbul sumei de 200 euro precum şi unei alte persoane, pe nume G., suprafaţa de 560 m.p. teren identificat în CF nr. x Ghioroc în schimbul sumei de 50 euro.

D. a declarat că toate aceste înscrisuri au fost semnate de el, în anul 2010 sau 2011, la solicitarea inculpatei A., însă, întrucât avea încredere în avocată, nu a citit conţinutul documentelor respective.

Martorul a mai precizat că, în afară de avocata A., nu cunoaşte cine sunt celelalte persoane menţionate în promisiunile de vânzare-cumpărare şi în contractul din 26.04.2010, respectiv numiţii: E. şi G., că nu a discutat niciodată cu acestea şi că nu a primit el sau soţia sa sumele de bani menţionate în aceste înscrisuri, respectiv 250 euro de la E., 50 euro de la G. şi 200 euro de la A.

De asemenea, a mai relatat că un alt înscris pe care l-a semnat, la solicitarea avocatei A., în perioada 2010 - 2011, a fost o cerere/întâmpinare formulată în numele soţiei sale, C., şi înregistrată la dosarul nr. x al Judecătoriei Arad la data de 01.09.2011, prin care aceasta recunoştea toate pretenţiile reclamantei A. şi solicita admiterea acţiunii.

Fiindu-i prezentate, cu ocazia audierii, în original, dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72 din 09.01.2012, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantului E. împotriva pârâtei C. şi s-a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 5.300 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelei de teren de 5.300 m.p. din CF nr. x Ghioroc, martorul a arătat că actele aflate în acel dosar sunt semnate de el, în numele soţiei, însă nu avea cunoştinţă de conţinutul acestora.

Este vorba despre: un înscris de o filă, denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat 28.03.2003, din care a rezultat că soţia sa, C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x i-a vândut cumpărătorului E. suprafaţa de 5.300 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 250 euro; - un înscris de o filă, denumit "contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezulta că soţia sa i-a vândut unei persoane,E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro, avocatei A. suprafaţa totală de teren de 11.271 m.p" respectiv parcelele de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc, în schimbul sumei de 200 euro, precum şi unei alte persoane, pe nume G. suprafaţa de 560 m.p. teren, identificat în CF nr. x Ghioroc, în schimbul sumei de 50 euro; - un înscris de o filă reprezentând cerere/întâmpinare formulată în numele soţiei sale, C., şi înregistrată la dosarul x/2011 al Judecătoriei Arad la data de 02.11.2011, prin care aceasta recunoaşte toate pretenţiile reclamantului E. şi solicită admiterea acţiunii.

Martorul a declarat că a semnat în realitate respectivele documente la solicitarea avocatei A., fără să citească conţinutul acestora.

D. a mai menţionat că, după ce a semnat, în perioada 2010 - 2011, înscrisurile prezentate inculpata A., aceasta nu a mai ţinut legătura cu el sau cu soţia sa, C., nu le-a dat titlul de proprietate eliberat pe numele C. şi nu i-a informat măcar cu privire la destinaţia terenurilor sau cu privire la demersurile pe care le-a realizat, motiv pentru care nu a declarat nici unei autorităţi că deţin acea suprafaţă de teren şi nu a plătit impozitele aferente la Primăria Ghioroc pentru terenurile de 4.000 m.p. rămase în proprietatea soţiei din suprafaţa de 20.631 m.p. menţionată în titlul de proprietate.

Analizând documentele întocmite şi folosite în dosarele civile de inculpata A., s-a constatat că înscrisul (o filă) denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat 17.03.2003 din care rezultă că C. identificată cu actul de identitate seria x nr. x i-a vândut cumpărătoarei A. suprafaţa de 11.271 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 200 euro, folosit în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330/27.09.2011, ca urmare a înregistrării, la data de 28.06.2011, a cererii de chemare în judecată de către reclamant A., nu putea fi încheiat la data de 17.03.2003 întrucât data la care i s-a eliberat cartea de identitate seria x nr. x numitei C. a fost de 09.11.2004, deci ulterior datei de 17.03.2003 menţionată în promisiune.

S-a mai stabilit că, în cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 28.06.2011, inculpata A., în calitate de reclamant, a precizat următoarele: "subsemnata am cumpărat de la vânzătoarea C. în baza promisiunii de vânzare cumpărare din 17.03.2003 şi a actului adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare din 26.04.2010 o suprafaţă de teren extravilan în suprafaţă totală de 11.271 m.p." anexând înscrisul denumit promisiune de vânzare cumpărare din data de 17.03.2003, precum şi cel din 26.04.2010.

Din declaraţiile martorului E. a rezultat că semnăturile de pe promisiunea din data de 28.03.2003 şi din dreptul numelui său de pe înscrisul denumit contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 nu îi aparţin şi nu au fost făcute de el, că nu a cunoscut-o pe C. şi nu a discutat vreodată cu aceasta.

Martorul a mai precizat că nu cunoaşte nimic despre modul în care s-a făcut punerea în posesie şi s-a eliberat titlul de proprietate în 2010 pe numele lui C., persoană căreia nu i-a remis suma indicată, de 250 euro.

De asemenea, s-a stabilit că înscrisul (o filă) denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat 28.03.2003 din care a rezultat că C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x i-a vândut cumpărătorului E., identificat cu cartea de identitate seria x nr. x suprafaţa de 5.300 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 250 euro, folosit în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72/09.01.2012, ca urmare a înregistrării la data de 12.10.2011, a cererii de chemare în judecată de către reclamant E., nu putea fi încheiat la data de 28.03.2003 întrucât data la care i s-a eliberat cartea de identitate seria x nr. x numitei C. a fost de 09.11.2004, iar data la care i s-a eliberat cartea de identitate seria x nr. x martorului E. a fost de 30.03.2006, deci ulterior datei de 28.03.2003 menţionată în promisiune.

S-a mai constatat că, în cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 12.10.2011, depusă în realitate la instanţă de inculpata A. în numele reclamantului E. s-a menţionat: "subsemnatul am cumpărat de la vânzătoarea C. în baza promisiunii de vânzare cumpărare din 28.03.2003 şi a actului adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare din 26.04.2010 o suprafaţă de teren extravilan în suprafaţă totală de 5.300 m.p." fiind anexat şi înscrisul denumit promisiune de vânzare cumpărare din data de 17.03.2003, precum şi cel din 26.04.2010.

Observând înscrisul denumit "contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010" (act adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare teren în Ghioroc), din care rezultă că numita C. a vândut cumpărătorului E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro, avocatei A. suprafaţa totală de teren de 11.271 m.p., respectiv parcelele de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc, în schimbul sumei de 200 euro, precum şi numitului G. suprafaţa de 560 m.p. teren identificat în CF nr. x Ghioroc în schimbul sumei de 50 euro, care, de asemenea, a fost anexat de inculpata A. la cele două cereri de chemare în judecată, rezultă că acesta a fost încheiat la aceeaşi dată, de 26.04.2010, când s-a efectuat punerea efectivă în posesie a numitei C. cu suprafaţa de 20.631 m.p.

Din declaraţia martorului G. a rezultat că semnătura din dreptul numelui său de pe înscrisul denumit contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) nu a fost realizată de acesta, că nu a negociat sau cumpărat de la C. vreo parcelă de teren şi că nu i-a plătit vreo sumă de bani cu titlu de preţ.

Analizând cererea de chemare în judecată care face obiectul dosarului civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330/27.09.2011, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantei A. împotriva pârâtei C., precum şi cererea de chemare în judecată, care face obiectul dosarului civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72/09.01.2012, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantului E. împotriva pârâtei C., rezultă că, în ambele cereri, reclamanţii A. şi E. au avut indicate ca adresă - municipiul Arad, Str. x,, judeţul Arad, imobil constituit din casă, înscris în CF nr. x municipiul Arad, care este deţinut de A., căsătorită cu M.

De asemenea, pârâta C. a avut indicată ca adresă - municipiul Arad, Judeţul Arad, imobil constituit din casă înscris în CF nr. x municipiul Arad, deţinut de de M., soţul inculpatei A.,.

Prin urmare, coroborând probele administrate, s-a arătat în rechizitoriu că se poate concluziona că ambele acţiuni civile care au făcut obiectul dosarului civil nr. x/2011, respectiv nr. x/2011 ale Judecătoriei Arad au fost depuse pentru înregistrare de inculpata A., care s-a ocupat, ulterior înregistrării, atât în numele reclamanţilor, cât şi al pârâtei, de ambele cauze prin formularea de întâmpinări, cereri şi depunere de înscrisuri.

Referitor la infracţiunile de corupţie, s-a mai reţinut că, potrivit declaraţiei martorului D., în perioada derulării procesului de la Lipova, în anul 2008, acesta a fost contactat de avocata A., care i-a spus că se poate rezolva şi cu punerea în posesie pentru suprafaţa de teren de 2 ha. din Ghioroc, dar, pentru aceasta, e necesar ca, după ce se obţine punerea în posesie, să dea (referindu-se la martor şi soţia acestuia) o parte din teren unei persoane fără să precizeze, în mod concret, despre cine este vorba. Martorul a înţeles că este vorba de cineva cu putere de decizie de la Primăria comunei Ghioroc întrucât numai acolo se putea decide punerea în posesie şi amplasamentul terenului şi a fost de acord cu propunerea inculpatei A.

Tot cu prilejul acelei discuţii, avocata A. i-a spus că terenurile care rămân se vor vinde, iar banii se vor folosi pentru recuperarea de către ea a cheltuielilor făcute pentru obţinerea terenurilor, diferenţa urmând a o împărţi cu soţii D.

Prin urmare, coroborând probele administrate, s-a constatat că activitatea de pretindere a suprafeţei de 2.500 m.p. teren de la martorul denunţător D. s-a făcut de către inculpata A. într-o primă fază verbal, în anul 2008, în timpul derulării procesului civil nr. x/2008 al Judecătoriei Lipova fără precizarea, în concret, a mărimii suprafeţei de teren (probabil înaintea semnării de către inculpatul B. a înscrisului denumit "punctaj comun" datat 13.03.2008, întocmit de avocata A., prin care Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc a achiesat la pretenţiile reclamantei şi, implicit, la punerea acesteia în posesie în ZONA x) şi, ulterior, a fost reiterată, în mod expres, la data de 26.04.2010 prin solicitarea făcută direct către D., soţul persoanei îndreptăţite C., de a semna înscrisul denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu 28.03.2003 din care rezultă că numita C. i-a vândut cumpărătorului E. suprafaţa de 5.300 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 250 euro, precum şi a înscrisului denumit "contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că numita C. i-a vândut unei persoane - E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro. Aceste înscrisuri nu atestau realitatea în ceea ce priveşte vânzarea-cumpărarea suprafeţei de 5.300 m.p. teren de către C., prin D., către E., în ceea ce priveşte plata sumei de 250 euro şi în ceea ce priveşte data de 28.03.2003 menţionată pe înscrisul denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" cu precizarea că, din această suprafaţă de 5.300 m.p., intabulaţi în prezent pe numele martorului denunţător E. suprafaţa de 2.500 m.p. i-a revenit inculpatului B.

După cum a rezultat din declaraţia martorului E., după finalizarea procesului de la Judecătoria Lipova, în anul 2009, inculpata A. s-a deplasat la sediul Primăriei Ghioroc, unde a discutat cu primarul B. şi cu alţi funcţionari despre punerea în posesie conform hotărârii judecătoreşti. Rezultatul discuţiei a nemulţumit-o şi, în acele împrejurări, referindu-se la primarul B., inculpata a afirmat:

"Nu ne dă ăsta terenul, îi trebuie şi lui". Cu acelaşi prilej, a precizat că trebuie să deschidă un nou proces cu Primăria Ghioroc, care nu a mai avut loc deoarece, ulterior, s-au efectuat măsurători pentru stabilirea noului amplasament şi problema s-a rezolvat.

După acest episod, în perioada 2010-2011, martorul E. s-a întâlnit în localitatea Ghioroc cu inculpatul B., care l-a întrebat de avocata A. spunându-i:

"Ce faceş Mi-a promis ceva".

După ce hotărârile judecătoreşti pronunţate de Judecătoria Arad au rămas definitive şi irevocabile, martorul E. a transportat-o pe inculpata A. cu maşina personală la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la Lipova, pentru intabularea terenurilor.

La o dată ulterioară, respectiv 10.05.2012, E. s-a deplasat şi el la B.C.P.I. Lipova, de unde a ridicat extrasul de CF nr. x Ghioroc, pe care l-a anexat, în copie, la denunţul formulat şi din care rezultă că suprafaţa de 5.300 m.p. era intabulată pe numele său. Martorul a mai observat că suprafaţa totală de teren din CF este de 6.066 m.p. şi că diferenţa de 766 m.p. teren erau intabulaţi pe numele lui A., fără ca suprafaţa să fie parcelată.

Martorul E. a discutat cu avocata A. despre extrasul de CF nr. x Ghioroc şi suprafaţa de 5.300 m.p. care sunt intabulaţi pe numele său, prilej cu care inculpata i-a spus că jumătate din teren îi revine primarului B.

E. şi-a exprimat nemulţumirea întrucât lui i se promisese suprafaţa de 5.000 m.p. teren, împrejurare în care A. a afirmat:

"De unde să vă dau la toţi? eu cu ce mai rămân?". În finalul discuţiei, i-a comunicat că va rămâne, în fapt, cu 2800 m.p., iar inculpatului B. îi va reveni suprafaţa de 2.500 m.p. teren din cei 5.300 m.p. intabulaţi pe numele martorului. Totodată, avocata i-a spus că şi terenul de 2.500 m.p. care îi revine primarului, va rămâne intabulat pe numele martorului "pentru a nu avea probleme".

E. convenise, încă din anul 2007-2008, cu avocata A. că îi va da la un preţ bun 0,5 ha. teren din cel care se va obţine ca urmare a punerii în posesie pentru ajutorul dat, respectiv pentru furnizarea de informaţii privind amplasamentul terenurilor şi pentru transportul acesteia cu maşina personală. Pentru partea sa de 2.800 m.p. teren, a declarat că i-a plătit inculpatei, în total, cu titlu de preţ, suma de 4.000 RON - 5.000 RON, în mai multe tranşe.

De asemenea, martorul a precizat ca i-a dat avocatei, la solicitarea acesteia, şi suma necesară intabulării terenului de 5.300 m.p., adică 2.400 RON, atât pentru partea lui de teren de 2.800 m.p., cât şi pentru partea lui B., de 2.500 m.p.

E. a mai declarat că, ulterior discuţiei purtate cu avocata A., s-a întâlnit cu primarul B., căruia i-a arătat C.F.-ul şi i-a spus că lui îi revine suprafaţa de 2.500 m.p. teren din cei 5.300 intabulaţi pe numele martorului.

Inculpatul B. s-a arătat surprins şi, exprimându-şi nemulţumirea, a spus că i se promisese de către avocata A. o jumătate de hectar, adică 5.000 m.p.

De altfel şi numitului E. şi inculpatului B., le-a fost promisă o suprafaţă de 5000 m.p. de către inculpata A., în realitate, fiind intabulată numai suprafaţa de 5300 m.p. pe numele lui E.

În legătură cu suprafaţa de 2.500 m.p. de teren pentru inculpatul B., A. i-a spus martorului E., cu ocazia discuţiei purtate, că terenul trebuie să îi revină primarului B. pentru că a acceptat ca punerea în posesie cu suprafaţa totală de 20.631 m.p. teren să se facă pe malul la Lacului Ghioroc fără să mai fie necesară deschiderea unui nou proces în instanţă, după rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în anul 2008, de Judecătoria Lipova (cu referire la problemele legate de imposibilitatea punerii în aplicare a sentinţei civile nr. 337/03.04.2008 pe amplasamentul stabilit) şi pentru că, în acest mod, se asigură şi dezvoltarea zonei unde s-a făcut punerea în posesie.

Martorul E. a mai relatat că nu are cunoştinţă despre plata vreunei sume de bani de 1.000 euro ca preţ pentru teren de către inculpatul B. către avocata A. sau despre vreo negociere privind vânzarea, respectiv cumpărarea de teren şi că, după ce s-a făcut intabularea, terenul a fost scos la vânzare prin oferte la mica publicitate folosindu-se atât numărul său personal de telefon, cât şi al inculpatului B.

Analizând materialul probator administrat, s-a concluzionat că pretinderea şi primirea cu titlu de mită de către inculpatul B. a suprafeţei de teren de 2.500 m.p. a avut loc la data de 26.04.2010, când inculpatul a luat cunoştinţă de încheierea înscrisului denumit "contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că C. i-a vândut unei persoane - E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro. Acest înscris a fost datat cu dată certă 26.04.2010 de către inculpat, la sediul Primăriei comunei Ghioroc, în colţul din dreapta sus, prin aplicarea ştampilei primăriei. Din această suprafaţă de 5.300 m.p., intabulaţi în prezent pe numele martorului denunţător E., suprafaţa de 2.500 m.p. i-a revenit în realitate inculpatului B. De asemenea, la aceeaşi dată de 26.04.2010, s-a efectuat punerea efectivă în posesie a numitei C. cu suprafaţa de 20.631 m.p.

Ulterior, s-a eliberat titlul de proprietate nr. x privind suprafaţa de 20.631 m.p. din care provine şi suprafaţa de 2.500 m.p. pretinsă cu titlu de mită.

De asemenea, aceeaşi inculpată, în calitate de avocat în cadrul Baroului Arad, în dosarele civile nr. x/2011 şi nr. y/2011 ale Judecătoriei Arad, a folosit la datele de 28.06.2011 şi 12.10.2011 două promisiuni de vânzare-cumpărare, antedatate cu 17.03.2003 şi 28.03.2003, precum şi un act adiţional la aceste promisiuni, întocmit la data de 26.04.2010, înscrisuri care nu reflectă realitatea şi care au produs consecinţe juridice în sensul că au fost avute în vedere de instanţă, care a dispus ca sentinţa civilă nr. 9330/27.09.2011 să ţină loc de contract autentic de vânzare între A. şi C. pentru suprafaţa de 11.271 mp teren (compusă din patru parcele) situată în Zona x -CF vechi x Ghioroc, respectiv ca sentinţa civilă nr. 72/09.01.2012 să ţină loc de contract autentic de vânzare între E. şi C. pentru suprafaţa de 5300 mp teren, situată, de asemenea, în Zona x - CF vechi x Ghioroc.

Referitor la fapta inculpatului B., primar al comunei Ghioroc, la data comiterii faptelor, şi preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, s-a reţinut că a pretins şi primit în perioada 2008 -26,04.2010, de la inculpata A., avocat în cadrul Baroului Arad şi reprezentant legal al persoanei îndreptăţite, C., în dosarul civil nr. x/2008 al Judecătoriei Lipova o suprafaţă de teren de 2.500 m.p., amplasată în Zona x pentru a accepta ca stabilirea amplasamentului şi punerea în posesie pentru întreaga suprafaţă de 20.631 m.p. teren la care era îndreptăţită C. să se facă în Zona x înscrisă în C.F. x Ghioroc, constituie infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Infracţiunea de luare de mită s-a consumat la data de 26.04.2010 când inculpatul a luat cunoştinţă de încheierea înscrisului denumit "contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010" (act adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că C. i-a vândut numitului E., suprafaţa de 5.300 mp teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro, înscris pe care l-a datat cu data certă 26.04.2010, în colţul din dreapta sus, prin aplicarea ştampilei primăriei, din această suprafaţă intabulată, în prezent, pe numele martorului E., suprafaţa de 2.500 m.p. revenind, în realitate, inculpatului B.

La aceeaşi dată, de 26.04.2010, s-a efectuat punerea efectivă în posesie a numitei C. cu suprafaţa de 20.631 m.p., în cadrul şedinţei Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, la care a luat parte primarul B., s-a aprobat "eliberarea unui titlu de proprietate pe numele C.", s-a emis Hotărârea nr. 29/26.04.2010 şi procesul-verbal de punere în posesie, înscrisuri pe baza cărora s-a eliberat titlul de proprietate nr. x/31.05.2010 privind suprafaţa de 20.631 m.p., din care provine şi suprafaţa de 2.500 mp pretinsă cu titlu de mită.

În conformitate cu prevederile art. 345 C. proc. civ.penală, s-au formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea actului de sesizare a instanţei, a probelor administrate şi a actelor de urmărire penală, de către inculpata A.

Judecătorul de cameră preliminară, analizând cererile şi excepţiile invocate de inculpata A., prin încheierea penală din data de 15 septembrie 2017 pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, a dispus următoarele:

În baza art. 345 C. proc. civ. pen. a respins cererile şi excepţiile formulate de inculpata A., cu privire la legalitatea actului de sesizare a instanţei, a probelor administrate şi a actelor de urmărire penală.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. civ. pen. a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Timişoara, întocmit la data de 28 aprilie 2017, în dosar nr. x

A dispus începerea judecăţii cauzei.

Încheierea a rămas definitivă prin încheierea penală nr. 1079 dată la 16 nov. 2017 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin respingerea ca nefondată a contestaţiei formulată de inculpata A. împotriva încheierii din 15 sept. 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Timişoara.

La termenul de judecată din data de 07.02.2018 le-a fost adus la cunoştinţă inculpaţilor faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi încadrarea juridică a acestora, precum şi împrejurarea că au dreptul să nu dea nicio declaraţie, atrăgându-li-se totodată atenţia că, în măsura în care vor da o declaraţie, tot ceea ce vor spune va putea fi folosit şi împotriva lor.

Inculpatul B. a consimţit să dea o declaraţie în faţa instanţei de fond, împrejurare în raport de care s-a procedat, potrivit art. 378 C. proc. civ. pen., la audierea acestuia, declaraţia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Inculpata A., atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, inclusiv la ultimul termen de judecată, înainte de a declara terminată cercetarea judecătorească, a refuzat să dea declaraţii în instanţă, prevalându-se de dreptul la tăcere, depunând la dosar un înscris intitulat "Declaraţie".

La termenul din 26.10.2017, apreciind asupra pertinenţei, concludenţei şi utilităţii probelor solicitate, în temeiul art. 100 alin. (2) rap. la art. 97 alin. (2) lit. d) C. proc. civ. pen., instanţa de fond a încuviinţat proba testimonială cu martorii E., D., G., N., F., O., H., P., care au fost audiaţi şi la urmărirea penală.

La şedinţa de judecată din data de 21.02.2018, cu respectarea principiilor şi a limitelor aplicării legii procesuale penale, părţile au fost întrebate dacă mai au de formulat şi alte cereri în probaţiune, fiind încuviinţate în parte probele cu înscrisurile solicitate de inculpata A., constând în depunerea de către Primăria Ghioroc a H.C.L. nr. 14/31.03.2009 împreună cu toate actele aferente, respectiv: procesul-verbal de şedinţă de consiliu, proiectul de hotărâre, referatul de specialitate, în ceea ce priveşte terenul în litigiu, cât şi probele testimoniale propuse de ambii inculpaţi, restul probelor fiind respinse pentru considerentele menţionate în încheierile de şedinţă din data de 21.02.2018 (încheierea din data de 06.03.2018şi respectiv, cea din 16.03.2018).

Reţinându-se dispoziţiile art. 5 C. pen. referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, prima instanţă de judecată, în procesul de individualizare a pedepsei, în raport de condiţiile de incriminare, de condiţiile de tragere la răspundere penală, de sancţionare, a consemnat că sunt mai favorabile cele prevăzute de vechiul C. pen., astfel că în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. civ.penală, a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., în infracţiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., în ce-l priveşte pe inculpatul B.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. civ.penală, s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunile prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen., şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen.,totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunea de trafic de influenţă prev. şi ped. de art. 257 C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. şi respectiv în două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen. anterior, în ce o priveşte pe inculpata A.

Procedând la analiza şi evaluarea probelor administrate în cauză, instanţa de fond a considerat că faptele de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor, precum şi vinovăţia acestora nu sunt dovedite dincolo de orice dubiu rezonabil, motiv pentru care se poate da eficienţă principiului in dubio pro reo, considerând că nu sunt suficiente probele administrate în cauză pentru a dovedi vinovăţia în ce priveşte aceste infracţiuni, astfel că raportat la actele şi lucrările dosarului, se constată astfel că fapta de luare de mită pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B., respectiv cea de trafic de influenţă, pentru care a fost trimisă în judecată inculpata A., nu pot fi reţinute, pentru următoarele considerente:

În legătură cu faptele de corupţie reţinute în sarcina celor doi inculpaţi, s-a observat că, în chiar cuprinsul rechizitoriului s-a reţinut că, potrivit declaraţiei martorului D., în perioada derulării procesului de la Lipova, în anul 2008, acesta a fost contactat de avocata A., care i-a spus că se poate rezolva şi cu punerea în posesie pentru suprafaţa de teren de 2 ha. din Ghioroc, dar, pentru aceasta, e necesar ca, după ce se obţine punerea în posesie, să dea (referindu-se la martor şi soţia acestuia) o parte din teren unei persoane, însă fără a preciza, în mod concret, despre cine este vorba.

Denunţătorul D., care a fost audiat în instanţă, la întrebarea dacă are convingerea că inculpata A. i-a dat vreo suprafaţă de teren cu titlu de mită inculpatului B., primar la acea dată, a arătat că nu are cunoştinţă, susţinând totodată că în discuţiile purtate cu inculpata M., niciodată nu i-a spus că "urmează să fie dată o suprafaţă de teren unui funcţionar al primăriei" şi că nu-şi mai menţine declaraţia dată la procuror prin care a arătat astfel.

Tot în rechizitoriu s-a făcut referire că această activitate de pretindere a avut loc "probabil înaintea semnării de către inculpatul B. a înscrisului denumit punctaj comun" datat 13.03.2008, întocmit de avocata A., prin care Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc a achiesat la pretenţiile reclamantei şi, implicit, la punerea acesteia în posesie în ZONA x".

Coroborând probele administrate, s-a constatat că acuzaţiile din rechizitoriu, relativ la infracţiunile de corupţie, se fac doar prin prezumări, deducându-se după prezentarea faptelor, nefiind evidenţiate probe certe, indubitabile că inculpata M. a pretins suprafaţa de 2.500 m.p. teren de la martorul denunţător D., pentru a fi dată primarului cu titlu de mită. Ori, nu se poate proceda la condamnarea unei persoane, pe bază de probabilităţi, fără probe certe, concrete, indubitabile care să ateste vinovăţia.

Nu s-a putut reţine nici susţinerea din rechizitoriu că această activitate de pretindere a suprafeţei de 2500 mp teren pentru primar, a fost reiterată, ulterior, în mod expres, la data de 26.04.2010 prin solicitarea făcută direct către D., soţul persoanei îndreptăţite C., de a semna înscrisul denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu 28.03.2003, din care rezultă că numita C. i-a vândut cumpărătorului E. suprafaţa de 5.300 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 250 euro, precum şi a înscrisului denumit "contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010" (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că numita C. i-a vândut unei persoane - E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro.

Aşa cum a declarat martorul denunţător, acesta avea deplină încredere în avocata sa, inculpata A., şi deşi este persoana care a semnat aceste înscrisuri, nu a citit conţinutul acestora, cu atât mai mult cu cât la rubrica "cumpărător" nu-i menţionat numele inculpatului B. şi nu a fost vorba să dea cu titlu de mită vreo suprafaţă de teren vreunui funcţionar al primăriei, inclusiv primarului de la acea dată, inculpatul B., menţionând că nu este de acord cu mita şi nici nu s-a pus această problemă. Deci şi privitor la aceste aspecte, prima instanţă concluzionează că sunt doar supoziţii logice, fără a constitui probe certe, indubitabile, care să ducă la condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunile de corupţie.

La data de 25.08.2016, martorul E. a formulat un denunţ privind săvârşirea infracţiunii de luare de mită de către fostul primar şi preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc (funcţii deţinute până în iunie 2012), inculpatul B.

Martorul denunţător E., la momentul audierii sale în instanţă, a arătat că inculpata A., cu prilejul unei întâlniri la sediul primăriei cu primarul, la afirmaţia făcută că "ea vrea teren pe malul Lacului", la spusele primarului, respectiv inculpatul B. "şi eu aş vrea acolo", a răspuns: "nu-i nimic, vă vindem noi". Acelaşi martor a mai arătat în instanţă că "sigur A. nu i l-a dat gratuit şi nu ştie discuţia dintre ei".

Împrejurarea arătată că, după întâlnirea cu primarul, inculpata M. a menţionat "nu ni-l dă, vrea şi el", nu duce la concluzia că i s-a cerut acest teren cu titlu de mită, sau că s-au purtat discuţii în biroul primarului pe această temă.

Cu privire la zona în care se solicita punerea în posesie de către inculpata A., s-a reţinut că, potrivit Hotărârii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 183 din 27.09.1999, întreaga suprafaţă de 112,78 ha. (1.127.823 m.p.) din CF x Ghioroc, a fost trecută în domeniul privat al comunei Ghioroc.

Din această suprafaţă făceau parte un număr de patru lacuri din comuna Ghioroc şi terenurile limitrofe acestora.

Din totalul de 1.127.823 m.p. s-a stabilit că suprafaţa de 181.717 m.p. reprezintă ZONĂ DE AGREMENT.

Această ultimă suprafaţă de 181.717 m.p. a fost parcelată, ulterior, în 17 parcele, din care una de 180.185 m.p. şi celelalte 16 parcele de câte 90 m.p. fiecare . Parcelarea s-a aprobat de către Consiliul Local al comunei Ghioroc prin Hotărârea nr. 74/2002.

Totodată, Consiliul Local al comunei Ghioroc prin Hotărârea nr. 43/2002 a aprobat Planul urbanistic General al comunei Ghioroc, precum şi Regulamentul local de urbanism al comunei Ghioroc.

Din planul urbanistic şi regulament rezultă că zona lacurilor a fost inclusă la capitolul V - U.T.R. 5 (Unităţi Teritoriale de Referinţă), în intravilanul localităţii Ghioroc cu menţiunea că această zonă a fost încadrată ca zonă de protecţie a mediului natural, zonă de agrement de interes public din zona de influenţă a municipiului Arad şi de importanţă judeţeană, zonă cu rol major în dezvoltarea Ghiorocului în viitorul apropiat şi de perspectivă, care se va amenaja şi pentru practicarea sporturilor nautice unde se vor putea dezvolta numai următoarele funcţii: turism, loisir, sporturi nautice, spaţii verzi.

Prin H.C.L. Ghioroc nr. 110/08.10.2009, s-a aprobat ca lotul nr. x - 5.000 m.p., nr. cad. x să facă obiectul unui contract de schimb între comuna Ghioroc şi K., care a dat în schimbul acestei suprafeţe o parcelă de 5.000 m.p. din C.F. nr. x Ghioroc pentru că, pe această din urmă suprafaţă, se afla aducţiunea pentru frontul de captare apa nr. x.

S-a mai aprobat ca suprafaţa de 5.000 m.p. preluată prin efectul schimbului de la K. să fie trecută în proprietatea publică a comunei Ghioroc.

Dată fiind această stare de fapt, este evident că terenul fiind trecut în proprietatea privată a primăriei, nu numai C. a fost pusă în posesie în acest loc, iar potrivit declaraţiei martorei N., s-a hotărât schimbul de teren mai sus amintit pentru că era în proiect o lucrare de interes judeţean iar pe terenul numitului K. existau două foraje de apă şi aducţiune fiind necesar ca acest teren să intre în proprietatea comunei pentru a intra în master plan.

Este de necontestat dreptul de proprietate al numitei C. asupra suprafeţei de 2,0631 ha teren, drept de proprietate ce i-a fost reconstituit prin decizia civilă nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad, definitivă şi irevocabilă. Prin această decizie s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru teren cu categoria de folosinţă vie.

După circa 5 ani, în anul 2008, inculpata A., în calitate de apărător ales al numitei C., mandatată fiind de aceasta, prin soţul său, denunţătorul D. a făcut demersuri pentru punerea în posesie cu acea suprafaţă de teren, însă pe o altă categorie de folosinţă teren decât cea stabilită prin hotărârea instanţei din anul 2003. În acest sens, s-a interesat care ar fi zonele mai bune din comuna Ghioroc, unde ar putea solicita punerea în posesie, abordându-l pe martorul E. şi, ulterior, pe primarul comunei Ghioroc, inculpatul B.

Astfel, la datele de 21.01.2008 şi 22.01.2008, numita C., prin avocat A., a notificat Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc pentru punerea în posesie cu suprafaţa de 20.631 m.p., în zona "x", respectiv în zona y.

Ca răspuns la aceste notificări, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc i-a comunicat persoanei îndreptăţite, C., la data de 24.01.2008, invitaţia nr. x/22.01.2008 de a se prezenta la sediul Primăriei Ghioroc pentru discuţii în vederea realizării punerii în posesie,.

Fără să dea curs invitaţiei, C., prin avocat A., a înregistrat la Judecătoria Lipova cererea de chemare în judecată a pârâtelor Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Arad şi a solicitat punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 20.631 m.p. în zona "x" - respectiv în zona y, CF. x Ghioroc, acţiunea făcând obiectul dosarului civil nr. x/2008 . Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc a solicitat respingerea acţiunii prin întâmpinarea nr. x/30.01.2008 şi prin precizările ulterioare, înregistrate sub nr. x/20.02.2008.

Inculpatei A., în calitate de avocat şi reprezentant al persoanei îndreptăţite, nu i s-a putut reproşa ca şi sancţiune penală, că, deşi a fost invitată la Primăria Ghioroc pentru efectuarea punerii în posesie, aceasta nu s-a prezentat, neputându-i-se interzice dreptul de a acţiona în judecată pentru obligarea la punerea în posesie, cu atât mai mult cu cât până în acel moment exista o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care clientei sale C. i se reconstituise dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2, 0631 mp teren, iar acesteia, în calitate de reprezentantă a numitei D. i-au fost prezentate două amplasamente viticole în prezenţa inginerului angajat al primăriei, numitul I., a cărui audiere în instanţă a fost imposibil de realizat, în prezent nemaiştiindu-se nimic despre el.

Conform susţinerilor din actul de acuzare, pe parcursul procesului, inculpatul B., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc, contrar poziţiei procesuale exprimate în numele acestei comisii, prin întâmpinarea nr. x/30.01.2008 şi prin precizările nr. x/20.02.2008, a achiesat la pretenţiile reclamantei şi, implicit, la punerea acesteia în posesie în ZONA x prin semnarea unui înscris denumit "punctaj comun", datat 13.03.2008, întocmit de inculpata A., . S-a mai arătat că inculpatul B. a semnat "punctajul comun" în condiţiile în care, prin decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003, pronunţată în recurs în dosarul civil nr. x/2003, numitei C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a patru parcele de teren/vie de 5176 m.p., 9909 m.p., 370 m.p. şi respectiv de 5176 m.p. (total 20.631 m.p.) în comuna Ghioroc, judeţul Arad.

Referitor la acest înscris, de la care porneşte acuzarea, ca fiind încheiat cu depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fără a fi discutat în şedinţa Comisiei de fond funciar, înscris din care rezultă acordul Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc de a fi pusă în posesie numita C. pe amplasamentul solicitat de aceasta, şi care a fost avut în vedere de instanţă, care a dat câştig de cauză reclamantei C., deşi categoria de folosinţă a terenului din Zona x nu corespundea cu cea indicată în decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003, respectiv teren/vie, prima instanţă penală arată că:

Înscrisul denumit "Punctaj Comun", întocmit la data de 13.03.2008, ca urmare a convocării părţilor din Dosar nr. x, la solicitarea expertei judiciare desemnate în cauză, expert topograf judiciar L., în vederea identificării unui teren liber în CF x Ghioroc, semnat de inculpatul B., de către expertă şi inculpata A., ca reprezentantă a reclamatei C., nu reprezintă în niciun caz o achiesare la pretenţiile reclamantei din dosar nr. x, fiind doar o identificare şi confirmare a unei suprafeţe de teren existente, aparţinând comunei Ghioroc, achiesarea făcându-se doar în instanţă, fără să fie necesară administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară.

Ori, în dosarul nr. x, s-a încuviinţat proba cu o expertiză topo judiciară unde instanţa, Judecătoria Lipova a fixat drept obiectiv al cauzei: "identificare teren "La movile", stabilire situaţie juridică a acestuia, întocmirea procesului-verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de teren reconstituită, conform deciziei civile nr. x/R, eliberarea titlului de proprietate.

Cu ocazia deplasării la faţa locului s-a încheiat acest înscris denumit "PUNCTAJ COMUN", la data de 13.03.2008, în dosar nr. x al Judecătoriei Lipova, după aprecierea instanţei, denumirea dată înscrisului de către semnatari fiind improprie, fiind vorba de fapt de un proces-verbal de constatare, prealabil întocmirii unui raport de expertiză, încheiat cu ocazia deplasării în teren de către expertă, neprezentând relevanţă că a fost scris de către inculpata A., aşa cum s-a stabilit prin raportul de constatare criminalistică (nr. x din 13.03.2017 întocmit de către specialiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş - Serviciului Criminalistic, care a evidenţiat faptul că punctajul comun semnat de inculpatul B. a fost scris de către inculpata A., din moment ce a fost semnat de către persoanele prezente, respectiv inculpata A., expert topograf judiciar L. şi primarul, respectiv inculpatul B. care a semnat în calitate de reprezentant legal al Comisiei de fond funciar, acesta fiind în mod practic preşedintele acestei comisii.

Din considerentele sentinţei civile nr. 337/3 aprilie 2008 dată în dosarul nr. x al Judecătoriei Lipova, reiese că instanţa a luat act de achiesarea intimatei Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, exprimată prin întâmpinare la pretenţia reclamantei, constând în emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de teren reconstituită prin decizia civilă nr. 166/R, dar şi că:, starea de fapt descrisă de reclamantă este justificată; în prezenţa expertului, primarului localităţii şi a petentei s-a întocmit documentul intitulat punctaj comun asupra lucrărilor vizând stabilirea amplasamentului pentru terenul necesar a fi atribuit petentei conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad. Acesta corespunde parcelei cu nr. - top. nou x care ar urma să fie dezmembrată din parcela cu nr. top. x înscrisă în CF nr. x Ghioroc în suprafaţă totală de 180185 mp, teren proprietatea comunei Ghioroc". În continuarea soluţiei de admitere a plângerii petentei, aceeaşi instanţă a luat act de achiesarea intimatelor Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ghioroc la pretenţiile petentei pentru punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate. Instanţa a obligat intimatele, conform atribuţiilor ce le reveneau, să emită titlul de proprietate şi să efectueze punerea în posesie în parcela identificată în expertiză, de 20.631 m.p., şi în punctajul comun, în CF x Ghioroc, în ZONA x, care totaliza suprafaţa de 180.185 m.p.

Ori, motivarea hotărârilor judecătoreşti este de atributul judecătorilor raportat la interpretarea probelor administrate, aceştia având posibilitatea ca motivat să înlăture anumite probe, pe care le consideră nerelevante cauzei, observând că fără a mai trece la analiza raportului de expertiză tehnică judiciară dispus în cauză, s-a interpretat acel înscris denumit punctaj comun ca fiind o achiesare la pretenţii, ab initio, fără a mai fi supus vreunei eventuale cenzuri, deşi, din punctul de vedere al judecătorului prezentei cauze penale deduse judecăţii, în niciun caz nu se poate interpreta că prin întocmirea acelui punctaj comun, inculpatul B. în calitate de preşedinte la comisiei locale de fond funciar a achiesat la pretenţiile petentei în procesul ce a făcut obiectul dosarului x/2008 al Judecătoriei Lipova, achiesarea asupra pretenţiilor lui C. exprimate prin intermediul inculpatei A., putând fi invocate, pertinent, doar în cazul în care inculpatul B. ar fi procedat la punerea în posesie, în urma notificării depuse în data de 22.01.2018.

În continuare, Comisia locală de fond funciar Ghioroc a uzat de toate căile de atac legale împotriva sentinţei civile nr. 337/03.04.2008 pronunţată de Judecătoria Lipova în dosar x/2008 Prin decizia civilă nr. 921/R/18.06.2008 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x a fost declarat nul recursul promovat de către Comisia locală de fond funciar Ghioroc ca urmare a faptului că nu a fost motivat în termenul legal de 15 zile de la data comunicării sentinţei pronunţate de Judecătoria Lipova, astfel că sentinţa civilă nr. 337/03.04.2008 a rămas definitivă şi irevocabilă, . Aşa cum rezultă din declaraţia martorului F., juristul comunei la acea dată cât şi în prezent, inculpatul B. nu i-a cerut vreodată să nu se prezinte la procesele cu D., iar motivul pentru care a lipsit de la termenul de judecată din recurs de la instanţele de control judiciar, a fost acela că fiul său a avut probleme grave cu sănătatea şi a lipsit o perioadă de la serviciu.

Împotriva deciziei Tribunalului s-a formulat de către Comisia locală cerere de revizuire, ca şi cale extraordinară de atac, cerere care a fost respinsă de Curtea de Apel Timişoara prin decizia civilă nr. 962/16.10.2008 pronunţată în dosarul nr. x . În considerentele deciziei civile nr. 962/16 oct. 2008 pronunţată în dosar nr. x al Curţii de Apel Timişoara, în care s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 921/R/18.06.2008 pron. de Tribunalului Arad, respectiv anularea ei ca fiind în contradicţie cu decizia civilă 166/R/2003 pronunţată de acelaşi tribunal în dosar nr. x, s-au arătat următoarele: "cele două hotărâri nu sunt contradictorii, ci complementare, cea de a doua (decizia civilă nr. 921/R/18.06.2008 pron. de Tribunalul Arad - de confirmare a sentinţei civile nr. 337/03.04.2008 pronunţată de Judecătoria Lipova în dosar x/2008), nefiind decât o concretizare în teren a dispoziţiilor favorabile reclamantei consacrate în prima decizie (decizia civilă nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad). Acest lucru rezultă şi din expertiza efectuată în acest din urmă ciclu procesual în care obiectivele la care s-a răspuns au vizat identificarea parcelei de 20 631 mp la care a fost îndreptăţită reclamanta prin decizia civilă nr. 166/R/2003, expertul topograf arătând că aceasta reprezintă o porţiune dezmembrată din cea de 180.185 mp înscrisă în CF x ca proprietate privată a comunei Ghioroc.

În concluzie, constatând că decizia civilă nr. 921/R/18.06.2008 pron. de Tribunalul Arad, care confirmă sentinţa civilă nr. 337/03.04.2008 pronunţată de Judecătoria Lipova în dosar x/2008, nu contravine prin dispoziţiile sale decizia civilă nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad - şi deci nu s-a confirmat în cauză motivul de revizuire prev. de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Curtea a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de recurenta Comisia locală de fond funciar Ghioroc".

Raportat la situaţia de fapt reţinută de instanţele civile, pe baza cărora s-au pronunţat hotărârile judecătoreşti menţionate, s-a consemnat de către prima instanţă că nu se poate reţine că inculpatul B. s-a subrogat în drepturile Comisiei locale de fond funciar Ghioroc şi a fost de acord ca punerea în posesie să se facă în amplasamentul solicitat de reclamanta C., prin avocat A.

Referitor la Hotărârea Consiliului Local Ghioroc nr. 110/8.10.2009, privind aprobarea dezmembrării terenului înscris în C.F. x Ghioroc de 108.596 mp în 8 loturi, această hotărâre a avut la bază o documentaţie aferentă, respectiv un referat de specialitate întocmit de secretarul comunei, primind avizul de legalitate din partea OCPI Arad, fapt susţinut de martorii audiaţi respectiv H., secretar al Consiliului Local la acea dată, N. şi G., expert topografic.

Concluzionând, din coroborarea probelor de mai sus, prezentate, nu s-a putut trage concluzia că inculpatul B., în calitatea sa de primar şi de preşedinte al Comisiei de fond funciar al comunei Ghioroc la acea dată, ar fi pretins şi primit în perioada 2008 -26.04.2010, de la inculpata A., avocat în cadrul Baroului Arad şi reprezentant legal al persoanei îndreptăţite, C., în dosarul civil nr. x/2008 al Judecătoriei Lipova o suprafaţă de teren de 2.500 m.p., amplasată în Zona x pentru a accepta ca stabilirea amplasamentului şi punerea în posesie pentru întreaga suprafaţă de 20.631 m.p. teren la care era îndreptăţită C. să se facă în Zona x înscrisă în C.F. x Ghioroc, sens în care a achiesat la punerea în posesie a numitei C. cu suprafaţa de 20631 mp teren pe malul Lacului Ghioroc şi că întreaga operaţiune infracţională pornind de la semnarea acelui punctaj comun încheiat la data de 13.03.2008, în dosar nr. x al Judecătoriei Lipova.

Referitor la suprafaţa de teren de 2500 mp care ar fi fost pretinsă şi primită de către inculpatul B., potrivit declaraţiei inculpatului, a fost achiziţionată de la inculpata A. contra sumei de 1000 euro, având credinţa că aceasta o reprezenta cu bună credinţă pe proprietara de drept, C., cunoscând că exista o înţelegere între avocată şi familia D., cu atât mai mult cu cât inculpatul a luat cunoştinţă de încheierea înscrisului denumit "contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010" (act adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că C. i-a vândut numitului E., suprafaţa de 5.300 mp teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro, înscris pe care l-a datat cu dată certă 26.04.2010, în colţul din dreapta sus, prin aplicarea ştampilei primăriei.

Din această suprafaţă intabulată, în prezent, pe numele martorului E., suprafaţa de 2.500 m.p. revenea, în fapt, inculpatului B., cu care martorul denunţător se afla în relaţii de prietenie la acea dată şi care a acceptat să intabuleze întreaga suprafaţă pe numele său, la înţelegere cu inculpatul B., primind şi o sumă de bani de 1000 RON de la inculpatul B. pentru a plăti taxele de intabulare.

Este adevărat că inculpatul nu a putut prezenta nicio chitanţă sau un alt înscris care să ateste c/v plăţii terenului în valoare de 1000 euro, însă din probele existente la dosarul cauzei se susţin ca fiind reale cele declarate de acesta, că i-ar fi dat 1000 Euro inculpatei, ca reprezentantă a titularului dreptului, cu titlu de preţ pentru terenul în suprafaţă de 2500 mp, întrucât în continuare s-a comportat ca un posesor al terenului, i-a dat 1000 RON martorului E., pentru a plăti taxele de intabulare şi a trecut şi numele său de telefon ca persoană de contact, alături de cel al martorului E., pentru a-l revinde.

Nicăieri în cuprinsul denunţului formulat şi nici cu ocazia audierii în instanţă, martorul E. nu a afirmat că inculpata A. i-a dat terenul cu titlu de mită. În cuprinsul redării discuţiilor purtate în mediul ambiental, între denunţător E. şi inculpatul B., acesta din urmă, afirmând că "am dat pe el 1000 euro", dacă nu ar fi fost real, având în vedere că martorul avea asupra sa tehnica de înregistrare, ar fi trebuit să-l contrazică. Ori, inculpatul B. în continuare nu a ascuns că a cumpărat teren de la M., aspect ce reiese şi din declaraţia martorei Q., ulterior afişând numărul său de telefon alături de cel al martorului E., pentru revânzare teren, omiţând acest lucru în perioada cât a fost primar pentru a nu da loc la interpretări.

Pentru toate aceste considerente, prima instanţă a considerat că faptele de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor, precum şi vinovăţia acestora nu sunt dovedite dincolo de orice dubiu rezonabil, motiv pentru care se poate da eficienţă principiului in dubio pro reo, considerând că nu sunt suficiente probele administrate în cauză pentru a dovedi vinovăţia în ce priveşte aceste infracţiuni, astfel că în temeiul art. 396 alin. (1) C. proc. civ. penală rap. la art. 16 lit. c) C. proc. civ. penală, a achitat pe inculpatul B., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prev. şi ped. de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen., precum şi pe inculpata A., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. şi ped. de art. 257 C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.

În ce priveşte cele două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată pentru care a fost trimisă în judecată inculpata A., materialul probator strâns în faza de urmărire penală, care nu a putut fi combătut prin niciun alt mijloc conform cu dispoziţiile art. 97 alin. (2) C. proc. civ.penală, coroborat cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, precum şi cu declaraţiile martorilor E., D. şi G., converg spre concluzia certă că faptele există, întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată aflate în concurs real şi au fost săvârşite de către inculpată sub forma vinovăţiei prevăzută de lege.

Prima infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată s-a consumat la data de 28.06.2011, când inculpata a anexat la cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. împotriva pârâtei C., (care a format obiectul dosarului civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad) înscrisul denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu data de 17.03.2003, din care rezultă că numita C. i-a vândut cumpărătoarei A. 11.271 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad, cu preţul de 200 euro şi înscrisul denumit "contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc).

Cea de-a doua infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată s-a consumat la data de 12.10.2011, când inculpata a anexat la cererea de chemare în judecată formulată în numele reclamantului E. împotriva pârâtei C. (care a constituit obiectul dosarului civil nr. x/2011) înscrisul denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu data de 28.03.2003 din care rezultă că numita C. i-a vândut cumpărătorului E. 5.300 mp teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad, cu preţul de 250 euro, şi înscrisul denumit "contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010" (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc).

S-a sesizat faptul că în faza de cercetare judecătorească inculpata A. a fost concentrată mai mult pe prescripţia răspunderii penale în ce priveşte cele două infracţiuni de fals, propunând cereri de probe doar pentru "presupusa săvârşire a infracţiunii de trafic de influenţă", însă nu a adus elemente probatorii, suplimentare, care să combată susţinerile aduse prin actul de acuzare în ce priveşte cele două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru care a fost trimisă în judecată, pretinzând că, în baza convenţiei verbale avute cu soţul proprietarei de drept a terenului, respectiv D., era îndreptăţită la un onorariu de succes, constând în terenuri.

Din probele administrate a rezultat că inculpata A. a întocmit două promisiuni de vânzare-cumpărare, pe care le-a antedatat cu datele de 17.03.2003 şi 28.03.2003 şi le-a folosit în dosarele civile nr. x/2011 şi nr. y/2011 înregistrate la Judecătoria Arad, anexând şi un contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 (act adiţional la fiecare dintre cele două promisiuni de vânzare cumpărare teren în Ghioroc).

Astfel, în dosarul nr. x al Judecătoriei Arad, prin cererea înregistrată la data de 28.06.2011, A., în calitate de reclamant, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a suprafeţei de teren de 11.271 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelelor de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc. În motivarea acţiunii, inculpata A. a arătat că a cumpărat de la C. în baza "promisiunii de vânzare cumpărare teren în Ghioroc", datată 17.03.2003, potrivit căreia C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x, i-a vândut cumpărătoarei A. 11.271 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad, cu preţul de 200 euro. A mai anexat la dosar o întâmpinare formulată în numele vânzătoarei, C., pe care nu apare vreo dată când a fost redactată, înregistrată la instanţă la 01.09.2011, din care rezultă că aceasta recunoaşte toate pretenţiile reclamantei A. şi solicită admiterea acţiunii, precum şi un contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010, intitulat act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc.

Judecătoria Arad, prin sentinţa civilă nr. 9330 din 27.09.2011, a admis acţiunea formulată de reclamanta A. împotriva pârâtei C. şi a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 11.271 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelelor de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc.

În dosarul nr. x al Judecătoriei Arad, prin cererea înregistrată la data de 12.10.2011, numitul E., în calitate de reclamant (în fapt acţiunea a fost formulată de inculpata A.), a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a suprafeţei de teren de 5.300 m.p. din CF nr. x Ghioroc înscrisă în titlul de proprietate nr. x În motivarea acţiunii, au fost invocate următoarele înscrisuri:

"promisiunea de vânzare cumpărare teren în Ghioroc", datată 28.03.2003, potrivit căreia C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x, i-a vândut cumpărătorului E., identificat cu actul de identitate seria x nr. x, 5.300 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad, cu preţul de 250 euro; contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că C. a vândut numitului E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro şi o întâmpinare (note scrise) formulată în numele vânzătoarei, C., pe care nu apare vreo dată când a fost redactată, înregistrată la instanţă la 02.11.2011, din care rezultă că aceasta recunoaşte toate pretenţiile reclamantului şi solicită admiterea acţiunii.

Având în vedere actele ataşate la dosarul cauzei, Judecătoria Arad, prin sentinţa civilă nr. 72 din 09.01.2012, a admis acţiunea formulată împotriva pârâtei C. şi a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 5.300 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, evidenţiată în CF nr. x Ghioroc.

Instanţele civile au mai dispus, în ambele cauze (dosarele nr. x/2011 şi nr. y/2011), înscrierea de către B.C.P.I. Lipova, în cartea funciară a reclamanţilor A., respectiv E. cu dreptul de proprietate dobândit.

Din probele administrate în cauză a rezultat că şi acţiunea care a format obiectul dosarului civil nr. x/2011 a fost formulată şi exercitată de inculpata A., în numele martorului E.

Referitor la actele ataşate la dosarul civil, E. a declarat că semnăturile de pe cererea de chemare în judecată formulată în numele său şi înregistrată la Judecătoria Arad, la data de 12.10.2011, aflată la fila nr. 3 din dosar, de pe concluziile depuse la data de 07.11.2011, aflată la dosar, de pe cererea olografa înregistrată la instanţă la data de 28.11.2011, aflată la dosar, de pe o adresă formulată în numele său, la data de 06.01.2012, şi înregistrată la instanţă la data de 09.01.2012, aflată la dosar, nu îi aparţin. De asemenea, martorul a declarat că de respectiva acţiune civilă promovată s-a ocupat exclusiv avocata A. De altfel, se poate observa că taxele judiciare s-au achitat în numele ei, aspect ce rezultă din chitanţele anexate. A mai menţionat că scrisul de pe cererile olografe, aflate la dosar şi înscrisul denumit timbrare, aflat la dosar, nu îi aparţin.

Potrivit raportului de constatare criminalistică întocmit de către specialişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş - Serviciului Criminalistic, scrisul de pe aceste documente aparţine inculpatei A.

Astfel, concluziile raportului de constatare criminalistică, înregistrat sub nr. x din 13.03.2017, efectuat în prezenta cauză, au fost în sensul că: înscrisul reprezentând cerere privind timbrare care se regăseşte la dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, înscrisul reprezentând cerere formulată în numele E. la Judecătoria Arad în dosarul nr. x înregistrat la data de 28.11.2011 care se regăseşte la dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad şi înscrisul denumit "minuta timbrării", care se regăseşte la dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, au fost scrise de către inculpata A.

Fiindu-i prezentate, în faza de urmărire penală martorului D., cu ocazia audierii, în original, dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330 din 27.09.2011, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantei A. împotriva pârâtei C. (soţia martorului) şi s-a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 11.271 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelelor de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc, martorul a constatat că nu avea cunoştinţă de toate aceste aspecte. De asemenea, martorului i-au mai fost prezentate o serie de înscrisuri aflate la dosarul cauzei, despre a căror existenţă a susţinut că nu avea cunoştinţă.

D. a declarat că toate aceste înscrisuri au fost semnate de el, în anul 2010 sau 2011, la solicitarea inculpatei A., însă, întrucât avea încredere în avocată, nu a citit conţinutul documentelor respective.

Martorul a mai precizat că, în afară de avocata A., nu cunoaşte cine sunt celelalte persoane menţionate în promisiunile de vânzare-cumpărare şi în contractul din 26.04.2010, respectiv numiţii: E. şi G., că nu a discutat niciodată cu acestea şi că nu a primit el sau soţia sa sumele de bani menţionate în aceste înscrisuri, respectiv 250 euro de la E., 50 euro de la G. şi 200 euro de la A.

De asemenea, a mai relatat că un alt înscris pe care l-a semnat la solicitarea avocatei A., în perioada 2010 - 2011, a fost o cerere/întâmpinare formulată în numele soţiei sale, ce a fost înregistrată la dosarul nr. x al Judecătoriei Arad la data de 01.09.2011, prin care aceasta recunoştea toate pretenţiile reclamantei A. şi solicita admiterea acţiunii.

Fiindu-i prezentate, cu ocazia audierii, în faza de urmărire penală, în original, dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72 din 09.01.2012, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantului E. împotriva pârâtei C. şi s-a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 5.300 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelei de teren de 5.300 m.p. din CF nr. x Ghioroc, martorul a arătat că actele aflate în acel dosar sunt semnate de el, în numele soţiei, însă nu avea cunoştinţă de conţinutul acestora.

Analizând documentele întocmite şi folosite în dosarele civile de inculpata A., s-a constatat că înscrisul (o filă) denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat 17.03.2003 din care rezultă că C. identificată cu actul de identitate seria x nr. x i-a vândut cumpărătoarei A. suprafaţa de 11.271 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 200 euro, folosit în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330/27.09.2011, ca urmare a înregistrării, la data de 28.06.2011, a cererii de chemare în judecată de către reclamant A. nu putea fi încheiat la data de 17.03.2003 întrucât data la care i s-a eliberat cartea de identitate seria x nr. x numitei C. a fost de 09.11.2004, deci ulterior datei de 17.03.2003 menţionată în promisiune. S-a mai stabilit că, în cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 28.06.2011, inculpata A., în calitate de reclamant, a precizat următoarele: "subsemnata am cumpărat de la vânzătoarea C. în baza promisiunii de vânzare cumpărare din 17.03.2003 şi a actului adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare din 26.04.2010 o suprafaţă de teren extravilan în suprafaţă totală de 11.271 m.p." anexând înscrisul denumit promisiune de vânzare cumpărare din data de 17.03.2003, precum şi cel din 26.04.2010.

Din declaraţiile martorului E. a rezultat că semnăturile de pe promisiunea din data de 28.03.2003 şi din dreptul numelui său de pe înscrisul denumit contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 nu îi aparţin şi nu au fost făcute de el, că nu a cunoscut-o pe C. şi nu a discutat vreodată cu aceasta. Martorul a mai precizat că nu cunoaşte nimic despre modul în care s-a făcut punerea în posesie şi s-a eliberat titlul de proprietate în 2010 pe numele lui C., persoană căreia nu i-a remis suma indicată, de 250 euro.

De asemenea, inculpata A. nu a putut să înlăture susţinerile din actul de acuzare, în sensul că, înscrisul (o filă) denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat 28.03.2003, din care rezultă că C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x i-a vândut cumpărătorului E., identificat cu cartea de identitate seria x nr. x suprafaţa de 5.300 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 250 euro, folosit în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72/09.01.2012, ca urmare a înregistrării la data de 12.10.2011 a cererii de chemare în judecată de către reclamant E., nu putea fi încheiat la data de 28.03.2003, întrucât data la care i s-a eliberat cartea de identitate seria x nr. x numitei C. a fost de 09.11.2004 iar data la care i s-a eliberat cartea de identitate seria x nr. x martorului E., a fost de 30.03.2006, deci ulterior datei de 28.03.2003 menţionată în promisiune.

S-a constatat ca, în cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 12.10.2011, depusă la instanţă de inculpata A. în numele reclamantului E. s-a menţionat:

"subsemnatul am cumpărat de la vânzătoarea C. în baza promisiunii de vânzare cumpărare din 28.03.2003 şi a actului adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare din 26.04.2010 o suprafaţă de teren extravilan în suprafaţă totală de 5.300 m.p." fiind anexat şi înscrisul denumit promisiune de vânzare cumpărare din data de 17.03.2003, precum şi cel din 26.04.2010.

Observând înscrisul denumit "contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010" (act adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare teren în Ghioroc), din care rezultă că numita C. a vândut cumpărătorului E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro, avocatei A. suprafaţa totală de teren de 11.271 m.p., respectiv parcelele de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc, în schimbul sumei de 200 euro, precum şi numitului G. suprafaţa de 560 m.p. teren identificat în CF nr. x Ghioroc în schimbul sumei de 50 euro, care, de asemenea, a fost anexat de inculpata A. la cele două cereri de chemare în judecată, rezultă că acesta a fost încheiat la aceeaşi dată, de 26.04.2010, când s-a efectuat punerea efectivă în posesie a numitei C. cu suprafaţa de 20.631 m.p.

Din declaraţia martorului G. a rezultat că semnătura din dreptul numelui său de pe înscrisul denumit contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) nu a fost realizată de acesta, că nu a negociat sau cumpărat de la C. vreo parcelă de teren şi că nu i-a plătit vreo sumă de bani cu titlu de preţ.

Audiat şi în instanţă, martorul G. a arătat că, la solicitarea inculpatei A. a realizat o lucrare de propunere de dezmembrare pentru C., în zona Lacului, ocazie cu care inculpata i-a spus că din onorarul de succes îi va da şi lui o suprafaţă de teren. Lucrarea a fost efectuată, însă în realitate terenul promis cu titlu de onorariu reprezentând c/v lucrării efectuate nu i-a mai fost dat. La întrebarea în ce împrejurări a cumpărat terenul, martorul a arătat că nu a cumpărat niciun teren, iar semnătura de pe contractul din data de 26.04.2010, nu îi aparţin şi a văzut acel contract doar în momentul când i-a fost arătat de organele judiciare.

Analizând cererea de chemare în judecată care face obiectul dosarului civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330/27.09.2011, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantei A. împotriva pârâtei C., precum şi cererea de chemare în judecată, care face obiectul dosarului civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72/09.01.2012, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantului E. împotriva pârâtei C., a rezultat că, în ambele cereri, reclamanţii A. şi E. au avut indicate ca adresă - municipiul Arad, Str. x,, judeţul Arad, imobil constituit din casă, înscris în CF nr. x municipiul Arad, care este deţinut de A., căsătorită cu M.

De asemenea, pârâta C. a avut indicată ca adresă - municipiul Arad, Judeţul Arad, imobil constituit din casă înscris în CF nr. x municipiul Arad, deţinut de de M., soţul inculpatei A.,.

Prin urmare, coroborând probele administrate, este corectă concluzia acuzării că ambele acţiuni civile care au făcut obiectul dosarului civil nr. x/2011, respectiv nr. x/2011 ale Judecătoriei Arad, au fost depuse pentru înregistrare de inculpata A., care s-a ocupat, ulterior înregistrării, atât în numele reclamanţilor, cât şi al pârâtei, de ambele cauze prin formularea de întâmpinări, cereri şi depunere de înscrisuri, instanţa considerând că deşi la rubrica vânzător apare C., semnând în fapt soţul său, D., în drept, acesta nu putea vinde terenul soţiei sale, pentru că nu avea procură specială pentru a efectua această operaţiune şi nici nu apare ca fiind coproprietar, nefiind înscris pe titlu de proprietate emis pe numele C.

Concluzionând, cele două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, aşa cum au fost analizate, au fost săvârşite de inculpata A. cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, întrucât inculpata, în calitatea sa de avocat, deci persoană practicantă a profesiei juridice înscrisă în Baroul Arad încă din data de 18 aprilie 1995, conform adresei emisă de Baroul Arad, şi-a dat seama, sau trebuia să-şi fi dat seama de natura şi urmările faptei sale şi a dorit producerea acestora.

Faptele inculpatei A., în modalitatea săvârşirii celor mai sus prezentate, întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, urmând a fi condamnată pentru aceste două infracţiuni.

La alegerea şi individualizarea pedepsei rezultante aplicată inculpatei, prima instanţă a avut în vedere gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea inculpatei, în baza criteriilor generale de individualizare, prev. în cuprinsul art. 72 C. pen., respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatei, circumstanţele concrete ale săvârşirii faptelor şi împrejurările care agravează şi cele care atenuează răspunderea penală. Circumstanţele reale de comitere a faptelor - inculpata a acţionat în scopul obţinerii de beneficii materiale, profitând de încrederea acordată din partea clientei pe care a reprezentat-o în procese, precum şi caracterul repetat al actelor materiale - imprimă faptelor reţinute în sarcina inculpatei un grad de pericol concret deosebit de grav. Instanţa a avut în vedere pe lângă gradul ridicat de pericol social al faptelor şi al consecinţele juridice şi atitudinea procesuală a inculpatei, care în tot cursul procesului penal a reiterat nenumărate cereri şi excepţii care au fost invocate şi în procedura de cameră preliminară, care deşi respinse, au fost repetate, a formulat repetate cereri de recuzare a completului de judecată, cereri de strămutare, a invocat excepţii de neconstituţionalitate precum şi cerere de sesizare a Înaltei Curţi pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la ultimul termen de judecată, după ce instanţa a declarat terminată cercetarea judecătorească, şi toate acestea doar cu intenţia vădită de a tergiversa soluţionarea cauzei, necontribuind astfel la soluţionarea cauzei şi la aflarea adevărului.

Având în vedere că sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 81 C. pen. şi că inculpata A. nu are antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală, că este o persoană cu reale perspective de reintegrare socială, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executare efectivă, fiind suficientă avertizarea socială a inculpatei cu posibilitatea executării unei astfel de pedepse în cazul în care ar comite noi infracţiuni în perioada termenului de încercare, pentru a obţine inhibarea comportamentului infracţional din partea inculpatei, în baza art. 81 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei aplicate.

Cu privire la latura civilă a cauzei, prin adresa Primăriei comunei Ghioroc nr. 1239 din data de 24.04.2017, depusă la dosarul de u.p., la care s-a anexat Hotărârea Consiliului Locale Ghioroc nr. 38/29.03.2017, unitatea administrativ teritorială s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând restabilirea situaţiei anterioare comiterii infracţiunilor, prin redobândirea dreptului de proprietate privată asupra celor patru parcele de teren, în suprafaţă totală de 20.631 m.p.

În cauză, în considerarea deciziei nr. 405/2016 prin care Curtea Constituţională a statuat faptul că dispoziţiile art. 246 alin. (1) din C. pen. din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos", din cuprinsul acestora, se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii", s-a dispus soluţia clasării cu privire la infracţiunea abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297, alin. (1) C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 78/2000, pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul B., în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. civ. pen., procurorul sesizând instanţa cu soluţionarea laturii civile.

Date fiind aspectele menţionate în prezenta sentinţă, prin care s-a demonstrat legalitatea punerii în posesie a numitei C. cu terenul în suprafaţă de 20 631 mp în locul numit "X" comuna Ghioroc, în temeiul art. 397 C. proc. civ. penală rap. la art. 25 alin. (1) C. proc. civ.penală, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă a cauzei formulată de Primăria comunei Ghioroc, alăturată procesului penal pentru infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 78/2000, faţă de inculpatul B., pentru care s-a dispus soluţia clasării în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. civ. pen.

În cauză, inculpata A. a invocat excepţia inadmisibilitatea acţiunii civile în cazul infracţiunilor de corupţie şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, excepţie ce s-a constatat de către prima instanţă ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:

Acţiunea civilă este inadmisibilă în cazul infracţiunilor de corupţie şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, atunci când prejudiciul a fost produs prin infracţiunile în cauză sau prin acelaşi complex cauzal indivizibil în care sunt integrate şi infracţiunile în cauză, în acest sens fiind doctrina judiciară şi întreaga jurisprudenţă în materie, considerente pentru care, în temeiul disp. art. 397 alin. (2), (3) C. proc. civ. pen. rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii civile formulată de comuna Ghioroc, alăturată procesului penal în ce priveşte infracţiunile de pericol - trafic de influenţă şi luare de mită, precum şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, invocată de inculpata A.

În cazul de faţă, aplicarea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpaţilor nu se mai impune, raportat şi la soluţia de achitare în ce priveşte infracţiunile de corupţie precum şi la reţinerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii civile în cadrul procesului penal vizând infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Având în vedere reţinerea în sarcina inculpatei a celor două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, s-au desfiinţat în totalitate înscrisurile false şi în temeiul art. art. 397 alin. (3), art. 256 şi art. 25 alin. (3) C. proc. civ. penală, s-a restabilit situaţia anterioară pronunţării hotărârilor judecătoreşti date pe baza înscrisurilor falsificate.

Concret, prin sentinţa penală nr. 238/PI din data de 30.03.2018 a Curţii de Apel Timişoara s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. civ. penală, s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., în infracţiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., în ce-l priveşte pe inculpatul B.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. civ. penală, s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen., şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunea de trafic de influenţă prev. şi ped. de art. 257 C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. şi respectiv, în două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen. anterior, în ce o priveşte pe inculpata A.

În temeiul art. 124 C. pen. anterior, s-a respins excepţia prescripţiei răspunderii penale a inculpatei A. în ce priveşte săvârşirea a două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În temeiul art. 396 alin. (1) C. proc. civ. penală rap. la art. 16 lit. c) C. proc. civ. penală, a fost achitat inculpatul B., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. şi ped. de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen.

În temeiul disp. art. 396 alin. (1) C. proc. civ. penală rap. la art. 16 lit. c) C. proc. civ. penală, a fost achitată inculpata A., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. şi ped. de art. 257 C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.

A fost condamnată inculpata A. pentru săvârşirea a două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. şi ped. de art. 290 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) şi (2) C. pen. din 1969, i s-a aplicat inculpatei A., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, i s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. din 1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. din 1969, s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de mai sus aplicată inculpatei A., iar în baza art. 82 C. pen. din 1969, s-a fixat pentru inculpată un termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 359 C. proc. civ.pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra disp. art. 83 C. pen. din 1969, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. ultim C. pen. din 1969, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În temeiul disp. art. 397 alin. (2), (3) C. proc. civ. pen. rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii civile formulată de comuna Ghioroc, alăturată procesului penal în ce priveşte infracţiunile de pericol - trafic de influenţă şi luare de mită, precum şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, invocată de inculpata A.

În temeiul art. 397 C. proc. civ. penală rap. la art. 25 alin. (1) C. proc. civ.penală, s-a respins acţiunea civilă alăturată laturii penale în ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 78/2000, faţă de inculpatul B., pentru care s-a dispus soluţia clasării în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. civ. pen., formulată de Primăria comunei Ghioroc.

În baza art. 397 C. proc. civ. penală, rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin Ordonanţa procurorului din 15.02.2017 emisă în dosar nr. x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Timişoara, asupra următoarelor bunuri imobile ale inculpatei A.:

- teren în suprafaţă de 5.731 mp din CF x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, aflat în coproprietate cotă 5731/6291;

- teren în suprafaţă de 743 mp din CF x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, aflat în coproprietate cotă 743/4243;

- teren în suprafaţă de 766 mp din CF x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, aflat în coproprietate cotă 383/3.033 (cotă iniţială 766/6066);

- teren în suprafaţă de 4031 mp din CF x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x,cotă 1/1.

În temeiul art. 397 C. proc. civ.penală rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a ridicat măsura sechestrului asigurator luată prin Ordonanţa procurorului nr. 80/P/2013 din data de 21.03.2017, asupra următoarelor bunuri aparţinând inculpatului B.:

- asupra imobilelor constituite din casă din CF nr. x Ghioroc (CF vechi nr. x), nr. cadastral: CI Top: x - cotă de 1/1 - şi teren din CF nr. x Ghioroc (CF vechi nr. x), nr. cadastral/Top: x de 939 mp, categorie de folosinţă curţi construcţii, - cotă de 1/1 - situate în comuna Ghioroc, localitatea Cuvin, judeţul Arad;

- asupra imobilului constituit din teren din CF nr. x Ghioroc (CF vechi nr. x), nr. cadastral: x, Top: xde 1000 mp, categorie de folosinţă vie - cotă de 1/1.

În temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. civ.penală s-au desfiinţat în totalitate următoarele înscrisuri:

- Sentinţa Civilă nr. 9330/27.09.2011 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul civil nr. x/2011;

- Sentinţa Civilă nr. 72/09.01.2012 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul civil nr. x/2011.

- înscrisul de o filă, denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu data de 17.03.2003;

- înscrisul de o filă, denumit "contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiunile de vânzare cumpărare teren Ghioroc);

- înscrisul de o filă, denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu data de 28.03.2003

- încheierea de C.F. nr. x dată de O. C. pen.I. Arad - B.C.P.I. Lipova, din (C.F. x Ghioroc);

- încheierea de C.F. nr. x.11.2011 dată de O. C. pen.I. Arad - B.C.P.I. Lipova, (din C.F. x Ghioroc, C.F. x Ghioroc, C.F. x Ghioroc şi C.F. x Ghioroc);

- încheierea de C.F. nr. x.05.2012, dată de O. C. pen.I. Arad - B.C.P.I. Lipova, din C.F. x Ghioroc;

În temeiul art. art. 397 alin. (3), art. 256 şi art. 25 alin. (3) C. proc. civ. penală, s-a restabilit situaţia anterioară pronunţării acestor hotărâri judecătoreşti.

Împotriva sentinţei nr. 238/PI din 30 martie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia Penală, în termen legal, s-au exercitat apeluri declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara şi de inculpata A.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în apel, din oficiu, dat fiind apelul integral devolutiv declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, a pus în discuţie incidenţa eventuală a instituţiei schimbării încadrării juridice, în sensul schimbării încadrării juridice din infracţiunea de trafic de influenţă reţinută în sarcina inculpatei A., în infracţiunea de dare de mită.

Ministerului Public, în ceea ce priveşte chestiunea încadrării juridice pusă în discuţie de către instanţă, prealabil a pus concluzii în sensul schimbării încadrării juridice astfel cum a fost pusă în discuţie de către instanţă. S-a apreciat că inculpata a săvârşit infracţiunea de dare de mită, fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni şi nu de trafic de influenţă. S-a arătat că nu rezultă din elementele de fapt aflate la dosar că inculpata ar fi promis vreo influenţă asupra primarului şi că ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra acestuia, ci, din contră, a existat o înţelegere în sensul dării unei părţi din imobilul pe care urma să îl primească numita C., unei persoane cu atribuţii de dispoziţie în Comisia de fond funciar, aceasta fiind identificată de către organele de urmărire penală ca fiind inculpatul B., primarul Comunei Ghioroc. S-a considerat, aşadar, că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită şi nu de trafic de influenţă, aşa cum s-a reţinut prin rechizitoriu, context în care s-a solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice pentru această faptă. S-a precizat că din probatoriul administrat inclusiv în faţa instanţei de apel, rezultă că inculpata s-a comportat ca un veritabil proprietar şi persoană care avea dreptul la terenul respectiv, având o convenţie în acest sens încă dinainte de activitatea infracţională reţinută în prezenta cauză, convenţie care s-a realizat cu numitul D. în locul onorariului de avocat.

În ceea ce priveşte motivele de nelegalitate invocate de Ministerul Public prin apelul formulat în cauză, s-a arătat că primul motiv constă în aceea că prima instanţă a omis să aplice regulile concursului de infracţiuni în dispozitivul hotărârii, în ceea ce priveşte soluţiile de condamnare a inculpatei A. pentru infracţiunile de fals. Astfel, deşi prima instanţă a condamnat pe inculpata A. pentru două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, nu rezultă modalitatea în care a fost stabilită pedeapsa rezultantă, atâta vreme cât nu au fost individualizate pedepsele componente. În acest sens, a arătat că instanţa a dispus condamnarea inculpatei pentru două infracţiuni la o singură pedeapsă de 2 ani închisoare, deci nu la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare, prin urmare, hotărârea este nelegală sub acest aspect, existând un dubiu serios în privinţa cuantumului pedepselor componente, întrucât acest lucru nu poate rezulta exclusiv din considerentele hotărârii.

De asemenea, al doilea motiv de nelegalitate constă în modul în care a fost soluţionată acţiunea civilă, care a fost respinsă în mod greşit ca inadmisibilă fără să fi fost analizată pe fond. A considerat că, deşi obiectul sesizării instanţei în privinţa inculpatului B. era infracţiunea de luare de mită, totuşi faptul că instanţa a fost sesizată cu o infracţiune de pericol nu împiedică soluţionarea laturii civile. Aşadar, din punctul de vedere al Ministerului Public, există infracţiuni de pericol care sunt compatibile cu o latură civilă şi cu posibilitatea formulării unor pretenţii civile, în acest caz fiind vorba despre o persoană care a acţionat contrar atribuţiilor de serviciu şi prin aceasta a adus un prejudiciu Unităţii Administrativ Teritoriale Ghioroc. În situaţia în care infracţiunea de abuz în serviciu este practic subsidiară infracţiunii de corupţie, de luare de mită, Ministerului Public a apreciat că se poate soluţiona o acţiune civilă, aceasta fiind admisibilă.

Reprezentantul Ministerului Public a arătat că înţelege să completeze motivele de nelegalitate cu un alt motiv, vizând greşita desfiinţare a sentinţelor civile de către instanţa penală, sentinţe care, potrivit Constituţiei şi legii, nu se pot desfiinţa decât în căile de atac prevăzute de lege şi de către instanţele de control judiciar. A solicitat să se observe că prima instanţă a desfiinţat sentinţele civile nr. 9330/27.09.2011 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. x şi nr. x/09.01.2012 a aceleiaşi instanţe pronunţată în dosarul nr. x, în contextul în care exista o cale de atac special prevăzută de legea civilă pentru situaţia corespunzătoare cauzei de faţă şi anume revizuirea.

În ceea ce priveşte criticile de netemeinicie aduse sentinţei primei instanţe, s-a susţinut greşita achitare a inculpatei A. şi a inculpatului B. pentru infracţiunile de corupţie. Se susţine reţinerea infracţiunii de dare de mită în cazul inculpatei A. şi luare de mită, aşa cum s-a încadrat, de altfel, prin rechizitoriu, în sarcina inculpatului B. şi de asemenea, caracterul întemeiat al pretenţiilor civile formulate de U.A.T. Ghioroc vizând restituirea în natură a parcelelor în suprafaţă totală de 20.631 m2 pe care s-a realizat o punere ilegală în posesie de către inculpatul B., subiectiv activ al infracţiunii de luare de mită.

În ceea ce priveşte susţinerea în sensul condamnării inculpaţilor, în prealabil, s-a arătat că legea penală mai favorabilă inculpatei A. este legea veche, în vigoare la data săvârşirii infracţiunilor, având în vedere inclusiv regimul concursului de infracţiuni. În cazul inculpatului B., ţinând cont că noul C. pen. prevede un maxim special mai mic, s-a apreciat că acest din urmă C. pen. este mai favorabil inculpatului, context în care s-a solicitat să se aibă în vedere legea nouă ca lege penală mai favorabilă.

În ceea ce priveşte solicitarea de a se dispune condamnarea inculpaţilor A. şi B., s-a învederat că din materialul probator rezultă că a existat o înţelege între inculpata M. şi martorul D. în ceea ce priveşte darea cu titlu de mită a suprafeţei de 2500 m2 către inculpatul B., pentru ca acesta să rezolve punerea în posesie a beneficiarei hotărârii judecătoreşti din anul 2003, contrar regulilor prevăzute de Legea nr. 18/1991 şi deci contrar atribuţiilor de serviciu ale inculpatului, ca membru al Comisiei locale de fond funciar Ghioroc. Suprafaţa de 2500 m2 a fost oferită acestuia în perioada februarie- martie 2008, în timpul judecării dosarului civil nr. x/2008 al Judecătoriei Lipova şi a fost dată efectiv odată cu intabularea suprafeţei de 5300 m2 pe numele martorului E., care deţinea conform înţelegerii cu inculpaţii, suprafaţa de 2500 m2 ca interpus al inculpatului B. Rezultă, aşadar, că infracţiunile de corupţie s-au epuizat, nu aşa cum a reţinut prima instanţă, când inculpatul B. a semnat şi parafat acel contract de vânzare-cumpărare vizat cu data de 26.04.2010, ci atunci când s-a dat efectiv, respectiv s-a primit terenul, prin intabularea acestuia în cartea funciară pe numele interpusului inculpatului.

S-a susţinut că acuzaţiile de dare şi luare de mită nu sunt fundamentate pe prezumţii, aşa cum a reţinut prima instanţă, ci pe numeroase probe din care rezultă neechivoc atât elementele laturilor obiective ale infracţiunilor de corupţie, cât şi vinovăţia inculpaţilor şi scopul urmărit de către aceştia. S-a apreciat că prima instanţă a ignorat natura şi efectele înscrisurilor produse de inculpaţii A. şi B. în înţelegere cu martorii D. şi E., omiţând, totodată, să dea relevanţa cuvenită declaraţiilor martorilor menţionaţi, declaraţii care sunt apte să conducă la stabilirea adevărului prin coroborare cu înscrisurile produse în perioada infracţională şi cu înregistrările autorizate în dosar.

S-a considerat că prima instanţă a trecut cu uşurinţă peste neconcordanţa evidentă între terenul la care era îndreptăţită numita C. şi terenul pe care aceasta l-a primit în urma redactării şi depunerii la dosarul civil al Judecătoriei Lipova a înscrisului denumit de către inculpaţi "punctaj comun". În opinia Ministerului Public, acest "punctaj comun" este mai valoros sub aspect probator decât eventuale înregistrări/interceptări care s-ar fi putut dispune în perioada faptelor, întrucât exprimă cu atât mai bine înţelegerile dintre inculpaţi.

S-a subliniat faptul că "punctajul comun" a fost depus în dosarul Judecătoriei Lipova, nu avea niciun temei de drept în Legea nr. 18/1991, ci reprezenta exclusiv expresia înţelegerii infracţionale dintre inculpaţii A. şi B. şi între cei doi inculpaţi şi denunţătorul D., având scopul să determine admiterea acţiunii civile de către Judecătoria Lipova, aşa cum fusese formulată de către inculpata A. Această instanţă a avut în vedere, aşa cum, de altfel, rezultă din dosar, "punctajul comun" ca act esenţial pentru a constata că primarul Comunei Ghioroc, inculpatul B., era de acord cu identificarea parcelelor conform dorinţei reclamantei, reclamantă care în fapt era inculpata A.

în înţelegere cu martorul D. S-a mai subliniat că "punctajul comun" nu a fost înregistrat la Primăria Ghioroc, el nefiind cunoscut de Comisia de Fond Funciar, aspect de altfel confirmat de angajaţii primăriei care au fost audiaţi ca martori şi ale căror declaraţii sunt relevante sub acest aspect. Unii dintre aceştia au fost audiaţi chiar în faţa Înaltei Curţi, context în care au arătat că nu cunosc despre acel punctaj comun. Prin urmare, s-a subliniat faptul că inculpatul B. nu a semnat "punctajul comun" ca reprezentant al Comisiei locale, întrucât nu exista nicio hotărâre a acestei comisii pentru identificarea şi stabilirea amplasamentului în zona y, din contră, aşa cum rezultă din adresa care a fost comunicată de către Comisia Locală Ghioroc instanţei civile, Judecătoria Lipova, rezultă că această comisie o invitase pe numita C. la discuţii pentru stabilirea amplasamentului conform hotărârii judecătoreşti din anul 2003, departe deci de lac, iar prin întâmpinarea depusă în dosarul acestei instanţe, a susţinut că stabilirea amplasamentului nu se face unde vrea reclamanta, ci unde doreşte Comisia, care este singura competentă să se pronunţe în acest sens.

Rezultă, aşadar, din materialul probator, că poziţia Comisiei locale de fond funciar a fost cu totul diferită de înţelegerea din "punctajul comun" semnat de către inculpatul B., iar inculpatul B. nu a semnat acel punctaj comun ca reprezentant al Comisiei locale, cum reţine prima instanţă, ci în numele său şi doar pentru ca înscrisul să ajute la admiterea acţiunii civile în varianta propusă de către inculpata A. prin cererea introductivă de instanţă. De asemenea, la fel de important pentru stabilirea vinovăţiei inculpaţilor pentru infracţiunile de corupţie, este şi faptul vizării de către inculpatul B. la 26.04.2010, în calitate de primar şi cu viza Primăriei Ghioroc, a contractului pretins încheiat între numita C., pe de o parte şi numiţii A., E. şi G., pe de altă parte.

Acest contract care nu trebuia înregistrat la primărie a fost semnat de către inculpatul B., întrucât constituia o garanţie că persoanele implicate, inclusiv acesta ca titular al vizei, îşi vor primi partea special determinată în fiecare lot şi în fiecare parcelă, conform înţelegerii ilicite consemnate în acel contract.

Prima instanţă a reţinut, aşadar, în mod greşit aspectele legate de modul în care au fost încheiate înscrisurile aflate la dosar. De asemenea, prima instanţă a reţinut greşit şi faptul că inculpatul B. ar fi plătit un preţ de 1000 euro pentru partea sa din teren, întrucât nu există nicio dovadă că inculpatul ar fi plătit preţul terenului, iar din declaraţia martorului E. şi din interceptări rezultă că inculpatul B. a luat imobilul pe nimic plătind doar o sumă modică pentru intabularea acestuia. A subliniat faptul că în discuţia inculpatului B. cu martorul E. (interceptată), inculpatul ar fi afirmat că nu singur, ci împreună cu martorul E. ar fi dat suma de 1000 euro pentru întreaga suprafaţă de 5300 m2, nicidecum pentru suprafaţa de 2500 m2, cum afirmă acesta, sumă care, faţă de caracterul ei modic, nu poate fi considerată că a reprezentat preţul imobilului. A mai arătat că, după ce a primit imobilul prin interpus, inculpatul B. s-a comportat ca un proprietar, iar prima instanţă face referire şi la aceste aspecte.

În final, s-a apreciat ca fiind inexplicabile considerentele primei instanţe, potrivit cărora martorul E. nu ar fi afirmat că inculpata A. a dat terenul ca mită, în condiţiile în care martorul a declarat la nivelul său de studii, că terenul a fost dat, respectiv primit, pentru a se face punerea în posesie pe malul Lacului Ghioroc. Aceste declaraţii au fost menţinute inclusiv în faţa instanţei de apel însă martorul D. a arătat ce a înţeles să afirme prin declaraţia anterioară în cadrul căreia descrie discuţia pe care a purtat-o cu inculpata A. despre darea unei părţi din teren unui funcţionar de la primărie. Aşadar, din probele administrate se deduce neechivoc că infracţiunile au fost săvârşite de către inculpat şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

S-a considerat că prima instanţă a dat o interpretare greşită şi caracterului simulat al înţelegerii cu martorul E., cu toate că aceeaşi instanţă a reţinut că inculpatul B. nu a dorit "să dea loc la interpretări".

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea apelului formulat, desfiinţarea sentinţei atacate şi să se pronunţe o hotărâre de condamnare a inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, ţinând cont şi de solicitarea de schimbare a încadrării juridice, întrucât materialul probator este unul suficient de amplu pentru a se deduce conduita concretă a inculpaţilor şi se justifică condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea a căror executare să fie efectivă, apreciindu-se că, în ceea ce priveşte modalitatea de individualizare, se impune stabilirea regimului de detenţie efectivă, fiind singurul apt să garanteze îndreptarea conduitei inculpaţilor şi evitarea unei astfel de conduite în viitor.

Inculpata A. a solicitat admiterea apelului aşa cum a fost formulat, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru nemotivarea hotărârii şi încălcarea dreptului la un proces echitabil conform art. 6 par. 1 din CEDO.

Inculpata solicită achitarea conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. civ. pen.- fapta nu există, art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. pen.- fapta nu este prevăzută de legea penală şi de asemenea, conform art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. pen. - nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea.

Inculpata a considerat că este nelegală şi vădit netemeinică hotărârea de condamnare pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În acest sens, a arătat că instanţa de fond nu a analizat şi nu s-a pronunţat cu privire la probaţiunea propusă de apărare, iar motivarea hotărârii reprezintă de fapt un copy-paste al rechizitoriului şi concluziilor formulate de către D.N.A. De asemenea, inculpata A. susţine că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. A învederat că acea promisiune de vânzare-cumpărare relevă voinţa părţilor, care este recunoscută de părţi şi poartă semnăturile părţilor, respectiv D. şi A., semnături care sunt, de altfel, recunoscute. A mai arătat că prin promisiunea de vânzare-cumpărare nu se transmitea un drept real asupra imobilului, ci dădea doar naştere unei obligaţii de a face în sarcina promitentului vânzător şi astfel situaţia reţinută de instanţa de fond este eronată, bazându-se pe reţinerea şi aprecierea greşită a stării de fapt şi a probatoriului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de apel, într-un cadru juridic integral devolutiv de abordare, dat fiind apelul Parchetului şi motivele invocate, coroborat cu apelul inculpatei, reţine următoarele:

Prin rechizitoriu s-a reţinut că, în perioada 2008 - 26 aprilie 2010 inculpata A., în calitate de avocat în cadrul Baroului Arad şi de reprezentant legal al numitei C., persoană îndreptăţită la punerea în posesie cu privire la suprafaţa de 20.631 m.p. teren, care a avut calitatea de reclamant în procesul civil ce a format obiectul dosarului nr. x al Judecătoriei Lipova, a pretins de la soţul acesteia, D., care, în fapt, a împuternicit-o să-i reprezinte în cauzele civile, o suprafaţă de teren de 2.500 m.p., amplasată în Zona x, care se va obţine ca urmare a punerii în posesie, pentru ca aceasta să fie dată primarului comunei Ghioroc, care era şi preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, inculpatul B. În schimbul acestei pretinderi, urma ca primarul comunei Ghioroc, B., uzând de prerogativele funcţiilor deţinute, să fie de acord cu stabilirea amplasamentului şi punerea în posesie pentru întreaga suprafaţă de 20.631 m.p. teren în Zona x, bun imobil înscris în CF. x Ghioroc.

De asemenea, în dosarele civile nr. x/2011 şi nr. y/2011 înregistrate la Judecătoria Arad, inculpata A. a anexat la cererile de chemare în judecată două promisiuni de vânzare-cumpărare, antedatate cu datele de 17.03.2003 şi 28.03.2003, din care rezultă că C. se obliga să-i vândă, la preţul de 200 euro, o suprafaţă de teren de 11.271 m.p., neidentificată ca amplasament, şi, de asemenea, să vândă numitului E. o suprafaţă de teren de 5300 m.p., la preţul de 250 euro, neidentificată ca amplasament, precum şi un act adiţional la promisiunile respective, din data de 26.04.2010, înscrisuri care conţin aspecte nereale şi care au produs consecinţe juridice fiind avute în vedere de instanţe la soluţionarea cauzelor civile cu care au fost investite.

Faţă de învinuirile penale aduse, inculpatul B. a consimţit să dea o declaraţie, inclusiv în faţa instanţei de apel, împrejurare în raport de care s-a procedat, potrivit art. 378 C. proc. civ. pen., la audierea acestuia, declaraţia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Inculpata A., atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, în primă instanţă cât şi în apel, inclusiv la ultimul termen de judecată, înainte de a declara terminată cercetarea judecătorească, a refuzat să dea declaraţii în instanţă, prevalându-se de dreptul de a nu da declaraţii.

În fapt, instanţa de apel reţine că, în anul 2003, numita C. a obţinut în instanţă, prin decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003 pronunţată în recurs, în dosarul civil nr. x/2003, reconstituirea dreptului de proprietate asupra a patru parcele de teren/vie de 5176 m.p., 9909 m.p., 370 m.p. şi respectiv de 5176 m.p. (total 20.631 m.p.), situate pe teritoriul administrativ al comunei Ghioroc, judeţul Arad.

După circa 5 ani, în anul 2008, inculpata A., în calitate de apărător ales al numitei C., a făcut demersuri pentru punerea în posesie cu acea suprafaţă de teren, însă pe o altă categorie de folosinţă teren decât cea stabilită prin hotărârea instanţei din anul 2003. În acest sens, s-a interesat care ar fi zonele mai bune din comuna Ghioroc, unde ar putea solicita punerea în posesie, abordându-l pe martorul E. şi, ulterior, pe primarul comunei Ghioroc, inculpatul B.

Astfel, la datele de 21.01.2008 şi 22.01.2008, numita C., prin avocat A., a notificat Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc pentru punerea în posesie cu suprafaţa de 20.631 m.p., în zona "x", respectiv în zona y.

Ca răspuns la aceste notificări, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc i-a comunicat persoanei îndreptăţite, C., la data de 24.01.2008, invitaţia nr. x/22.01.2008 de a se prezenta la sediul Primăriei Ghioroc pentru discuţii în vederea realizării punerii în posesie

Fără să dea curs invitaţiei, C., prin avocat A., a înregistrat la Judecătoria Lipova cererea de chemare în judecată a pârâtelor Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Arad şi a solicitat punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 20.631 m.p. în zona "x" - respectiv în zona y, CF. x Ghioroc, acţiunea făcând obiectul dosarului civil nr. x/2008

Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc a solicitat respingerea acţiunii prin întâmpinarea nr. x/30.01.2008 şi prin precizările ulterioare, înregistrate sub nr. x/20.02.2008. Din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei rezultă că, deşi reclamanta C. a solicitat, prin intermediul a două notificări comunicate la datele de 22.01.2008 şi 23.01.2008, punerea în posesie cu suprafaţa de 20.631 m.p., sens în care a fost invitată la Primăria Ghioroc pentru efectuarea punerii în posesie, aceasta nu s-a prezentat. Prin precizările formulate, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc a subliniat faptul că atributul stabilirii amplasamentelor terenurilor, în funcţie de categoria de folosinţă, revine în mod exclusiv comisiilor de fond funciar, în temeiul H.G. nr. 890/2005. Întâmpinarea a fost semnată în numele primarului B., ca reprezentant al Comisiei Locale Ghioroc, de către viceprimarul comunei Ghioroc de la acel moment, iar precizările ulterioare au fost semnate de către primarul B., ca reprezentant al Comisiei Locale Ghioroc.

Inculpatul B. a semnat adresa Primăriei Comunei Ghioroc nr. 1398/19.04.2001 de înaintare la Judecătoria Lipova - Cartea Funciară a Hotărârii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 183/27.09.1999, iar Hotărârea Consiliului Local nr. 43/2002 s-a promovat şi aprobat ca urmare a iniţiativei acestuia.

În dosarul civil nr. x/2008 al Judecătoriei Lipova, C., prin avocat A., a chemat în instanţă Comisia Locală de Fond Funciar Ghioroc solicitând obligarea comisiei să emită titlul de proprietate şi să efectueze punerea în posesie pe un amplasament ce făcea obiectul terenului înscris în CF x Ghioroc - Zona x. În cursul procedurii judiciare, reclamanta a fost reprezentată de avocat A.

Pe parcursul procesului, inculpatul B., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc, contrar poziţiei procesuale exprimate în numele acestei comisii, prin întâmpinarea nr. x/30.01.2008 şi prin precizările nr. x/20.02.2008, a achiesat la pretenţiile reclamantei şi, implicit, la punerea acesteia în posesie în ZONA x prin semnarea unui înscris denumit "punctaj comun", datat 13.03.2008, întocmit de inculpata A.

Este cert că acest înscris, din care rezulta acordul Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc de a fi pusă în posesie numita C. pe amplasamentul solicitat de aceasta, a fost avut în vedere de instanţă, care a dat câştig de cauză reclamantei C., deşi categoria de folosinţă a terenului din Zona x nu corespundea cu cea indicată în decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003, respectiv teren/vie.

Inculpatul B. a semnat "punctajul comun" în condiţiile în care, prin decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003, pronunţată în recurs în dosarul civil nr. x/2003, numitei C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a patru parcele de teren/vie de 5176 m.p., 9909 m.p., 370 m.p. şi respectiv de 5176 m.p. (total 20.631 m.p.) în comuna Ghioroc, judeţul Arad.

În cauză a fost efectuat un raport de constatare criminalistică (nr. x din 13.03.2017 întocmit de către specialiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş - Serviciului Criminalistic) care a evidenţiat faptul că punctajul comun semnat de inculpatul B. a fost scris de către inculpata A.

Coroborând procesele-verbale de şedinţă întocmite la nivelul Comisiei locale de fond funciar Ghioroc în perioada 12.12.2007 - 09.04.2008, cu declaraţiile martorului F., consilier juridic în cadrul Primăriei comunei Ghioroc, rezultă că achiesarea la pretenţiile reclamantei C. s-a făcut de preşedintele comisiei, inculpatul B., fără a se pune în discuţie în Comisia de fond funciar această problemă, deşi normele legale în vigoare prevedeau ca atribut exclusiv al comisiei locale, nu al preşedintelui comisiei, stabilirea amplasamentelor în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptăţite. Astfel, inculpatul B., fără să supună dezbaterii în Comisia locală de fond funciar Ghioroc problema stabilirii amplasamentului suprafeţei de teren la care era îndreptăţită C., în mod nelegal s-a subrogat în drepturile acestei comisii şi a fost de acord ca punerea în posesie să se facă în amplasamentul solicitat de reclamanta C., prin avocat A., în condiţiile în care comisia, prin întâmpinare şi precizările ulterioare, a solicitat respingerea acţiunii.

În dosarul nr. x al Judecătoriei Lipova s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 337/03.04.2008 prin care s-a admis plângerea formulată de către C. ca urmare a achiesării părţilor la punerea în posesie (Comisia locală Ghioroc) şi la emiterea titlului de proprietate (Comisia judeţeană Arad) . Instanţa a obligat intimatele, conform atribuţiilor ce le reveneau, să emită titlul de proprietate şi să efectueze punerea în posesie în parcela identificată în expertiză, de 20.631 m.p., şi în punctajul comun, în CF x Ghioroc, în ZONA x, care totaliza suprafaţa de 180.185 m.p.

Ulterior a fost declarat nul recursul promovat de către Comisia locală de fond funciar Ghioroc ca urmare a faptului că nu a fost motivat în termenul legal de 15 zile de la data comunicării sentinţei pronunţate de Judecătoria Lipova, astfel că sentinţa civilă nr. 337/03.04.2008 a rămas definitivă şi irevocabilă.

Împotriva deciziei Tribunalului s-a formulat de către Comisia locală şi cerere de revizuire, ca şi cale extraordinară de atac, cerere care a fost respinsă de Curtea de Apel Timişoara prin decizia civilă nr. 962/16.10.2008 pronunţată în dosarul nr. x

Referitor la acest înscris, intitulat "punctajul comun", de la care porneşte acuzarea, apreciat ca fiind extrem de important şi de către instanţa de apel, ca fiind încheiat cu depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fără a fi discutat în şedinţa Comisiei de fond funciar, înscris din care rezultă acordul Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Ghioroc de a fi pusă în posesie numita C. pe amplasamentul solicitat de aceasta, şi care a fost avut în vedere expres de instanţa civilă, care a dat câştig de cauză reclamantei C., deşi categoria de folosinţă a terenului din Zona x nu corespundea cu cea indicată în decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003, respectiv teren/vie, prima instanţă penală a arătat că:

"Înscrisul denumit "Punctaj Comun", întocmit la data de 13.03.2008, ca urmare a convocării părţilor din Dosar nr. x, la solicitarea expertei judiciare desemnate în cauză, expert topograf judiciar L., în vederea identificării unui teren liber în CF x Ghioroc, semnat de inculpatul B., de către expertă şi inculpata A., ca reprezentantă a reclamatei C., nu reprezintă în niciun caz o achiesare la pretenţiile reclamantei din dosar nr. x, fiind doar o identificare şi confirmare a unei suprafeţe de teren existente, aparţinând comunei Ghioroc, achiesarea făcându-se doar în instanţă, fără să fie necesară administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară.

Cu ocazia deplasării la faţa locului s-a încheiat acest înscris denumit "PUNCTAJ COMUN", la data de 13.03.2008, în dosar nr. x al Judecătoriei Lipova, după aprecierea instanţei, denumirea dată înscrisului de către semnatari fiind improprie, fiind vorba de fapt de un proces-verbal de constatare, prealabil întocmirii unui raport de expertiză, încheiat cu ocazia deplasării în teren de către expertă, neprezentând relevanţă că a fost scris de către inculpata A., aşa cum s-a stabilit prin raportul de constatare criminalistică (nr. x din 13.03.2017 întocmit de către specialiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş - Serviciului Criminalistic, care a evidenţiat faptul că punctajul comun semnat de inculpatul B. a fost scris de către inculpata A., din moment ce a fost semnat de către persoanele prezente, respectiv inculpata A., expert topograf judiciar L. şi primarul, respectiv inculpatul B. care a semnat în calitate de reprezentant legal al Comisiei de fond funciar, acesta fiind în mod practic preşedintele acestei comisii.

Din considerentele sentinţei civile nr. 337/3 aprilie 2008 dată în dosar nr. x al Judecătoriei Lipova, reiese că instanţa a luat act de achiesarea intimatei Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, exprimată prin întâmpinare la pretenţia reclamantei, constând în emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de teren reconstituită prin decizia civilă nr. 166/R.ori, motivarea hotărârilor judecătoreşti este de atributul judecătorilor raportat la interpretarea probelor administrate, aceştia având posibilitatea ca motivat să înlăture anumite probe, pe care le consideră nerelevante cauzei, observând că fără a mai trece la analiza raportului de expertiză tehnică judiciară dispus în cauză, s-a interpretat acel înscris denumit punctaj comun ca fiind o achiesare la pretenţii, ab initio, fără a mai fi supus vreunei eventuale cenzuri, deşi, din punctul de vedere al judecătorului prezentei cauze penale deduse judecăţii, în niciun caz nu se poate interpreta că prin întocmirea acelui punctaj comun, inculpatul B. în calitate de preşedinte la comisiei locale de fond funciar a achiesat la pretenţiile petentei în procesul ce a făcut obiectul dosarului x/2008 al Judecătoriei Lipova, achiesarea asupra pretenţiilor lui C. exprimate prin intermediul inculpatei A., putând fi invocate, pertinent, doar în cazul în care inculpatul B. ar fi procedat la punerea în posesie, în urma notificării depuse în data de 22.01.2018".

Fără îndoială, reţine instanţa de apel de faţă, aserţiunile în plan teoretic ale primei instanţe vizând, pe de o parte, împrejurarea că inculpatei A., în calitate de avocat şi reprezentant al persoanei îndreptăţite, nu i se poate reproşa ca şi sancţiune penală, că, deşi a fost invitată la Primăria Ghioroc pentru efectuarea punerii în posesie, aceasta nu s-a prezentat, neputându-i-se interzice dreptul de a acţiona în judecată pentru obligarea la punerea în posesie, sau, pe de altă parte, că motivarea hotărârilor judecătoreşti este de atributul judecătorilor raportat la interpretarea probelor administrate, sunt deplin corecte însă, cert este că aşa-zisul "punctajul comun" a fost încheiat cu depăşirea atribuţiilor de serviciu ale inculpatului şi fără a fi discutat în şedinţa Comisiei de fond funciar, iar înscrisul respectiv a fost avut în vedere expres de către instanţa civilă, care a dat câştig de cauză astfel reclamantei C., deşi categoria de folosinţă a terenului din Zona x nu corespundea cu cea indicată în decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003.

Mai mult, la o analiză atentă a conţinutului respectivului document rezultă că poziţia primarului B., atâta vreme cât a semnat înscrisul, nu a fost una formală ci în deplină cunoştinţă de cauză, făcându-se menţiuni exprese cu privire la "corespondenţa parcelei cu suprafaţa din decizia civilă nr. 166/R pronunţată de Tribunalul Arad".

Detaliat, pentru deplină acurateţe se menţionează - "De comun acord se constată următoarele: suprafaţa de 180185 mp teren este înscrisă în CF nr. x Ghioroc, terenul este proprietatea comunei Ghioroc, acesta parcelându-se în 3 parcele, una având suprafaţa de 20631 mp. ce corespunde suprafaţeţei din decizia civilă nr. 166/R pronunţată de Tribunalul Arad, având nr. - top x"

Aparte de aceasta, rezumându-ne la constatarea caracterului suspect în care Comisia locală de fond funciar Ghioroc a uzat de căile de atac legale împotriva sentinţei civile nr. 337/03.04.2008 pronunţată de Judecătoria Lipova în dosar x/2008 (Prin decizia civilă nr. 921/R/18.06.2008 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x, când a fost declarat nul recursul promovat de către Comisia locală de fond funciar Ghioroc ca urmare a faptului că nu a fost motivat în termenul legal de 15 zile de la data comunicării sentinţei pronunţate de Judecătoria Lipova, astfel că sentinţa civilă nr. 337/03.04.2008 a rămas definitivă şi irevocabil); din probele administrate în cauză a mai rezultat că, în vara anului 2009, G., titular al P.F. G. - persoană fizică autorizată în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei, a fost contactat de inculpata A., care i-a solicitat să realizeze măsurătorile pentru parcelarea unei suprafeţe de teren. Inculpata A. a fost cea care a obţinut şi a pus la dispoziţia martorului: extrasul privind CF x Ghioroc (provenit din C.F. x) privind suprafaţa de 108.596 m.p. (rezultată ca urmare a parcelării din anul 2005) care urma să fie măsurată în vederea parcelării, precum şi certificatul de urbanism nr. 22/07.08.2009 emis de Primăria Comunei Ghioroc pentru PF G., prin care se dădea acordul de principiu privind lucrările de dezmembrare a terenului din CF nr. x Ghioroc. Acest acord era obligatoriu întrucât legislaţia prevedea că pentru parcelarea unui teren în mai mult de trei parcele este necesară emiterea de către autoritatea locală a unui certificat de urbanism.

Martorul G. a menţionat, inclusiv în apelul de faţă, că înscrisurile respective i-au fost puse la dispoziţie de către A., iar el nu a discutat cu primarul comunei Ghioroc din acea perioadă (anul 2009), B., sau cu vreun alt angajat din cadrul Primăriei Ghioroc despre această lucrare de măsurare în vederea parcelării terenului de 108.596 m.p. din CF x Ghioroc. G. a relatat că inculpata A. i-a mai spus că persoana pe care ea o reprezenta, numita C., trebuia să fie pusă în posesie cu suprafaţa de 20.631 m.p. în cadrul parcelei de teren din CF x Ghioroc (provenit din C.F. x) şi i-a comunicat că, în acest scop, va trebui să măsoare şi să parceleze terenul de 108.596 m.p. în opt pacele, din care patru parcele să măsoare exact suprafaţa de 20.631 m.p., la care avea dreptul C. Zonele unde inculpata dorea să fie cele patru parcele i-au fost indicate tot de aceasta atât pe schiţă, cât şi în teren, cu ocazia unei vizite comune făcute când s-au efectuat măsurătorile.

Martorul G. a declarat că nu are cunoştinţă despre modul în care s-a hotărât reconstituirea dreptului de proprietate a numitei C. pentru suprafaţa de 20,631 m.p. înscrisă în CF x Ghioroc, că a efectuat măsurătorile, iar după ce a finalizat parcelarea, a depus lucrarea la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Lipova care, prin încheierea de C.F. x.09.2009, a admis tehnic lucrarea. Predarea lucrării a fost efectuată către inculpata A. Pentru realizarea respectivei lucrări, martorul G. nu a fost remunerat nici de către A., nici de către Primăria comunei Ghioroc.

După efectuarea parcelării, la data de 26.04.2010, în cadrul şedinţei Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, la care au luat parte primarul B., secretar H., jurist F., topograf I. şi numitul J., s-a aprobat "eliberarea unui titlu de proprietate pe numele C.", sens în care s-a emis Hotărârea Consiliului Local nr. 29/26.04.2010, procesul-verbal de punere în posesie, semnat inclusiv de primarul B. şi titlul de proprietate nr. x Observând titlul de proprietate, se constată că punerea în posesie nu s-a făcut în parcela stabilită de Judecătoria Lipova prin sentinţa civilă nr. 337 din 03.04.2008, respectiv într-o singură parcelă de 20.631 m.p. conform amplasamentului stabilit prin expertiză, ci prin atribuirea a patru parcele de teren de 6066 m.p., 6.291m.p., 4243 m.p. şi 4031 m.p., care totalizau 20.631 m.p., situate tot în zona x.

S-a mai constatat că adresa menţionată pe titlul de proprietate emis pe numele C. nu este cea aparţinând acesteia (municipiul Arad, str. x, udeţul Arad), ci este adresa inculpatei A. (municipiul Arad, judeţul Arad). De asemenea, din Registrul de predări titluri de proprietate înfiinţat la nivelul comunei Ghioroc, observând poziţia nr. x, rezultă că, la data de 13.07.2010, inculpata A. a ridicat titlul de proprietate nr. x emis pe numele persoanei îndreptăţite, C.

Toate aceste manopere trebuie a fi coroborate cu declaraţia martorului E., conform căreia, după finalizarea procesului de la Judecătoria Lipova, în anul 2009, a fost sunat de avocata A., care i-a solicitat să o însoţească la o întâlnire cu primarul B. pentru a discuta despre punerea în posesie a numitei C. conform hotărârii judecătoreşti de la Judecătoria Lipova care rămăsese definitivă. În acest sens, a relatat că, după ce a ieşit din birou, avocata A. i-a spus în mod direct:

"Nu ne dă ăsta terenul, îi trebuie şi lui" referindu-se expres la primarul B. şi i-a comunicat că trebuie să deschidă un nou proces cu Primăria Ghioroc. După o perioadă de timp, martorul E. a aflat, tot de la A., că s-au efectuat măsurători pentru stabilirea noului amplasament şi că nu mai trebuie să acţioneze în instanţă deoarece problema cu punerea în posesie s-a rezolvat.

Inclusiv inculpatul B. a acceptat ideea că întâlnirea ("într-un cadru oficial") cu inculpata M. pentru a discuta despre punerea în posesie a numitei C. conform hotărârii judecătoreşti de la Judecătoria Lipova care rămăsese definitivă, i-a aparţinut.

Iar în apel, depoziţia martorului E. este neechivocă: "Arăt că la prima întâlnire la care am participat şi eu, la primarul B. (cu menţionarea anterioară - "nu ştiu dacă s-au mai întânit anterior dl. B. cu doamna M., însă probabil că da"), în momentul în care doamna M. i-a cerut cumva domnului primar să o pună în posesie în această zonă a Lacului Ghioroc, acesta a spus că în acea zonă ar dori şi el teren, iar doamna M. i-a spus că nu este nimic, îi poate vinde ea ...Arăt că eu în momentul în care am cumpărat suprafaţa de 5300 mp., în zona y, ştiam că toată suprafaţa este a mea, abia în momentul în care am scos extrasul de carte funciară doamna M. mi-a spus că de fapt suntem 3 propritari pe parcela aceea, respectiv eu, inculpatul B. şi doamna M.".

Nu în ultimul rând, de menţionat că un argument solid în pronunţarea soluţiei de achitare de către instanţa de fond este că, "din planul urbanistic şi regulament rezultă că zona lacurilor a fost inclusă la capitolul V - U.T.R. 5 (Unităţi Teritoriale de Referinţă), în intravilanul localităţii Ghioroc cu menţiunea că această zonă a fost încadrată ca zonă de protecţie a mediului natural, zonă de agrement de interes public din zona de influenţă a municipiului Arad şi de importanţă judeţeană, zonă cu rol major în dezvoltarea Ghiorocului în viitorul apropiat şi de perspectivă, care se va amenaja şi pentru practicarea sporturilor nautice unde se vor putea dezvolta numai următoarele funcţii: turism, loisir, sporturi nautice, spaţii verzi. Prin H.C.L. Ghioroc nr. 110/08.10.2009, s-a aprobat ca lotul nr. x - 5.000 m.p., nr. cad. x să facă obiectul unui contract de schimb între comuna Ghioroc şi K., care a dat în schimbul acestei suprafeţe o parcelă de 5.000 m.p. din C.F. nr. x Ghioroc pentru că, pe această din urmă suprafaţă, se afla aducţiunea pentru frontul de captare apa nr. 4. S-a mai aprobat ca suprafaţa de 5.000 m.p. preluată prin efectul schimbului de la K. să fie trecută în proprietatea comunei Ghioroc. Dată fiind această stare de fapt, este evident că terenul fiind trecut în proprietatea privată a primăriei, nu numai C. a fost pusă în posesie în acest loc, iar potrivit declaraţiei martorei N., s-a hotărât schimbul de teren mai sus amintit pentru că era în proiect o lucrare de interes judeţean iar pe terenul numitului K. existau două foraje de apă şi aducţiune fiind necesar ca acest teren să intre în proprietatea comunei pentru a intra în master plan".

Or, din adresa oficială nr. 1645 din 25 aprilie 2017 a Primăriei comunei Ghioroc rezultă că singura persoană pentru care s-a admis efectuarea punerii în posesie în Zona x, identificată în CF vechi nr. x Ghioroc, a fost numita C. în condiţiile în care, în anul 2008, la dispoziţia Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc exista suprafaţa de 12,54 ha. teren categorie vie/viticol.

Chiar apreciindu-se că schimbul de teren aprobat prin H.C.L. Ghioroc nr. 110/8 oct. 2009 de 5000 mp. este tot o punere în posesie, în realitate, acest schimb de terenuri a fost justificat de cu totul alte interese, respectiv efectuarea unor lucrări publice/judeţene, fără astfel a exista o similitudine cu situaţia generată ca urmare a acţiunii concertate a inculpaţilor B. şi A. de faţă, ce a avut ca unic scop scoaterea ilegitimă din proprietatea comunei a respectivelor parcele de teren şi trecerea lor în proprietatea proprie.

Din probele administrate a mai rezultat că inculpata A. a întocmit două promisiuni de vânzare-cumpărare, pe care le-a antedatat cu datele de 17.03.2003 şi 28.03.2003 şi le-a folosit în dosarele civile nr. x/2011 şi nr. y/2011 înregistrate la Judecătoria Arad, anexând şi un contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 (act adiţional la fiecare dintre cele două promisiuni de vânzare cumpărare teren în Ghioroc).

Astfel, în dosarul nr. x al Judecătoriei Arad, prin cererea înregistrată la data de 28.06.2011, A., în calitate de reclamant, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a suprafeţei de teren de 11.271 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelelor de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc.

În motivarea acţiunii, inculpata A. a arătat că a cumpărat de la C. în baza "promisiunii de vânzare cumpărare teren în Ghioroc", datată 17.03.2003, potrivit căreia C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x, i-a vândut cumpărătoarei A. 11.271 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad, cu preţul de 200 euro.

A mai anexat la dosar o întâmpinare formulată în numele vânzătoarei, C., pe care nu apare vreo dată când a fost redactată, înregistrată la instanţă la 01.09.2011, din care rezultă că aceasta recunoaşte toate pretenţiile reclamantei A. şi solicită admiterea acţiunii, precum şi un contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010, intitulat act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc.

Având în vedere actele ataşate la dosarul cauzei, Judecătoria Arad, prin sentinţa civilă nr. 9330 din 27.09.2011, a admis acţiunea formulată de reclamanta A. împotriva pârâtei C. şi a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 11.271 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelelor de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc.

În dosarul nr. x al Judecătoriei Arad, prin cererea înregistrată la data de 12.10.2011, numitul E., în calitate de reclamant (în fapt acţiunea a fost formulată de inculpata A.), a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a suprafeţei de teren de 5.300 m.p. din CF nr. x Ghioroc înscrisă în titlul de proprietate nr. x

În motivarea acţiunii, au fost invocate următoarele înscrisuri:

"promisiunea de vânzare cumpărare teren în Ghioroc", datată 28.03.2003, potrivit căreia C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x, i-a vândut cumpărătorului E., identificat cu actul de identitate seria x nr. x, 5.300 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad, cu preţul de 250 euro; contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că C. a vândut numitului E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro şi o întâmpinare (note scrise) formulată în numele vânzătoarei, C., pe care nu apare vreo dată când a fost redactată, înregistrată la instanţă la 02.11.2011, din care rezultă că aceasta recunoaşte toate pretenţiile reclamantului şi solicită admiterea acţiunii.

Având în vedere actele ataşate la dosarul cauzei, Judecătoria Arad, prin sentinţa civilă nr. 72 din 09.01.2012, a admis acţiunea formulată împotriva pârâtei C. şi a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 5.300 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, evidenţiată în CF nr. x Ghioroc.

Instanţele civile au mai dispus, în ambele cauze (dosarele nr. x/2011 şi nr. y/2011), înscrierea de către B.C.P.I. Lipova, în cartea funciară a reclamanţilor A., respectiv E. cu dreptul de proprietate dobândit.

Din probele administrate în cauză a rezultat că şi acţiunea care a format obiectul dosarului civil nr. x/2011 a fost formulată şi exercitată de inculpata A., în numele martorului E.

Astfel, s-a constatat că cererea de chemare în judecată este identică cu cea care a constituit obiectul dosarului nr. x, fiind schimbate numai numele reclamanţilor E., respectiv A., adresele acestora însă fiind identice:

"Arad, str. x,jud. Arad".

Actele depuse în susţinerea acţiunii sunt, de asemenea, aceleaşi: o promisiune de vânzare-cumpărare teren, cu data 28.03.2003, respectiv 17.03.2003, un contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezulta că C. a vândut cumpărătorilor: A., E. şi G. mai multe suprafeţe de teren şi note scrise sau o întâmpinare, prin care numita C. achiesa la pretenţiile reclamanţilor.

Se observă că întâmpinarea ataşată la dosarul nr. x este identică celei depuse în dosarul nr. x, de fapt, aceasta din urmă a fost modificată în sensul că a fost tăiat numele reclamanţilor A. şi G. (a rămas menţionat numai E.) şi, de asemenea, a fost tăiată menţiunea CF x şi CF x, rămânând numai CF x.

Cu ocazia audierii, i s-a prezentat martorului E., în original, dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72/09.01.2012, prin care s-a admis acţiunea civilă formulată de martor, în calitate de reclamant, împotriva pârâtei C. şi s-a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 5.300 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelei de teren de 5.300 m.p. din CF nr. x Ghioroc.

Referitor la actele ataşate la dosarul civil, E. a declarat că semnăturile de pe cererea de chemare în judecată formulată în numele său şi înregistrată la Judecătoria Arad, la data de 12.10.2011, aflată la fila nr. 3 din dosar, de pe concluziile depuse la data de 07.11.2011, aflată la dosar, de pe cererea olografa înregistrată la instanţă la data de 28.11.2011, aflată la dosar, de pe o adresă formulată în numele său, la data de 06.01.2012, şi înregistrată la instanţă la data de 09.01.2012, aflată la dosar, nu îi aparţin.

De asemenea, martorul a declarat că de respectiva acţiune civilă promovată s-a ocupat exclusiv avocata A. De altfel, se poate observa că taxele judiciare s-au achitat în numele ei, aspect ce rezultă din chitanţele anexate.

A mai menţionat că scrisul de pe cererile olografe, aflate la dosar şi înscrisul denumit timbrare, aflat la dosar, nu îi aparţin.

Potrivit raportului de constatare criminalistică întocmit de către specialişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş - Serviciului Criminalistic, scrisul de pe aceste documente aparţine inculpatei A.

Astfel, concluziile raportului de constatare criminalistică, înregistrat sub nr. x din 13.03.2017, efectuat în prezenta cauză, au fost în sensul că: înscrisul reprezentând cerere privind timbrare care se regăseşte la dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, înscrisul reprezentând cerere formulată în numele E. la Judecătoria Arad în dosarul nr. x înregistrat la data de 28.11.2011 care se regăseşte la dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad şi înscrisul denumit "minuta timbrării", care se regăseşte la dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, au fost scrise de către inculpata A.

Referitor la procesele civile derulate în perioada 2008 - 2011, martorul D. a arătat că a împuternicit-o, în numele soţiei sale, C., pe avocata A., care a formulat acţiune la Judecătoria Lipova, chemând în judecată Comisia locală de fond funciar Ghioroc şi Comisia judeţeană Arad pentru eliberarea titlului de proprietate şi pentru punerea în posesie cu suprafaţa de 20.631 m.p., asupra căreia se dispusese reconstituirea dreptului de proprietate prin decizia Tribunalului Arad nr. 166/R/03.03.2003 pronunţată în dosarul civil nr. x/2003, constituindu-se, astfel, dosarul civil nr. x/2008 la Judecătoria Lipova.

A mai precizat că de toate procedurile administrative anterioare şi ulterioare deschiderii şi derulării procesului civil, s-a ocupat în exclusivitate avocata A.

Fiindu-i prezentate, cu ocazia audierii, în original, dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330 din 27.09.2011, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantei A. împotriva pârâtei C. (soţia martorului) şi s-a dispus ca hotărârea să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare privind înstrăinarea suprafeţei de teren de 11.271 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. x, respectiv a parcelelor de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc, martorul a constatat că nu avea cunoştinţă de toate aceste aspecte.

Este adevărat însă că ulterior, în apel, depoziţia sa este nuanţată: "Este adevărat că inculpata a venit la un moment dat şi mi-a spus că pentru a finaliza toată problematica obţinerii terenului mai trebuie să semnez nişte hărtii. Am citit acele documente, erau nişte promisiuni de vânzare-cumpărare, era trecut numele soţiei şi eu le-am semnat în numele soţiei. Soţia era informată şi ştia că trebuie să cedăm o suprafaţă de teren dar nu am informat-o efectiv despre semnarea acelor acte. Nu am solicitat amănunte inculpatei ce va face cu acele documente şi nu cunosc dacă urma să se ducă cu ele în instanţă sau ar fi trebuit să se încheie un contract la notar.Nu am discutat cu inculpata şi nu mi-a spus că din această suprafaţă de teren îi vinde ceva şi lui E.nu ştiu dacă a dat vreo suprafaţă de teren cuiva din primărie (în mod direct inculpata nu mi-a spus că va trebui să dăm o parte din teren şi altor persoane, însă a lăsat să se înţeleagă acest lucru, impresia pe care am avut-o eu fiind aceea că este vorba de cineva din Comisia locală de fond funciar, nu a pronunţat însă niciun nume şi nici nu a făcut referire la vreo funcţie). Nu am primit nicio sumă de bani din acele vânzări".

În legătură cu titlul de proprietate nr. x emis pe numele soţiei sale, martorul D. a relatat că nu ştia de emiterea acelui înscris şi că 1-a văzut pentru prima dată la momentul la care i-a fost prezentat de organele judiciare, respectiv în luna august 2016, ocazie cu care a constatat că, pe titlu, este menţionată o adresă de domiciliu care nu corespundea cu cea a soţiei sale.

De asemenea, martorul a mai relatat că un alt înscris pe care l-a semnat, la solicitarea avocatei A., în perioada 2010 - 2011, a fost o cerere/întâmpinare formulată în numele soţiei sale, C., şi înregistrată la dosarul nr. x al Judecătoriei Arad la data de 01.09.2011, prin care aceasta recunoştea toate pretenţiile reclamantei A. şi solicita admiterea acţiunii.

Analizând documentele întocmite şi folosite în dosarele civile de inculpata A., se contată că înscrisul (o filă) denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat 17.03.2003 din care rezultă că C. identificată cu actul de identitate seria x nr. x i-a vândut cumpărătoarei A. suprafaţa de 11.271 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 200 euro, folosit în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330/27.09.2011, ca urmare a înregistrării, la data de 28.06.2011, a cererii de chemare în judecată de către reclamant A., nu putea fi încheiat la data de 17.03.2003 întrucât data la care i s-a eliberat cartea de identitate seria x nr. x numitei C. a fost de 09.11.2004, deci ulterior datei de 17.03.2003 menţionată în promisiune.

S-a mai stabilit că, în cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 28.06.2011, inculpata A., în calitate de reclamant, a precizat următoarele: "subsemnata am cumpărat de la vânzătoarea C. în baza promisiunii de vânzare cumpărare din 17.03.2003 şi a actului adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare din 26.04.2010 o suprafaţă de teren extravilan în suprafaţă totală de 11.271 m.p." anexând înscrisul denumit promisiune de vânzare cumpărare din data de 17.03.2003, precum şi cel din 26.04.2010.

Din declaraţiile martorului E. rezultă cert că semnăturile de pe promisiunea din data de 28.03.2003 şi din dreptul numelui său de pe înscrisul denumit contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010 nu îi aparţin şi nu au fost făcute de el, că nu a cunoscut-o pe C. şi nu a discutat vreodată cu aceasta. Martorul a mai precizat că nu cunoaşte nimic despre modul în care s-a făcut punerea în posesie şi s-a eliberat titlul de proprietate în 2010 pe numele lui C., persoană căreia nu i-a remis suma indicată, de 250 euro.

De asemenea, s-a stabilit că înscrisul (o filă) denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat 28.03.2003 din care rezultă că C., identificată cu actul de identitate seria x nr. x i-a vândut cumpărătorului E., identificat cu cartea de identitate seria x nr. x suprafaţa de 5.300 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 250 euro, folosit în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72/09.01.2012, ca urmare a înregistrării la data de 12.10.2011, a cererii de chemare în judecată de către reclamant E., nu putea fi încheiat la data de 28.03.2003 întrucât data la care i s-a eliberat cartea de identitate seria x nr. x numitei C. a fost de 09.11.2004, iar data la care i s-a eliberat cartea de identitate seria x nr. x martorului E. a fost de 30.03.2006, deci ulterior datei de 28.03.2003 menţionată în promisiune.

S-a mai constatat că, în cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 12.10.2011, depusă în realitate la instanţă de inculpata A. în numele reclamantului E. s-a menţionat:

"subsemnatul am cumpărat de la vânzătoarea C. în baza promisiunii de vânzare cumpărare din 28.03.2003 şi a actului adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare din 26.04.2010 o suprafaţă de teren extravilan în suprafaţă totală de 5.300 m.p." fiind anexat şi înscrisul denumit promisiune de vânzare cumpărare din data de 17.03.2003, precum şi cel din 26.04.2010.

Observând înscrisul denumit "contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010" (act adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare teren în Ghioroc), din care rezultă că numita C. a vândut cumpărătorului E., suprafaţa de 5.300 m.p. teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro, avocatei A. suprafaţa totală de teren de 11.271 m.p., respectiv parcelele de teren de 766 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 4031 m.p. din CF nr. x Ghioroc, 5731 m.p. din CF nr. x Ghioroc şi 743 m.p. din CF nr. x Ghioroc, în schimbul sumei de 200 euro, precum şi numitului G. suprafaţa de 560 m.p. teren identificat în CF nr. x Ghioroc în schimbul sumei de 50 euro, care, de asemenea, a fost anexat de inculpata A. la cele două cereri de chemare în judecată, rezultă că acesta a fost încheiat la aceeaşi dată, de 26.04.2010, când s-a efectuat punerea efectivă în posesie a numitei C. cu suprafaţa de 20.631 m.p.

La acea dată, de 26.04.2010, în cadrul şedinţei Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, la care a luat parte primarul B. s-a aprobat "eliberarea unui titlu de proprietate pe numele C.", s-a emis Hotărârea Consiliului Local nr. 29 din 26.04.2010 şi procesul-verbal de punere în posesie, în baza cărora s-a eliberat titlul de proprietate nr. x din 31.05.2010.

Din declaraţia martorului G., inclusiv din apelul de faţă, rezultă că semnătura din dreptul numelui său de pe înscrisul denumit contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) nu a fost realizată de acesta, că nu a negociat sau cumpărat de la C. vreo parcelă de teren şi că nu i-a plătit vreo sumă de bani cu titlu de preţ.

Analizând cererea de chemare în judecată care face obiectul dosarului civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330/27.09.2011, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantei A. împotriva pârâtei C., precum şi cererea de chemare în judecată, care face obiectul dosarului civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 72/09.01.2012, prin care s-a admis acţiunea civilă a reclamantului E. împotriva pârâtei C., rezultă că, în ambele cereri, reclamanţii A. şi E. au avut indicate ca adresă - municipiul Arad, Str. x,, judeţul Arad, imobil constituit din casă, înscris în CF nr. x municipiul Arad, care este deţinut de A., căsătorită cu M.

De asemenea, pârâta C. a avut indicată ca adresă - municipiul Arad, Judeţul Arad, imobil constituit din casă înscris în CF nr. x municipiul Arad, deţinut de de M., soţul inculpatei A.

Prin urmare, coroborând probele administrate, s-a arătat corect în rechizitoriu că se poate concluziona că ambele acţiuni civile care au făcut obiectul dosarului civil nr. x/2011, respectiv nr. x/2011 ale Judecătoriei Arad au fost depuse pentru înregistrare de inculpata A., care s-a ocupat, ulterior înregistrării, atât în numele reclamanţilor, cât şi al pârâtei, de ambele cauze prin formularea de întâmpinări, cereri şi depunere de înscrisuri.

O notă aparte se impune vizavi de documentaţia întocmită şi folosită în dosarul civil de inculpata A., unde se constată existenţa înscrisului (o filă) denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat 17.03.2003 din care rezultă că C. identificată cu actul de identitate seria x nr. x i-a vândut cumpărătoarei A. suprafaţa de 11.271 m.p. teren din suprafaţa ce i se cuvenea conform deciziei civile nr. 166/R/2003 a Tribunalului Arad cu preţul de 200 euro, folosit în dosarul civil nr. x/2011 al Judecătoriei Arad, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 9330/27.09.2011".

Astfel, D. a precizat că "arăt că înţelegerea cu inculpata fusese aceea că în schimbul activităţii juridice pe care o prestează să-i dăm o parte din teren. Şi soţia mea ştia de această înţelegere".

Aşadar, de principiu, cele consemnate de inculpata A. în documentaţiile respective aveau o anumită acoperire într-o înţelegere formală dintre părţi. Subzistenţa infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată dăinuie însă în contextul în care acelaşi martor învederează şi că "nu am avut discuţii cât anume ca procent sau ca suprafaţă să-i dăm inculpatei, urma ca acest lucru să fie stabilit ulterior". În niciun caz respectiva promisiune "în alb" din partea proprietarei nu-i permiteau inculpatei în a materializa unilateral înţelegea sub formula neadevărată că - "subsemnata am cumpărat de la vânzătoarea C. în baza promisiunii de vânzare cumpărare din 17.03.2003 şi a actului adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare din 26.04.2010 o suprafaţă de teren extravilan în suprafaţă totală de 11.271 m.p.".

Referitor la infracţiunile de corupţie, este juridic de reţinut că, fapta inculpatei A., care în calitate de avocat în cadrul Baroului Arad şi de reprezentant legal al numitei C., persoană îndreptăţită la punerea în posesie cu privire la suprafaţa de 20.631 m.p. teren, ce a avut calitatea de reclamant în procesul civil ce a format obiectul dosarului nr. x al Judecătoriei Lipova, a pretins de la soţul acesteia, D., care, în fapt, a împuternicit-o să-i reprezinte în cauzele civile, o suprafaţă de teren de 2.500 m.p., amplasată în Zona x, care se va obţine ca urmare a punerii în posesie, pentru ca aceasta să fie dată primarului comunei Ghioroc, care era şi preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, inculpatul B., pentru ca, în schimbul acestei suprafeţe, urma ca primarul comunei Ghioroc, B., uzând de prerogativele funcţiilor deţinute, să fie de acord cu stabilirea amplasamentului şi punerea în posesie pentru întreaga suprafaţă de 20.631 m.p. teren în Zona x, bun imobil înscris în CF. x Ghioroc; întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi în mod evident nu trafic de influenţă, acesta fiind până la urmă corolarul juridic al infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de reţinut în sarcina inculpatului B.

Prin urmare, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. civ. pen. va opera o schimbare de încadrare juridică în acest sens.

După cum a rezultat din declaraţia martorului E., ce a arătat în apel că îşi menţine vechile declaraţii, după finalizarea procesului de la Judecătoria Lipova, în anul 2009, inculpata A. s-a deplasat la sediul Primăriei Ghioroc, unde a discutat cu primarul B. despre punerea în posesie conform hotărârii judecătoreşti. Rezultatul discuţiei a nemulţumit-o şi, în acele împrejurări, referindu-se la primarul B., inculpata a afirmat:

"Nu ne dă ăsta terenul, îi trebuie şi lui". Cu acelaşi prilej, a precizat că trebuie să deschidă un nou proces cu Primăria Ghioroc, care nu a mai avut loc deoarece, ulterior, s-au efectuat măsurători pentru stabilirea noului amplasament şi problema s-a rezolvat. După acest episod, în perioada 2010 - 2011, martorul E. s-a întâlnit în localitatea Ghioroc cu inculpatul B., care l-a întrebat de avocata A. spunându-i:

"Ce face? Mi-a promis ceva".

După ce hotărârile judecătoreşti pronunţate de Judecătoria Arad au rămas definitive şi irevocabile, martorul E. a transportat-o pe inculpata A. cu maşina personală la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la Lipova, pentru intabularea terenurilor. La o dată ulterioară, respectiv 10.05.2012, E. s-a deplasat şi el la B.C.P.I. Lipova, de unde a ridicat extrasul de CF nr. x Ghioroc, pe care l-a anexat, în copie, la denunţul formulat şi din care rezultă că suprafaţa de 5.300 m.p. era intabulată pe numele său. Martorul a mai observat că suprafaţa totală de teren din CF este de 6.066 m.p. şi că diferenţa de 766 m.p. teren erau intabulaţi pe numele lui A., fără ca suprafaţa să fie parcelată.

Martorul E. a discutat cu avocata A. despre extrasul de CF nr. x Ghioroc şi suprafaţa de 5.300 m.p. care sunt intabulaţi pe numele său, prilej cu care inculpata i-a spus că jumătate din teren îi revine primarului B. E. şi-a exprimat nemulţumirea întrucât lui i se promisese suprafaţa de 5.000 m.p. teren, împrejurare în care A. a afirmat:

"De unde să vă dau la toţi? eu cu ce mai rămân?". În finalul discuţiei, i-a comunicat că va rămâne, în fapt, cu 2800 m.p., iar inculpatului B. îi va reveni suprafaţa de 2.500 m.p. teren din cei 5.300 m.p. intabulaţi pe numele martorului. Totodată, avocata i-a spus că şi terenul de 2.500 m.p. care îi revine primarului, va rămâne intabulat pe numele martorului "pentru a nu avea probleme".

Martorul E. a mai relatat că nu are cunoştinţă despre plata vreunei sume de bani de 1.000 euro ca preţ pentru teren de către inculpatul B. către avocata A. sau despre vreo negociere privind vânzarea, respectiv cumpărarea de teren şi că, după ce s-a făcut intabularea, terenul a fost scos la vânzare prin oferte la mica publicitate folosindu-se atât numărul său personal de telefon, cât şi al inculpatului B.

După cum s-a menţionat, inclusiv martorul D. face vorbire despre o astfel de relaţie, în contradicţie flagrantă cu cele susţinute de inculpata A. prin numeroasele note depuse la dosar şi de către inculpatul-intimat B. care susţine expres că, "este extrem de evident că dacă se punea problema acordării unei suprafeţe de teren cu titlu de mită către primar, martorul D. ar fi ştiut de acest fapt" - "în mod direct inculpata nu mi-a spus că va trebui să dăm o parte din teren şi altor persoane, însă a lăsat să se înţeleagă acest lucru, impresia pe care am avut-o eu fiind aceea că este vorba de cineva din Comisia locală de fond funciar".

Analizând în aceste noi condiţii materialul probator administrat, cu ilustrarea celor anterior menţionate ce decurg din probele încuviinţate în ciclul procesual al apelului, este de concluzionat în sensul dovedirii pretinderii şi primirii cu titlu de mită de către inculpatul B. a suprafeţei de teren de 2.500 m.p.

În final s-a eliberat titlul de proprietate nr. x privind suprafaţa de 20.631 m.p. din care provine şi suprafaţa de 2.500 m.p. pretinsă cu titlu de mită. Din datele comunicate de către O. C. pen.I Arad rezultă că, prin titlul de proprietate nr. x, numita C. a fost pusă în posesie cu patru parcele de teren de 6066 m.p., 6.291 m.p., 4243 m.p. şi 4031 m.p. care totalizau 20.631 m.p. situate în zona x. Acestea au fost intabulate ca efect al celor două hotărâri judecătoreşti pronunţate de Judecătoria Arad pe numele inculpatei A., a martorului E. şi pe numele lui C., respectiv din parcela de 6066 m.p. (5.300 m.p. - E. şi 766 m.p. - A.), din parcela de 6.291 m.p. (560 m.p. - C. şi 5731 m.p. - A.), din parcela de 4243 m.p. (3500 m.p. - C. şi 743 m.p. -A.) şi din parcela de 4031 m.p. (4031 m.p. - A.). Astfel, pe numele inculpatei A. s-a intabulat terenul în suprafaţă de 5.731 m.p. din C.F. x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, aflat în coproprietate cotă 5731/6291; terenul în suprafaţă de 743 m.p. din C.F. x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, aflat în coproprietate cotă 743/4243; terenul în suprafaţă de 766 m.p. din C.F. x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, aflat în coproprietate cotă 383/3.033 (cotă iniţială 766/6066) şi terenul în suprafaţă de 4.031 m.p. din C.F. x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, cotă 1/1. Pe numele martorului E. s-a intabulat terenul în suprafaţă de 5.300 m.p. din C.F. x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x.05.2012, aflat în coproprietate cotă 383/3.033 (cotă iniţială 2650/3033), iar pe numele lui C. s-a intabulat terenul în suprafaţă de 560 m.p. din C.F. x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x.11.2010, aflat în coproprietate cotă 560/6291 şi terenul în suprafaţă de 3500 m.p. din C.F. x Ghioroc -încheierea de C.F. nr. x.11.2010, aflat în coproprietate cotă 3500/4243.

Inculpatul B. a confirmat că deţine suprafaţa de 2.500 m.p. din terenul de 5.300 m.p. intabulat pe numele denunţătorului E. şi că este dispus să vândă acest teren cu preţul de 6 - 7 euro/m.p., iar, dacă nu se găseşte un cumpărător care să dea acest preţ, atunci preţul poate fi lăsat şi la 5 euro/m.p., adică 12.500 euro pentru 2.500 m.p. teren. Este real că nu s-a reuşit vânzarea imobilului.

De asemenea, inculpatul a afirmat că a cumpărat terenul de la avocata A. şi că, împreună cu denunţătorul E., a plătit pentru terenul de 5.300 m.p. suma de 1.000 euro (respectiv 4000 RON).

Privitor la acest aspect, instanţa de fond a fost neechivocă susţinând că "este adevărat că inculpatul nu a putut prezenta nicio chitanţă sau un alt înscris care să ateste c/v plăţii terenului în valoare de 1000 euro, însă din probele existente la dosarul cauzei se susţin ca fiind reale cele declarate de acesta, că i-ar fi dat 1000 Euro inculpatei, ca reprezentantă a titularului dreptului, cu titlu de preţ pentru terenul în suprafaţă de 2500 mp, întrucât în continuare s-a comportat ca un posesor al terenului, i-a dat 1000 RON martorului E., pentru a plăti taxele de intabulare şi a trecut şi numele său de telefon ca persoană de contact, alături de cel al martorului E., pentru a-l revinde". "Nicăieri în cuprinsul denunţului formulat şi nici cu ocazia audierii în instanţă, martorul E. nu a afirmat că inculpata A. i-a dat terenul cu titlu de mită. În cuprinsul redării discuţiilor purtate în mediul ambiental, între denunţător E. şi inculpatul B., acesta din urmă, afirmând că "am dat pe el 1000 euro", dacă nu ar fi fost real, având în vedere că martorul avea asupra sa tehnica de înregistrare, ar fi trebuit să-l contrazică. Ori, inculpatul B. în continuare nu a ascuns că a cumpărat teren de la M., aspect ce reiese şi din declaraţia martorei Q., ulterior afişând numărul său de telefon alături de cel al martorului E., pentru revânzare teren, omiţând acest lucru în perioada cât a fost primar pentru a nu da loc la interpretări. Pentru toate aceste considerente, prima instanţă consideră că faptele de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor, precum şi vinovăţia acestora nu sunt dovedite dincolo de orice dubiu rezonabil, motiv pentru care se poate da eficienţă principiului in dubio pro reo, considerând că nu sunt suficiente probele administrate în cauză pentru a dovedi vinovăţia în ce priveşte aceste infracţiuni, astfel că în temeiul art. 396 alin. (1) C. proc. civ. penală rap. la art. 16 lit. c) C. proc. civ. penală, a achitat pe inculpatul B., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prev. şi ped. de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen., precum şi pe inculpata A., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. şi ped. de art. 257 C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.".

Însă, dincolo de lipsa de sincronizare a unei astfel de sume propuse cu preţul pieţei imobiliare pentru respectivul teren, instanţa de apel apreciază că, dimpotrivă, contextul faptic şi probele existente la dosarul cauzei nu susţin ca fiind reale cele declarate de acesta, că i-ar fi dat 1000 Euro inculpatei, ca reprezentantă a titularului dreptului, cu titlu de preţ pentru terenul în suprafaţă de 2500 mp.

Astfel, în contextul în care vorbim de o persoană extrem de diligentă, atentă la atitudinile sale atâta vreme cât afişează o deplină confidenţialitate în raport cu calitatea sa de proprietar asupra respectivului teren, achiziţionându-l prin persoane interpuse, în acelaşi timp aceeaşi persoană, surprinzător, nu a prezentat nicio chitanţă sau un alt înscris care să ateste c/v plăţii terenului în valoare de 1000 euro, sau măcar "luarea" unui martor apropiat care să fie de faţă la această tranzacţie - cu atât mai mult cu cât se susţine că singurul motiv al achiziţiei a fost "pasiunea pentru pescuit pe care o am atât eu cât şi cei doi fii ai mei". Nu trebuie omisă împrejurarea că achiziţia s-a realizat de la o persoană ce nu era proprietară juridic (în acte) asupra respectivului teren, adică A., care de altfel nici nu detaliază expres despre respectiva sumă primită. Mai mult, atâta vreme cât inculpatul B. a acceptat darea de declaraţii în cauză, atrăgându-i-se astfel atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa, instanţa de apel apreciază că este nepermis a afişa, în contrast, cu constanţă o simplă atitudine pasivă pe marginea unui astfel de subiect, respectiv promovarea apărării puerile că "contravaloarea terenului cumpărat am achitat-o direct doamnei M. în birou la mine, în absenţa oricărei persoane".

În concluzie, fapta inculpatului B., primar al comunei Ghioroc, la data comiterii faptelor, şi preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, care a pretins şi primit de la inculpata A., avocat în cadrul Baroului Arad şi reprezentant legal al persoanei îndreptăţite, C., o suprafaţă de teren de 2.500 m.p., amplasată în Zona x pentru a accepta ca stabilirea amplasamentului şi punerea în posesie pentru întreaga suprafaţă de 20.631 m.p. teren la care era îndreptăţită C. să se facă în Zona x înscrisă în C.F. x Ghioroc, constituie infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Inculpatul a luat cert la cunoştinţă de încheierea înscrisului denumit "contract de vânzare cumpărare din data de 26.04.2010" (act adiţional la promisiunea de vânzare cumpărare teren în Ghioroc) din care rezultă că C. i-a vândut numitului E., suprafaţa de 5.300 mp teren înscris în CF nr. x Ghioroc cu preţul de 250 euro, înscris pe care l-a datat cu data certă 26.04.2010, în colţul din dreapta sus, prin aplicarea ştampilei primăriei, din această suprafaţă intabulată, în prezent, pe numele martorului E., suprafaţa de 2.500 m.p. revenind, în realitate, inculpatului B. La aceeaşi dată, de 26.04.2010, s-a efectuat punerea efectivă în posesie a numitei C. cu suprafaţa de 20.631 m.p., în cadrul şedinţei Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, la care a luat parte primarul B., s-a aprobat "eliberarea unui titlu de proprietate pe numele C.", s-a emis Hotărârea nr. 29/26.04.2010 şi procesul-verbal de punere în posesie, înscrisuri pe baza cărora s-a eliberat titlul de proprietate nr. x/31.05.2010 privind suprafaţa de 20.631 m.p., din care provine şi suprafaţa de 2.500 mp pretinsă cu titlu de mită.

Pe de altă parte, inculpata A., în calitate de avocat în cadrul Baroului Arad şi de reprezentant legal al numitei C., persoană îndreptăţită la punerea în posesie cu privire la suprafaţa de 20.631 m.p. teren, care a avut calitatea de reclamant în procesul civil ce a format obiectul dosarului nr. x al Judecătoriei Lipova, a pretins de la soţul acesteia, D., care, în fapt, a împuternicit-o să-i reprezinte în cauzele civile, o suprafaţă de teren de 2.500 m.p., amplasată în Zona x, care se va obţine ca urmare a punerii în posesie, pentru ca aceasta să fie dată primarului comunei Ghioroc, care era şi preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Ghioroc, inculpatul B. În schimbul acestei pretinderi, urma ca primarul comunei Ghioroc, B., uzând de prerogativele funcţiilor deţinute, să fie de acord cu stabilirea amplasamentului şi punerea în posesie pentru întreaga suprafaţă de 20.631 m.p. teren în Zona x, bun imobil înscris în CF. x Ghioroc.

Ca şi consecinţă a schimbării de încadrare juridice, fapta inculpatei A., întruneşte toate elementele de specificitate ale infracţiunii de dare de mită, prev. şi ped. de art. 255 C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.

Coroborând probele administrate, este corectă concluzia acuzării şi a instanţei de fond, în antiteză cu cele invocate de inculpata A. în propriul apel, că ambele acţiuni civile care au făcut obiectul dosarului civil nr. x/2011, respectiv nr. x/2011 ale Judecătoriei Arad, au fost depuse pentru înregistrare de inculpata A., care s-a ocupat, ulterior înregistrării, atât în numele reclamanţilor, cât şi al pârâtei, de ambele cauze prin formularea de întâmpinări, cereri şi depunere de înscrisuri. Cele două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, aşa cum au fost analizate, au fost săvârşite de inculpata A. cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, întrucât inculpata, în calitatea sa de avocat, deci persoană practicantă a profesiei juridice înscrisă în Baroul Arad încă din data de 18 aprilie 1995, conform adresei emisă de Baroul Arad, şi-a dat seama, sau trebuia să-şi fi dat seama de natura şi urmările faptei sale şi a dorit producerea acestora.

În consecinţă, faptele inculpatei A. şi ale inculpatului B., în modalitatea săvârşirii celor mai sus prezentate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor reclamate, urmând a fi condamnaţi.

La alegerea şi individualizarea pedepselor de aplicat inculpatei A., instanţa de apel va avea în vedere, gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea inculpatei, în baza criteriilor generale de individualizare, prev. în cuprinsul art. 72 C. pen., respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatei, circumstanţele concrete ale săvârşirii faptelor şi împrejurările care agravează şi cele care atenuează răspunderea penală. Circumstanţele reale de comitere a faptelor - inculpata a acţionat în scopul obţinerii de beneficii materiale, profitând de încrederea acordată din partea clientei pe care a reprezentat-o în procese, precum şi caracterul repetat al actelor infracţionale - imprimă faptelor reţinute în sarcina inculpatei un grad de pericol concret grav. Instanţa mai are în vedere pe lângă gradul ridicat de pericol social al faptelor şi al consecinţele juridice şi atitudinea procesuală neadecvată a inculpatei.

Având în vedere că sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 81 C. pen. şi că inculpata A. nu are antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală, că este o persoană cu reale perspective de reintegrare socială, apreciind că scopul pedepsei principale rezultante de 2 ani închisoare (totul absorbindu-se în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare aplicată pentru dare de mită) poate fi atins şi fără executare efectivă, fiind suficientă avertizarea socială a inculpatei cu posibilitatea executării unei astfel de pedepse în cazul în care ar comite noi infracţiuni în perioada termenului de încercare, pentru a obţine inhibarea comportamentului infracţional din partea inculpatei, în baza art. 81 C. pen. se va suspenda executarea pedepsei aplicate.

Ca aspecte de esenţă în ceea ce priveşte regimul sancţionatoriu, este de remarcat că legea penală mai favorabilă în ceea ce priveşte inculpata este C. pen. vechi, privit prin prisma limitelor de pedeapsă şi orientarea punitivă din partea instanţei, regimul juridic deosebit al concursului de infracţiuni, aspectul cumulului juridic incident. De altfel, instanţa de apel va individualiza o pedeapsă principală a închisorii de doar 1 an şi 6 luni pentru săvârşirii fiecărei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În acest nou context sancţionatoriu, alăturat doar pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, în baza art. 65 alin. (1) şi (2) C. pen. din 1969, aplică inculpatei A. şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. Evident că şi pedepsei rezultante finale i se va alătura această pedeapsă complementară.

Date fiind disp. art. 71 alin. ultim C. pen. vechi, ca urmare a incidenţei art. 81 C. pen. raportat la suspendarea executării pedepsei principale aplicate, se va suspenda şi executarea pedepselor accesorii şi complementare.

La alegerea şi individualizarea pedepsei aplicate inculpatului B., instanţa de apel va avea în vedere gravitatea infracţiunii de luare de mită săvârşită şi periculozitatea inculpatului, în baza criteriilor generale de individualizare, respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, circumstanţele concrete ale săvârşirii faptelor şi împrejurările care agravează şi cele care atenuează răspunderea penală. Circumstanţele reale de comitere a faptelor - inculpatul a acţionat în scopul obţinerii de beneficii materiale, profitând de funcţia şi încrederea acordată din partea comunităţii pe care o reprezenta, contextul infracţional comis ce imprimă faptelor reţinute în sarcina sa un grad de pericol concret grav. Instanţa mai are în vedere pe lângă gradul ridicat de pericol social al faptelor şi al consecinţele juridice şi atitudinea procesuală manifestată.

Având în vedere că sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 91 C. pen. şi că inculpatul nu are antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală, că este o persoană cu reale perspective de reintegrare socială, apreciind că scopul pedepsei de 3 ani închisoare aplicat pentru infracţiunea comisă poate fi atins şi fără executare efectivă, fiind suficientă avertizarea socială a inculpatului cu posibilitatea executării unei astfel de pedepse în cazul în care ar comite noi infracţiuni în perioada termenului de încercare, pentru a obţine inhibarea comportamentului infracţional din partea sa, în baza art. 91 C. pen. se va suspenda executarea pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conf. art. 92 C. pen.

Ca aspecte de esenţă în ceea ce priveşte regimul sancţionatoriu, este de remarcat că legea penală mai favorabilă în ceea ce priveşte inculpatul este noul C. pen. privit prin prisma limitelor de pedeapsă reduse comparativ cu cele din vechiul C. pen.

Alăturat pedepsei de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) b) şi g) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În contextul în care dispoziţiile legale impun ca în cazul infracţiunilor de corupţie, banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent, urmează a se dispune confiscarea de la inculpatul B. a echivalentului în RON al suprafeţei ce a constituit luarea de mită, adică de 2500 mp. cuprinsă în suprafaţa de 5300 mp. teren menţionată.

Cu privire la latura civilă a cauzei, prin adresa Primăriei comunei Ghioroc nr. 1239 din data de 24.04.2017, depusă la dosarul de u.p., la care s-a anexat Hotărârea Consiliului Locale Ghioroc nr. 38/29.03.2017, unitatea administrativ teritorială s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând restabilirea situaţiei anterioare comiterii infracţiunilor, prin redobândirea dreptului de proprietate privată asupra celor patru parcele de teren, în suprafaţă totală de 20.631 m.p.

Pe de o parte, în cauză, în considerarea deciziei nr. 405/2016 prin care Curtea Constituţională a statuat faptul că dispoziţiile art. 246 alin. (1) din C. pen. din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos", din cuprinsul acestora, se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii", s-a dispus soluţia clasării cu privire la infracţiunea abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297, alin. (1) C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 78/2000 faţă de inculpatul B.

În consecinţă este inabordabilă acţiunea civilă în cauză formulată de Primăria comunei Ghioroc, alăturată procesului penal de faţă, pentru infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 78/2000, faţă de inculpatul B., pentru care s-a dispus soluţia clasării în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. civ. pen.

Pe de altă parte, în apel, prin calea de atac promovată de Parchet se invocă - "al doilea motiv de nelegalitate constă în modul în care a fost soluţionată acţiunea civilă, care a fost respinsă în mod greşit ca inadmisibilă fără să fi fost analizată pe fond. Deşi obiectul sesizării instanţei în privinţa inculpatului B. era infracţiunea de luare de mită, totuşi faptul că instanţa a fost sesizată cu o infracţiune de pericol nu împiedică soluţionarea laturii civile. Aşadar, din punctul de vedere al Ministerului Public, există infracţiuni de pericol care sunt compatibile cu o latură civilă şi cu posibilitatea formulării unor pretenţii civile, în acest caz fiind vorba despre o persoană care a acţionat contrar atribuţiilor de serviciu şi prin aceasta a adus un prejudiciu Unităţii Administrativ Teritoriale Ghioroc. În situaţia în care infracţiunea de abuz în serviciu este practic subsidiară infracţiunii de corupţie, de luare de mită, Ministerului Public a apreciat că se poate soluţiona o acţiune civilă, aceasta fiind admisibilă".

Reiterarea însă a aspectelor juridice vizând admisibilitatea acţiunii civile în cazul infracţiunilor de corupţie şi fals în înscrisuri sub semnătură privată impun practic reluarea de către instanţa de apel a considerentelor expuse în acest sens de către prima instanţă:

"Acţiunea civilă este inadmisibilă în cazul infracţiunilor de corupţie şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, atunci când prejudiciul a fost produs prin infracţiunile în cauză sau prin acelaşi complex cauzal indivizibil în care sunt integrate şi infracţiunile în cauză, în acest sens fiind doctrina judiciară şi întreaga jurisprudenţă în materie".

În cazul de faţă, menţinerea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatei A. nu se mai impune raportat la reţinerea inadmisibilităţii acţiunii civile în cadrul procesului penal.

Se va ridica astfel măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin Ordonanţa procurorului din 15.02.2017 emisă în dosar nr. x, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Timişoara, asupra următoarelor bunuri imobile ale inculpatei A.:

- teren în suprafaţă de 5.731 mp din CF x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, aflat în coproprietate cotă 5731/6291;

- teren în suprafaţă de 743 mp din CF x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, aflat în coproprietate cotă 743/4243;

- teren în suprafaţă de 766 mp din CF x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x, aflat în coproprietate cotă 383/3.033 (cotă iniţială 766/6066);

- teren în suprafaţă de 4031 mp din CF x Ghioroc - încheierea de C.F. nr. x,cotă 1/1.

În schimb, în cazul de faţă, se impune menţinerea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului B. raportat la dispunerea confiscării de la inculpatul B. a echivalentului în RON al suprafeţei ce a constituit luarea de mită, adică de 2500 mp. cuprinsă în suprafaţa de 5300 mp. teren, o măsură asiguratorie în sine având şi un astfel de obiectiv juridic: - asupra imobilelor constituite din casă din CF nr. x Ghioroc (CF vechi nr. x), nr. cadastral: CI Top: x - cotă de 1/1 - şi teren din CF nr. x Ghioroc (CF vechi nr. x), nr. cadastral/Top: x de 939 mp, categorie de folosinţă curţi construcţii, - cotă de 1/1 - situate în comuna Ghioroc, localitatea Cuvin, judeţul Arad; - asupra imobilului constituit din teren din CF nr. x Ghioroc (CF vechi nr. x), nr. cadastral: x, Top: xde 1000 mp, categorie de folosinţă vie - cotă de 1/1.

Având în vedere reţinerea în sarcina inculpatei a celor două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, se vor desfiinţa în totalitate înscrisurile false, conform celor învederate şi de instanţa de fond, cu menţiunea însă a imposibilităţii restabilirii situaţiei anterioare pronunţării hotărârilor judecătoreşti emise pe baza înscrisurilor falsificate, un astfel de remediu juridic nefiind unul legal, ci doar iniţierea unor demersuri judiciare separate, extraordinare, într-un spaţiu juridic civil. De altfel, aceasta a fost şi poziţia apelantei Ministerului Public, care a arătat că înţelege să completeze motivele de nelegalitate scrise cu un alt motiv, vizând greşita desfiinţare a sentinţelor civile de către instanţa penală, sentinţe care, potrivit Constituţiei şi legii, nu se pot desfiinţa decât în căile de atac prevăzute de lege şi de către instanţele de control judiciar - prima instanţă a desfiinţat sentinţele civile nr. 9330/27.09.2011 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. x şi nr. 72/09.01.2012 a aceleiaşi instanţe pronunţată în dosarul nr. x

Astfel, limitativ, în temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. civ.penală se vor desfiinţa în totalitate doar următoarele înscrisuri:

- înscrisul de o filă, denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu data de 17.03.2003;

- înscrisul de o filă, denumit "contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiunile de vânzare cumpărare teren Ghioroc);

- înscrisul de o filă, denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu data de 28.03.2003.

În consecinţă, procedural, pentru toate motivele menţionate, se va admite apelul declarat de Parchet, cu consecinţele învederate, rezumativ, condamnarea inculpatei A. şi pentru infracţiunea de dare de mită, condamnarea inculpatului B., dispunerea confiscării şi desfiinţarea doar a înscrisurilor consfinţite ca fiind false, cu respingerea potrivit art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ. pen., ca nefondat, a apelului inculpatei A., neexistând niciun element de trimitere a cauzei spre rejudecare pentru nemotivarea hotărârii judecătoreşti atacate sau încălcarea dreptului la un proces echitabil conform art. 6 par. 1 din CEDO., date fiind toate considerentele sus menţionate vizând abordarea "pe fond" a cauzei din partea instanţei de apel, aspectele de substanţă aduse în discuţie de către apelantă fiind anterior antamate şi înlăturate.

Văzând şi disp. art. 273, 274, 275 C. proc. civ. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara împotriva sentinţei penale nr. 238/PI din 30 martie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia Penală.

Desfiinţează sentinţa apelată, reţine cauza pentru rejudecare şi, în fond:

I.1. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. civ. penală, schimbă încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen., şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunea de dare de mită prev. de art. 255 C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. şi respectiv, în două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen. anterior, în ce o priveşte pe inculpata A.

În temeiul art. 255 C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de dare de mită.

În baza art. 65 alin. (1) şi (2) C. pen. din 1969, aplică inculpatei A., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 290 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată la pedeapsa de 1 an şi 6 închisoare.

În temeiul art. 290 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33, 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen. anterior contopeşte pedepsele aplicate inculpatei A. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. din 1969, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. din 1969, suspendă condiţionat executarea pedepsei rezultante de mai sus pe durata unui termen de încercare de 4 ani, compus din pedeapsa aplicată la care se mai adaugă un interval de timp de 2 ani conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. civ.pen., atrage atenţia inculpatei asupra disp. art. 83 C. pen. din 1969, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. ultim C. pen. din 1969, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii şi complementare.

2. În temeiul art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă pe inculpatul B., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 2 ani a exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. aplică inculpatului B. şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conform art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 C. proc. civ. pen. durata termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Arad, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) C. pen. impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile în cadrul Consiliului Local Şofronea sau în cadrul Consiliului Local Ususău.

Atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 289 alin. (3) C. pen., dispune confiscarea de la inculpatul B. a echivalentului în RON al suprafeţei de 2.500 m.p. cuprinsă în suprafaţa de 5.300 mp teren, identic cu parte din parcela nr. x din Tarla x înscrisă în titlul de proprietate nr. x, emis de Comisia judeţeană Arad, evidenţiată în CF nr. x Ghioroc, sub poziţia x, având nr. cadastral x, lot x.

Ridică măsura sechestrului asigurător instituită prin Ordonanţa procurorului din 15.02.2017 emisă în dosar nr. x, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Timişoara, asupra bunurilor imobile ale inculpatei A.

Menţine măsura sechestrului asigurator luată prin Ordonanţa procurorului nr. 80/P/2013 din data de 21.03.2017, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului B.

În temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. civ.penală desfiinţează în totalitate următoarele înscrisuri:

- înscrisul de o filă, denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu data de 17.03.2003;

- înscrisul de o filă, denumit "contract de vânzare cumpărare din 26.04.2010 (act adiţional la promisiunile de vânzare cumpărare teren Ghioroc;

- înscrisul de o filă, denumit "promisiune de vânzare cumpărare teren în Ghioroc" datat cu data de 28.03.2003.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu contravin prezentei decizii.

II. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata A. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Cheltuielile judiciare în sumă de 186,70 RON judiciare către martorul M., reprezentând cheltuieli transport şi în sumă de câte 266 către fiecare din martorii P. şi O., reprezentând cheltuieli transport, vor fi suportate din fondul cheltuielilor judiciare special alocat Înaltei Curţi.

Obligă apelanta inculpată A. la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli judiciare către stat, efectuate în apel.

Obligă intimatul inculpat B. la plata sumei de 2.000 de RON cheltuieli judiciare statului în faza de urmărire penală şi la instanţa de fond şi apel.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta intimată inculpată A., în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B., în sumă de 65 RON, rămâne în sarcina statului.

Cheltuielile ocazionate cu soluţionarea apelului formulat de parchet rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 decembrie 2018.