Unlawful retention of firearms via fictitious transfer: sufficiency of de facto control for criminal liability under weapons regulation

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, în baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1137/15.06.2017 a Judecătoriei Braşov, în baza art. 181 alin. (1) şi (2) C. pen. din 1969 şi art. 19 din Legea nr. 255/2013, coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., inculpatul A., a fost achitat cu privire la săvârşirea infracţiunii de "nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor", prev. şi ped. de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969, cu reţinerea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 181 alin. (3), raportat la art. 91 lit. c) C. pen. din 1969, i s-a aplicat inculpatului sancţiunea amenzii administrative în cuantum de 1000 RON.

În baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen. din 1969, s-a dispus confiscarea de la inculpat a armelor, accesoriilor şi muniţiilor la care se referă acuzaţia penală lansată împotriva acestuia în prezentul dosar, identificate pe baza menţiunilor înscrise la secţiunea "În drept" a rechizitoriului emis în Dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov şi aflate la camera de corpuri delicte a I.P.J. Braşov.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 22.05.2013, în dosarul penal nr. x/2013 au fost efectuate percheziţii domiciliare de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov la sediul S.C. B. S.A. Braşov din Braşov, str. x şi respectiv la domiciliul inculpatului A. din Braşov, Şoseaua x, judeţul Braşov, urmare punerii în executare a autorizaţiilor de percheziţie nr. x/21.05.2013 şi y/21.05.2013 emise de Tribunalul Braşov. În urma activităţilor desfăşurate, la domiciliul inculpatului A. din Braşov, Şoseaua x, judeţul Braşov, a fost găsită o cantitate de muniţie pentru care nu avea drept de deţinere fiind în plus faţă de cea la care avea dreptul potrivit prevederilor legale, respectiv 3 (trei) bucăţi cartuşe calibrul 12 mm şi 67 (şaizeci şi şapte) bucăţi cartuşe cu proiectil calibrul 7,62x39 mm.

De asemenea, la imobilul situat în Braşov, judeţul Braşov (SC B. SA) au fost identificate şi ridicate următoarele arme, accesorii aferente şi muniţii deţinute de inculpatul A.: puşcă cu ţeava lisă şi cocoaşe exterioare inscripţionată 1732, cal. 12, puşcă cu ţeava lisă inscripţionată C., 5817, cal. 16, carabină inscripţionată D., puşcă cu cremene cu marcă, serie şi calibru neidentificate, puşcă cu ţevi lise şi cocoaşe exterioare, cu marcă, serie şi calibru neidentificate, carabină inscripţionată DRP cu marcă, serie şi calibru neidentificate, puşcă cu ţevi lise şi cocoaşe exterioare, cu marcă, serie şi calibru neidentificate, puşcă inscripţionată 9945 cu marcă şi calibru neidentificate, puşcă cu cremene, cu marcă, serie şi calibru neidentificate, revolver cu plasele din sidef, cu marcă, serie şi calibru neidentificate, revolver cu marcă, serie şi calibru neidentificate, cu 12 (douăsprezece) camere cartuş, revolver fără marcă şi serie, inscripţionat cal. 380, pistol inscripţionat E., Berlin, 50162, cal. 6,35 mm, revolver inscripţionat 6857 cu marcă şi calibru neidentificate, pistol inscripţionat F., 44835 cal. 6.35 mm, carabină marca G., seria x, cal. 300 H.., care are ataşată luneta inscripţionată I., 749862, carabină marca J., seria x cal. 243 Win. care are ataşată luneta inscripţionată K., carabină basculantă marca L. 110, seria x cal. 5,6x52R, carabină marca L. - mod. 2, seria x, cal. 222 Rem., care are ataşată o lunetă inscripţionată K., carabină G., seria x cal. 30-06, care are ataşat un dispozitiv optic inscripţionat D141M.

N903, carabină marca x, seria xl. 149, cal. 30-06, carabină marca x, seria x cal. 223 Rem., puşcă cu ţevi lise marca G.., seria x 291, cal. 12, carabină marca N.., seria x, cal. 375 H&H, carabină marca O., seria x 73536, cal. 7 mm Rem. mag., care are ataşată o lunetă inscripţionată P., driling marca Q., seria x, cal. 12/12/7x65 R., care are ataşată o lunetă inscripţionată R., 1,5-6 874933, carabină dublu expres marca Lu. mar, S.R.L.. Italy, mod. S., seria x, cal. 9,3x74R, puşcă mixtă marca N., seria x, cal. 12/7x65R, driling marca T., seria x, cal. 16/16/6,3x52, driling marca Suhl, seria x, cal. 12/12/7.8x60 mm, reductor marca Q., seria x. cal. 22 H.., reductor marca Q., seria x/158, cal. 5,6x50R mag, 105 (una sută cinci) buc. cartuşe cal. 16, 73 (şaptezeci şi trei) buc. cartuşe cal. 5.6x52R, 95 (nouăzeci şi cinci) buc. cartuşe cal. 222 Rem, 20 (douăzeci) buc. cartuşe cal. 223 Rem, 95 (nouăzeci şi cinci) buc. cartuşe cal. 243 Win., 49 (patruzeci şi nouă) buc. cartuşe cal. 7 mm Rem.

Mag., 63 (şaizeci şi trei) buc. cartuşe cal. 300 H.., 14 (patrusprezece) buc. cartuşe cal. 375 H&H, 51 (cincizeci şi unu) buc. cartuşe cal. 6,5x57 şi 10 (zece) buc. cartuşe cal. 7.62x39 mm.

O parte din armele, accesoriile aferente şi muniţiile menţionate au fost predate de către DNA - ST Braşov lucrătorilor de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Braşov - Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, iar o parte au fost ridicate de aceştia cu ocazia efectuării percheziţiei, pentru continuarea cercetărilor şi depuse ulterior, după expertizare, la camera de corpuri delicte a I.P J. Braşov.

În urma verificărilor efectuate de către lucrătorii de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Braşov - Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, consemnate în procesul-verbal din data de 12.02.2014, a rezultat că unele dintre arme pot fi arme de colecţie, altele fiind identificate cert ca arme de colecţie înscrise în certificatul de deţinător al numitului A., iar cu privire la altele nu s-a putut stabili cu certitudine starea de funcţionare şi tipul acestora.

De asemenea, procedându-se la efectuarea de verificări cu privire la o parte din armele şi reductoarele găsite şi ridicate a rezultat faptul că acestea aparţin martorului U., care le deţinea în baza permisului de armă tip A seria x nr. x eliberat la data de 13.11.2006 de către IPJ Braşov şi a permisului de armă tip B seria x nr. x eliberat la data de 09.11.2006 de către IPJ Braşov. În ceea ce priveşte muniţia găsită la reşedinţa lui A. s-a stabilit că aceasta corespunde calibrului armelor identificate ca aparţinând martorului U.

Potrivit proceselor-verbale din data de 05.02.2014 şi 12.02.2014 întocmite de către lucrătorii de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Braşov - Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase urmare verificării evidenţelor Serviciului A.E.S.P şi ale Registrului Naţional al Armelor Integrat, referitoare la persoanele fizice şi juridice autorizate să deţină, să poarte şi să folosească arme şi muniţii letale şi neletale, inculpatul A. figura ca fiind titular de permise de armă tip A (ce conferă doar drept de deţinere), tip B (ce conferă drept de deţinere, port şi folosire) şi al unui atestat de colecţionar (ce conferă titularului, după caz, dreptul de deţinere în colecţie a armelor intrate în proprietatea acestuia, prin moştenire sau donaţie anterior acestui drept, precum şi dreptul de procurare şi deţinere a armelor de colecţie, de vânătoare sau de tir).

În permisul de armă tip A, cu seria x, nr. 004013, eliberat de către IPJ Braşov la data de 01.08.2006 lui A., se află înscrise următoarele arme cu destinaţii diferite, pentru care are doar drept deţinere: armă lungă de tir sportiv marca C. seria x cal. 5,6 mm, armă lungă de tir sportiv marca V. seria x cal. 5,6 mm, armă lungă de colecţie marca W. seria xl 184 cal. 7,62x39 mm, armă lungă de vânătoare cu ţeava lisă marca X. seria x, cal. 12. Pentru armele de tir marca C. şi marca V. acesta avea dreptul de a deţine un număr maxim de 200 (două sute) bucăţi cartuşe cal. 5,6 mm, pentru arma de colecţie marca W. un număr maxim de 10 (zece) bucăţi cartuşe cu proiectil şi 50 (cincizeci) bucăţi cartuşe cal. 7,62x39 fără proiectil, iar pentru arma de vânătoare marca X. maxim 300 (trei sute) bucăţi cartuşe cal. 12. Tot în permisul de armă tip A, cu seria x nr. x, mai sunt înscrise 2 (două) bucăţi ţevi de rezervă, una marca Y., fără serie, calibrul 12 şi cealaltă marca L. seria x, calibrul 12 mm. În permisul de armă tip B, cu seria x nr. x, eliberat de către IPJ Braşov, la data de 01.08.2006 lui A., se află înscrise următoarele arme de vânătoare, având drept de deţinere, port şi folosire: armă de vânătoare cu ţevi lise marca SUHL seria x cal. 12, armă de vânătoare cu ţevi lise marca Y. seria x cal. 12, armă de vânătoare cu ţeava ghintuită marca Z. seria x cal. 30-06. Conform datelor înscrise în permisul de armă, pentru armele de vânătoare marca SUHL şi marca Y. avea dreptul de a deţine un număr maxim de 300 (trei sute) bucăţi cartuşe calibrul 12, iar pentru arma de vânătoare marca Z. un număr maxim de 100 (una sută) bucăţi cartuşe, calibrul 30-06.

De asemenea, verificările au stabilit faptul că inculpatul deţinea şi un atestat de colecţionar seria x nr. x eliberat la data de 02.12.2009. Potrivit verificărilor efectuate s-a mai stabilit faptul că A. este posesor al certificatului de deţinător arme neletale seria x nr. x eliberat la data de 16.05.2006 de către a IPJ Braşov, în care sunt înscrise un număr de 115 arme de colecţie inclusiv 8 dintre armele găsite a percheziţiile anterior menţionate.

La data de 03.06.2013 s-a luat măsura sancţionării contravenţionale a inculpatului A. pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 129, alin. (1), punctul 14 din Legea nr. 295/2004 republicată, contravenţie ce are ca sancţiune complementară, prevăzută de art. 130 alin. (2), lit. b) din acelaşi act normativ (anularea dreptului de deţinere, de port şi folosire a armelor) luându-se totodată şi măsura complementară a anulării dreptului de deţinere, port şi folosire a armelor reţinându-se că acesta nu a păstrat arma de vânătoare marca Z., deţinută legal, în imobilul situat în mun. Braşov, Şos. x, jud. Braşov, în condiţii de securitate, deşi avea obligaţia de a o păstra în condiţii de securitate la domiciliul sau reşedinţa sa.

În cauză s-a dispus de organele de urmărire penală efectuarea unor constatări tehnico-ştiinţifice de natură balistică pentru a se stabili care este tipul, marca, modelul, calibrul şi principiul de funcţionare al acestor arme şi dacă acestea sunt în stare de funcţionare precum şi care este tipul, calibrul şi destinaţia cartuşelor şi dacă acestea sunt în stare de funcţionare.

Din rapoartele de constatare întocmite în cauză, relevante în raport de acuzaţia lansată împotriva inculpatului, rezultă următoarele:

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/17.03.2014 - arma supusă examinării este lungă, semiautomată, de tip puşcă de calibrul 300 Y. AA. (7,62x67 mm AA.), marca G., model BAR, cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare. Cele 63 de cartuşe constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 300 Y. AA.(7,62x67 mm AA.). Cartuşele sunt în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/11.03.2014 - arma supusă examinării este lungă, cu repetiţie, de tip puşcă de calibrul 243 Y. (6x52 mm), marca J., model 98, cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare. Cele 95 de cartuşe constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul .243 Y. (6x52 mm). Cartuşele sunt în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/12.03.2014 - arma supusă examinării este lungă, cu o lovitură, de tip puşcă de calibrul 5,6x52R mm, marca L., model M., cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare. Cele 73 de cartuşe constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 5,6x52R mm. Cartuşele sunt în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/10.03.2014 - arma supusă examinării este lungă, cu repetiţie, de tip puşcă de calibrul 222 Z. (5,6x43mm), marca L., model 2 FOX, cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare. Cele 95 de cartuşe constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 222 Z.(5,6x43mm). Cartuşele sunt în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/02.04.2014 - arma supusă examinării este lungă, cu repetiţie, de tip puşcă de calibrul 30-06 BB. (7,62 X 63 mm), marca G., model A-BOLT, cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare. Luneta (D.141M seria x) aplicată pe armă permite vederea şi ochirea pe timp de noapte;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/12.03.2014 - arma supusă examinării este lungă, cu repetiţie, de tip puşcă de calibrul 30-06 BB. (7,62 X 63 mm), marca N., model 600 CC., cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare. Cele 19 cartuşe constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 30-06 BB. (7,62 X 63 mm). Cartuşele sunt în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/14.03.2014 - arma supusă examinării este lungă, cu repetiţie, de tip puşcă de calibrul 223 Z. (5,6 X 45 mm), marca N., model 527 FS, cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare. Cele 20 cartuşe constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 223 Z. (5,6 X 45 mm). Cartuşele sunt în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/07.04.2014 - arma supusă examinării este lungă, de tip puşcă, cu două lovituri, de calibrul 12 GAUGE x 70 mm, marca GAO, model G., cu seria "x", care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/12.03.2014 - arma supusă examinării este lungă, cu repetiţie, de tip puşcă de calibrul 375 HOLLAND&HOLLAND AA. (9,3 X 73 mm), marca N., model x, cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare. Cele 14 cartuşe constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 375 HOLLAND&HOLLAND AA. (9,3 X 73 mm). Cartuşele sunt în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/14.03.2014 arma supusă examinării este lungă, cu repetiţie, de tip puşcă de calibrul 7 mm Z. AA. (7x64 mm AA.), marca O., model x, cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare. Cele 49 cartuşe constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 7 mm Z. AA. (7x64 mm AA.). Cartuşele sunt în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/30.05.2014 - arma supusă examinării este lungă, de tip puşcă (drilling), cu trei lovituri, marca Q., model DD., cu seria x, care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Cele două ţevi superioare ale armei au calibrul 12GAUGE x 70 mm, iar cea de-a treia ţeavă inferioară are calibrul 7 x 65R mm. Arma este în stare de funcţionare. Ţeava reductor supusă examinării este lungă, marca Q., cu seria x/158, are calibrul 5,6x50R AA. şi este destinată montării în canalul ţevilor armelor de calibrul 12 GAUGE care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Ţeava reductor supusă examinării este în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/10.06.2014 - arma supusă examinării este lungă, de tip puşcă, cu două lovituri, de calibrul 9,3 X 74R mm, marca EE., model S., cu seria x, care pentru aruncarea proiectilelor, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/10.06.2014 - arma supusă examinării este lungă, de tip puşcă, cu două lovituri, de calibrul 12 GAUGE x 70 mm/7x65R mm, marca N., model x, cu seria x, care pentru aruncarea proiectilelor, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Arma este în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/07.03.2014 - arma supusă examinării este lungă, cu repetiţie, de tip puşcă (drilling), cu trei lovituri, marca "T.", cu seria "x", care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Cele două ţevi superioare ale armei au calibrul 16 GAUGE X 70 mm, iar cea de-a treia ţeavă din partea inferioară prezintă modificat calibrul de 6,3x52R mm (.25-35 Y.), în mod nespecializat în vederea tragerilor cu muniţie de calibrul 6,5x57R mm, aspect ce poate duce la producerea de accidente în momentul tragerii. Arma este în stare de funcţionare. Cele 105 cartuşe ală căror tuburi sunt confecţionate parţial din material plastic, constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 16 GAUGE X 70 mm. Cele 51 de cartuşe metalice, constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 6,5x57R mm. Cartuşele sunt în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/02.06.2014 - arma supusă examinării este lungă, de tip puşcă (drilling), cu trei lovituri, marca FF., model S.S.R., cu seria x, care pentru aruncarea proiectilelor, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Cele două ţevi superioare ale armei au calibrul 12GAUGE x 70 mm, iar cea de-a treia ţeavă inferioară are calibrul 8 x 60R mm. Cele două ţevi superioare ale armei şi mecanismele corespunzătoare acestora sunt în stare de funcţionare iar întrucât nu a fost pusă la dispoziţie muniţie corespunzătoare calibrului ţevii inferioare a armei, nu se poate stabili starea ei de funcţionare şi a mecanismelor corespunzătoare acesteia. Ţeava reductor supusă examinării este scurtă, marca Q., cu seria x, are calibrul 22WMR(5,6x27 mm) şi este destinată montării în canalul ţevilor armelor de calibrul 12 GAUGE care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive. Ţeava reductor supusă examinării este în stare de funcţionare;

- potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică balistică nr. x/10.04.2014 - cele 77 cartuşe constituite din ansamblul format din proiectil, tub, capsă de iniţiere şi încărcătură explozivă, reprezintă muniţie destinată tragerilor cu arme care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, de calibrul 7,62x39 mm. Cartuşele sunt în stare de funcţionare.

De asemenea, s-au reţinut următoarele: carabina marca G., seria x, cal. 300 H.. a fost procurată de către A. la data de 22.04.1999 şi ulterior acesta a înstrăinat-o, la data 10.05.2006, către martorul U.; carabina marca J., seria x, cal. 243 Win. deţinută de către A. a fost înstrăinată, la data 10.05.2006, către martorul U.; carabina basculantă marca L. 110, seria x, cal. 5,6x52R deţinută de către A. a fost înstrăinată, la data 10.05.2006, către martorul U.; carabina marca L. - mod. 2., seria x, cal. 222 Rem. deţinută de către A. a fost înstrăinată, la data 10.05.2006, către martorul U.; carabina G., seria x, cal. 30-06 deţinută de către A. a fost înstrăinată, la data 10.05.2006, către martorul U.; carabina marca x, seria x, cal. 30-06 deţinută de către A. a fost înstrăinată, la data 20.05.1998, către martorul U.; carabina marca x, seria x, cal. 223 Rem deţinută de către A. a fost înstrăinată, la data 10.05.2006, către martorul U.; puşca cu ţevi lise marca G., G.A.O., seria x 291, cal. 12 deţinută de către A. a fost înstrăinată, la data 30.07.1997, către martorul U.; carabina marca N.., seria x, cal. 375 H&H a fost procurată de către A. la data de 27.05.1999 şi ulterior acesta a înstrăinat-o, la data 10.05.2006, către martorul U.; carabina marca O., seria x, cal. 7 mm Rem.mag. a fost procurată de către A. la data de 27.05.1999 şi ulterior acesta a înstrăinat-o, la data 10.05.2006, către martorul U.; drilingul marca Q., seria x, cal. 12/12/7x65 R a fost procurată de către A. la data de 08.12.1998 şi ulterior acesta a înstrăinat-o, la data 24.05.2006, către martorul U.; carabina dublu expres marca Lu. mar, S.R.L., Italy, mod.

S., seria x, cal. 9,3x74R deţinută de către A. a fost înstrăinată, la data 10.05.2006, către martorul U.; puşca mixtă marca N., seria x, cal. 12/7x65R deţinută de către A. a fost înstrăinată, la data 10.05.2006, către martorul U.; drilingul marca T., seria x, cal. 16/16/6,3x52 a fost procurată de către A. la data de 01.02.2005 şi ulterior acesta a înstrăinat-o, la data 10.05.2006, către martorul U.; drilingul marca Suhl, seria x, cal. 12/12/7,8x60 mm a fost procurată de către A. Ia data de 08.10.2003 şi ulterior acesta a înstrăinat-o, la data 10.05.2006, către martorul U.; reductorul (ţeava de rezervă) marca Q., seria x, cal. 22 H.. a fost procurat de către A. la data de 08.12.1998 şi ulterior acesta a înstrăinat-o, la data 24.05.2006, către martorul U.; reductorul (ţeava de rezervă) marca Q., seria x/158, cal. 5,6x50R mag. a fost procurat de către A. la data de 08.12.1998 şi ulterior acesta a înstrăinat-o, la data 24.05.2006, către martorul U.

În aceste condiţii, s-a constatat că inculpatul a deţinut fără drept următoarele arme şi muniţiile letale aferente acestora (în condiţiile în care acestea pot fi deţinute/păstrate doar de titularul permisului de port armă la domiciliul sau la reşedinţa menţionată în permisul de armă, în dulapuri sau casete metalice special amenajate - art. 14 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004): carabină marca G., seria x, cal. 300 H.., care are ataşată luneta inscripţionată I., x, carabină marca J., seria x. cal. 243 Win. care are ataşată luneta inscripţionată K., carabină basculantă marca L. 110, seria x cal. 5,6x52R, carabină marca L. - mod. 2, seria x, cal. 222 Rem., care are ataşată o lunetă inscripţionată K., carabină G., seria x cal. 30-06, care are ataşat un dispozitiv optic inscripţionat D141M. N903, carabină marca x, seria xl. 149, cal. 30-06, carabină marca x, seria x. cal. 223 Rem., puşcă cu ţevi lise marca G.., seria x 291, cal. 12, carabină marca N.., seria x, cal. 375 H&H, carabină marca O. seria x cal. 7 mm Rem.mag., care are ataşată o lunetă inscripţionată P., driling marca Q., seria x, cal. 12/12/7x65 R care are ataşată o lunetă inscripţionată R., 1,5-6 874933, carabină dublu expres marca Lu. mar, S.R.L. Italy, mod. S., seria x, cal. 9,3x74R, puşcă mixtă marca N.. seria x. cal. 12/7x65R, driling marca T., seria x, cal. 16/16/6,3x52, driling marca Suhl. seria x, cal. 12/12/7.8x60 mm, reductor marca Q., seria x. cal. 22 H., reductor marca Q., seria x/158, cal. 5,6x50R mag, arme letale şi în stare de funcţionare, precum şi muniţie aferentă - 105 (una sută cinci) buc. cartuşe cal. 16, 73 (şaptezeci şi trei) buc. cartuşe cal. 5.6x52R, 95 (nouăzeci şi cinci) buc. cartuşe cal. 222 Rem, 20 (douăzeci) buc. cartuşe cal. 223 Rem, 95 (nouăzeci şi cinci) buc. cartuşe cal. 243 Win., 49 (patruzeci şi nouă) buc. cartuşe cal. 7 mm Rem. Mag., 63 (şasezeci şi trei) buc. cartuşe cal. 300 H., 14 (patrusprezece) buc. cartuşe cal. 375 H&H, 51 (cincizeci şi una) buc. cartuşe cal. 6,5x57, 10 (zece) buc. cartuşe cal. 7.62x39 mm, 3(trei) bucăţi cartuşe calibrul 12 mm şi 67 (şaizeci şi şapte) bucăţi cartuşe cu proiectil calibrul 7,62x39 mm.

Totodată s-a constatat că potrivit adresei I.P.J. Braşov - Serviciul A.E.S.T. nr. x/03.05.2016, în data de 23.10.2012 la I.P.J. Braşov - Serviciul Arme Explozivi Substanţe Periculoase au fost depuse, de către inculpatul A., un număr de 18 cereri pentru procurarea de arme letale după cum urmează: 15 arme letale cu destinaţia vânătoare, 1 ţeava de rezervă pentru armă letală cu destinaţia vânătoare, 1 armă letală cu destinaţia colecţie, 1 ţeava de rezervă pentru armă letală cu destinaţia tir sportiv. Cele optsprezece autorizaţii de procurare a armelor şi ţevilor de rezervă nu au fost eliberate întrucât inculpatul A. nu a putut face dovada, la momentul depunerii cererilor, conform cerinţelor prevăzute de legislaţia în vigoare, că deţine la adresa de domiciliu (adresa înscrisă în permisul de armă) amenajări speciale pentru depozitare, sistem de supraveghere video şi mijloace de alarmare, avizate în baza unui plan de securitate de către structura competentă din cadrul organului de poliţie local, precum şi dovada asigurării pazei în condiţiile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor (aspecte comunicate verbal inculpatului, la momentul depunerii cererilor, precum şi faptul că termenul de soluţionare se suspendă până la data la care poate face dovada îndeplinirii acestor condiţii - dosar urmărire penală).

Starea de fapt este confirmată de înscrisurile dosarului, de declaraţiile martorilor şi parţial de declaraţia dată în cursul urmăririi penale de inculpat, care a recunoscut că avea cunoştinţă de prezenţa armelor şi muniţiilor în locurile în care acestea au fost găsite. Martorul U. şi toţi martorii ascultaţi în cursul cercetării judecătoreşti au dat declaraţii în acelaşi sens cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei, din care se poate deduce, dincolo de orice dubiu, că inculpatul era persoana care avea în stăpânire locaţiile în care erau depozitate armele şi muniţiile - locaţia de la domiciliul său şi locaţia (camera armelor) în care erau depozitate armele şi muniţiile depozitate la sediul S.C. B. S.A. Braşov - şi avea cunoştinţă de faptul că armele şi muniţiile în discuţie erau depozitate în locurile respective.

Cu referire la aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile C. pen. din 1969, raportându-se la soluţia care a fost adoptată în speţă (în baza art. 181 alin. (1) şi (2) C. pen. din 1969 şi art. 19 din Legea nr. 255/2013, coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., respectiv achitarea inculpatului A. de sub acuzaţia privind săvârşirea infracţiunii de " nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor", prev. şi ped. de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969, cu reţinerea art. 5 C. pen.), aplicarea noului C. pen., în contextul în care presupune în mod obligatoriu o soluţie de condamnare, fiind ab initio defavorabilă inculpatului.

În ceea ce priveşte elementele constitutive ale faptei de "nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor", prev. şi ped. de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969, prima instanţă a constatat că:

- sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului s-a realizat printr-o acţiune de deţinere fără drept a armelor şi muniţiilor anterior indicate; armele şi muniţiile fac parte din categoria celor a căror deţinere este permisă doar pe baza şi în limitele unei autorizări prealabile; cu referire la reductoarele vizate prin solicitarea de expertizare formulată de inculpat prin apărător (aflată la dosarul de fond la fila x), date fiind aspectele reţinute în constatările tehnice efectuate în cursul urmăririi penale din care rezultă că aceste reductoare deşi sunt separate de armele la care pot fi ataşate, sunt componente ce nu pot fi disociate de acestea, în contextul dat de prezenţa alăturată a armelor respective, fiind evident că puteau fi folosite prin simpla ataşare la arme, astfel că se poate concluziona că pot fi încadrate, în sens larg, în noţiunea de "armă" vizată de textul incriminator (se are în vedere în acest sens că în Raportul de constatare criminalistică balistică nr. x/30.05.2014 s-a reţinut că ţeava reductor supusă examinării este lungă, marca Q., cu seria x/158, are calibrul 5,6x50R AA.

şi este destinată montării în canalul ţevilor armelor de calibrul 12 GAUGE care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, respectiv că ţeava reductor supusă examinării este în stare de funcţionare - dosar urmărire penală; de asemenea, se are în vedere că în Raportul de constatare criminalistică balistică nr. x/02.06.2014 s-a reţinut că ţeava reductor supusă examinării este scurtă, marca Q., cu seria x, are calibrul 22WMR(5,6x27 mm) şi este destinată montării în canalul ţevilor armelor de calibrul 12 GAUGE care pentru aruncarea proiectilului, foloseşte forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse, urmată de arderea unei încărcături explozive, respectiv că ţeava reductor supusă examinării este în stare de funcţionare - dosar urmărire penală); armele şi muniţiile figurau înscrise pe numele martorului U., dar se găseau depozitate la sediul S.C.

B. S.A. Braşov în camera de depozitare a armelor situată în proximitatea biroului inculpatului (locaţie pe care acesta o avea în stăpânire efectivă), respectiv la domiciliul inculpatului; în acest context, apare ca fiind evident că inculpatul avea o putere de dispoziţie faptică asupra bunurilor în discuţie, în sensul că le avea la îndemână şi putea să le şi folosească, deşi potrivit documentelor de la dosar bunurile nu îi mai aparţineau, fiind înstrăinate de către inculpat martorului U.;

- urmarea produsă a constat în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite prin incriminarea faptei prevăzute de art. 279 alin. (1) C. pen. 1969, respectiv ansamblul relaţiilor sociale a căror ocrotire este asigurată prin apărarea unui complex de valori sociale cum sunt ordinea şi siguranţa publică, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, patrimoniul public şi privat, apărare care este asigurată prin reglementarea activităţilor referitoare la arme şi muniţii;

- raportul de cauzalitate între acţiune şi urmare rezultă ex re, adică din însăşi materialitatea faptei;

- sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie directă: astfel, acesta a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea acestui rezultat; inculpatul şi-a dat seama de natura acţiunii sale şi a prevăzut că aduce atingere prin modul său de acţiune regimului armelor şi muniţiilor, creând o stare de pericol pentru securitatea relaţiilor sociale ocrotite de legea penală şi urmărind acest rezultat.

Incidenţa principiului ne bis in idem nu poate fi reţinută în cauză nici cu referire la sancţionarea contravenţională a martorului U. nici cu referire la sancţionarea inculpatului, faptele pentru care au fost aplicate sancţiunile contravenţionale fiind diferite de cea care a determinat lansarea acuzaţiei penale în prezentul dosar.

Date fiind aceste aspecte, prima instanţă a apreciat că nu se impune schimbarea încadrării juridice în art. 279 alin. (2) C. pen. din 1969 (în contextul propunerii de schimbare a încadrării pusă în discuţie din oficiu cu referire la art. 342 alin. (6) C. pen.), întrucât ipotezele de incriminare sunt diferite, fapta inculpatului nefiind încadrabilă în norma în discuţie.

Cu toate acestea, faţă de modul şi împrejurările în care a fost săvârşită fapta, prima instanţă a apreciat că modul în care a acţionat inculpatul nu reliefează pericolul social al unei infracţiuni, prin atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege nefiind de natură să atragă răspunderea penală a acestuia. În acest sens, s-au avut în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi persoana şi conduita inculpatului.

În concret, prima instanţă a avut în vedere următoarele aspecte:

Infracţiunea de "nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor", prev. şi ped. de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969 este o infracţiune de pericol. Obiectul juridic special al infracţiuni este format din ansamblul relaţiilor sociale a căror ocrotire este asigurată prin apărarea unui complex de valori sociale cum sunt ordinea şi siguranţa publică, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, patrimoniul public şi privat, apărare care este asigurată prin reglementarea activităţilor referitoare la arme şi muniţii. În prezenta speţă nu există însă o afectare atât de importantă a relaţiilor protejate de legea penală, modul în care inculpatul a acţionat, prin încălcarea regulilor incidente în materia armelor şi muniţiilor, nepunând în pericol concret semnificativ ordinea şi siguranţa publică, viaţa sau integritatea corporală a persoanelor.

Fapta a fost săvârşită de inculpat în contextul în care legea armelor a fost modificată succesiv, la diferite momente fiind permis, interzis şi apoi iar permis, după caz, ca o singură persoană să aibă acces în acelaşi timp la mai multe arme de vânătoare de acelaşi calibru. Astfel, este relevant că Legea nr. 17/1996, sub imperiul căreia au fost achiziţionate de inculpat armele în discuţie, nu conţinea limitări în sensul introdus la un moment dat prin Legea nr. 295/2004, lege care a fost de altfel modificată apoi, acceptându-se implicit şi de către legiuitor faptul că deţinerea şi chiar folosirea mai multor arme de vânătoare de către o singură persoană nu afectează ordinea publică doar prin simpla raportare la numărul armelor pentru care se poate acorda permisiune de deţinere şi folosire (prin acest act normativ s-a stabilit iniţial că dreptul de deţinere se poate acorda pentru mai multe arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, iar dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda solicitantului, pentru armele de vânătoare, cel mult două de acelaşi calibru; ulterior, în anul 2011, prin Legea nr. 117/2011, textul art. 26 din Legea nr. 295/2004 a fost modificat în sensul că se dispunea că dreptul de deţinere se poate acorda pentru un număr nelimitat de arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, iar dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda solicitantului, de asemenea, pentru un număr nelimitat de arme de vânătoare).

În contextul dat de cadrul legislativ anterior indicat (care, deşi accepta la nivel teoretic deţinerea armelor de vânătoare fără vreo limitare, nu permitea în concret autorizarea deţinerii pentru mai multe arme de vânătoare de acelaşi calibru, dat fiind faptul că această împrejurare presupunea şi ipotetica folosire), instanţa a considerat că trebuie să aibă în vedere faptul că inculpatul deşi a înstrăinat fictiv armele respective (pentru a se supune doar formal rigorilor legii) a făcut acest lucru în mod evident în încercarea de a-şi conserva dreptul de dispoziţie asupra bunurilor de care se ataşase, refuzând să se despartă de armele pe care le dobândise la momentul în care legea permitea acest lucru.

Chiar dacă este evident că înstrăinarea a fost fictivă, în contextul în care armele şi muniţiile nu au fost preluate efectiv de martorul U., instanţa a considerat că este relevant pentru cauză motivul săvârşirii faptei (conservarea dreptului de stăpânire asupra bunurilor respective de către inculpat prin acceptarea tacită de către martorul U. a soluţiei adoptate de acesta împreună cu inculpatul), precum şi împrejurarea că din actele dosarului nu rezultă că armele au fost şi folosite de inculpat. De asemenea, instanţa a avut în vedere că armele şi muniţiile au fost depozitate în condiţii de siguranţă, care nu au permis să se producă vreun eveniment nefericit, constând în vătămarea vreunei persoane.

Totodată, s-a reţinut că este relevant faptul că din actele dosarului nu rezultă că martorul U. ar fi solicitat preluarea armelor, iar această solicitare ar fi fost respinsă de inculpat. Este evident, astfel, că unul dintre motivele pentru care armele au rămas în locul unde se aflau la momentul înstrăinării a fost şi cel legat de necesitatea depozitării acestora în condiţii de siguranţă, de vreme ce înţelegerea dintre cei doi ar fi putut fi perfectată şi prin mutarea efectivă a armelor şi muniţiilor aferente într-o locaţie aparţinând martorului U., dacă aceasta ar fi fost disponibilă, chiar cu consecinţa ieşirii armelor pentru o anumită perioadă de timp din sfera de stăpânire faptică a inculpatului.

Motivul săvârşirii faptei este confirmat şi de faptul că inculpatul a iniţiat, după modificarea legii armelor în sensul acordării permisiunii nelimitate la folosire şi implicit la deţinere a armelor de vânătoare, demersurile necesare pentru readucerea scriptică, de drept, a armelor şi muniţiilor în discuţie, în patrimoniul său, motivul pentru care intenţia sa nu s-a putut materializa, de natură procedurală (cu referire la faptul că în permisul de armă figura adresa de domiciliu, unde nu avea asigurate condiţiile minimale de siguranţă), nereprezentând un argument ce ar fi făcut imposibilă de plano obţinerea autorizărilor necesare şi răscumpărarea bunurilor cu consecinţa intrării în legalitate.

Cu referire la muniţia ce face obiectul analizei în prezenta cauză, întrucât s-a stabilit că aceasta corespunde calibrului armelor identificate ca aparţinând în drept martorului U., instanţa a apreciat că aceste obiecte interzise nu pot fi disociate de bunurile principale (armele) cărora le erau destinate şi, în contextul în care nu există dovezi că simpla deţinere a muniţiei ar fi pus în pericol concret ordinea publică sau viaţa ori integritatea vreunei persoane sau că armele ar fi fost utilizate cu consecinţa firească a utilizării muniţiei aferente, se va aplica accesoriilor acelaşi tratament juridic cu cel reţinut ca fiind aplicabil pentru bunurile principale.

Cu referire la persoana inculpatului, prima instanţă a apreciat că antecedentele penale ale acestuia nu permit doar prin ele însele (nefiind vorba despre fapte foarte grave, care să fi fost comise cu violenţă sau faţă de care să poată fi stabilită, prin raportare la legătura cu relaţiile sociale protejate de infracţiunea supusă analizei în prezenta cauză, o periculozitate semnificativă a inculpatului) excluderea acestuia de la aplicarea art. 181 C. pen. din 1969. S-a avut în vedere, de asemenea, că inculpatul a deţinut şi folosit, cu respectarea rigorilor legii, o perioadă lungă de timp, un număr semnificativ de arme, având permise de port armă şi permise de colecţionar, care atestă îndeplinirea de către acesta a exigenţelor minimale de securitate prevăzute de reglementările specifice materiei de referinţă, respectiv faptul că nu există date la dosar din care să rezulte că acesta figurează în evidenţe cu alte abateri relevante de la regimul armelor şi muniţiilor. S-a avut în vedere, totodată, că inculpatul a recunoscut, implicit, prin declaraţia dată şi prin atitudinea procesuală, săvârşirea faptei (în sensul că a recunoscut că avea în stăpânire locaţiile în care au fost găsite armele şi muniţiile şi că ştia de faptul că obiectele respective erau depozitate în locaţiile de referinţă), atitudinea acestuia, circumscrisă dreptului la apărare şi permisă de lege, în sensul încercării de a determina obţinerea achitării pe diverse temeiuri, cu consecinţa nerecunoaşterii ataşării sale materiale faţă de bunurile în discuţie, neputând fi catalogată ca un demers care să ateste reaua-credinţă a acestuia, apt să implice, în mod obligatoriu, excluderea acestuia de la aplicarea art. 181 C. pen. din 1969.

În ceea ce priveşte posibilitatea aplicării dispoziţiilor art. 181 C. pen. din 1969, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa penală nr. 310/2012 a Judecătoriei Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 974/21.11.2102 a Curţii de Apel Braşov, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pe un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, iar potrivit art. 83 C. pen. din 1969, suspendarea condiţionată a executării se revocă, cu consecinţa dispunerii executării pedepsei respective alăturat de pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune, numai în ipoteza comiterii unei infracţiuni şi nu în cazul oricărei fapte prevăzute de legea penală. Fapta supusă analizei în prezentul dosar nu constituie însă infracţiune potrivit C. pen. din 1969, întrucât îi lipseşte una dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, anume pericolul social.

De asemenea, în baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen. din 1969, bunurile fiind interzise la deţinere, iar confiscarea obligatorie chiar în condiţiile în care nu a fost angajată răspunderea penală faţă de inculpat, prima instanţă a dispus confiscarea de la acesta a armelor, accesoriilor şi muniţiilor la care se referă acuzaţia penală lansată împotriva acestuia în prezentul dosar, aflate la camera de corpuri delicte a I.P.J. Braşov (carabină marca G., seria x, cal. 300 H., care are ataşată luneta inscripţionată I., x, carabină marca J., seria x. cal. 243 Win. care are ataşată luneta inscripţionată K., carabină basculantă marca L. 110, seria x cal. 5,6x52R, carabină marca L. - mod. 2, seria x, cal. 222 Rem., care are ataşată o lunetă inscripţionată K., carabină G., seria x cal. 30-06, care are ataşat un dispozitiv optic inscripţionat D141M. N903, carabină marca x, seria xl. 149, cal. 30-06, carabină marca x, seria x. cal. 223 Rem., puşcă cu ţevi lise marca G.., seria x 291, cal. 12, carabină marca N.., seria x, cal. 375 H&H, carabină marca O. seria x 73536 cal. 7 mm Rem.mag., care are ataşată o lunetă inscripţionată P., driling marca Q., seria x, cal. 12/12/7x65 R care are ataşată o lunetă inscripţionată R., 1,5-6 874933, carabină dublu expres marca Lu. mar, S.R.L. Italy, mod. S., seria x, cal. 9,3x74R, puşcă mixtă marca N. seria x. cal. 12/7x65R, driling marca T., seria x, cal. 16/16/6,3x52, driling marca Suhl. seria x, cal. 12/12/7.8x60 mm, reductor marca Q., seria x. cal. 22 H., reductor marca Q., seria x/158, cal. 5,6x50R mag, arme letale şi în stare de funcţionare, precum şi muniţie aferentă - 105 (una sută cinci) buc. cartuşe cal. 16, 73 (şaptezeci şi trei) buc. cartuşe cal. 5.6x52R, 95 (nouăzeci şi cinci) buc. cartuşe cal. 222 Rem, 20 (douăzeci) buc. cartuşe cal. 223 Rem, 95 (nouăzeci şi cinci) buc. cartuşe cal. 243 Win., 49 (patruzeci şi nouă) buc. cartuşe cal. 7 mm Rem. Mag., 63 (şasezeci şi trei) buc. cartuşe cal. 300 H.., 14 (patrusprezece) buc. cartuşe cal. 375 H&H, 51 (cincizeci şi una) buc. cartuşe cal. 6,5x57, 10 (zece) buc. cartuşe cal. 7.62x39 mm, 3(trei) bucăţi cartuşe calibrul 12 mm şi 67 (şaizeci şi şapte) bucăţi cartuşe cu proiectil calibrul 7,62x39 mm).

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi inculpatul A.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi, în urma rejudecării, condamnarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. (1) C. pen.

În dezvoltarea motivelor de apel, se arată că soluţia de achitare dispusă de judecătorie în baza art. 181 C. pen. din 1968 este neîntemeiată, prin raportare la natura şi gravitatea faptei săvârşite de inculpat, circumstanţele acesteia, precum şi la persoana inculpatului. Se arată în motivele de apel că fapta săvârşită de inculpatul A. este una deosebit de gravă prin raportare la modul şi mijloacele săvârşirii acesteia, la scopul urmărit, la împrejurările săvârşirii, la urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi la persoana şi conduita inculpatului.

În ceea ce priveşte gravitatea faptei, se arată că aceasta este relevată de limitele ridicate de pedeapsă ridicate stabilite de legiuitor pentru fapta săvârşită de inculpat, prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969, respectiv de la 2 la 8 ani închisoare. De asemenea, se mai arată că gravitatea faptei este relevată şi de modalitatea concretă de comitere a faptei şi care imprimă faptei un pericol social deosebit de ridicat.

În ceea ce priveşte împrejurările şi scopul săvârşirii faptei, se arată că inculpatul a urmărit eludarea dispoziţiilor legale, încercând crearea unei aparenţe în sensul că martorul U. ar fi fost proprietarul armelor, însă în fapt, acestea nu au fost înstrăinate martorului, continuând să fie deţinute, în contra dispoziţiilor legale de către inculpat. În acest sens, este invocată declaraţia din cursul urmăririi penale dată de martorul U., în care acesta menţionează că inculpatul A. i-a cerut ca armele respective să fie trecute fictiv pe numele său.

Un alt aspect care evidenţiază gravitatea faptei, menţionat în motivele de apel este cel referitor la numărul mare de arme letale funcţionale şi muniţii deţinute fără drept de inculpat, la intervalul îndelungat de timp în care inculpatul a deţinut aceste arme fără drept, precum şi la imposibilitatea descoperirii eventualei folosiri a acestora, în condiţiile în care în evidenţe erau trecute ca aparţinând martorului U..

Se mai arată că inculpatul A. a acţionat cu intenţie directă, prevăzând şi urmărind producerea rezultatului faptei, respectiv crearea unei stări de pericol pentru securitatea relaţiilor sociale ocrotite de legea penală, în contextul în care a săvârşit fapta în termenul de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare dispusă prin decizia penală nr. 974/21.11.2012 a Curţii de Apel Braşov.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, parchetul arată că acesta este o persoană cu studii superioare, integrată social, dar că aceste aspecte, raportat la celelalte argumente expuse nu justifică concluzia primei instanţe în sensul că fapta săvârşită de acesta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. Parchetul apreciază că inculpatul nu a avut o atitudine sinceră, fără a nega însă dreptul conferit acestuia prin reglementările naţionale, europene şi internaţionale de a-şi construi apărarea cum consideră de cuviinţă.

Chiar şi în ipoteza în care legea penală mai favorabilă ar fi considerate dispoziţiile Noului C. pen., care impun aplicarea unei pedepse după analizarea gravităţii faptei şi a periculozităţii inculpatului, trebuie analizate aceleaşi aspecte evidenţiate mai sus: împrejurările şi modul de comitere a faptei, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate şi situaţia familială, în raport de care fapta săvârşită de inculpat este una gravă, care impune aplicarea unei pedepse.

Apelantul inculpat A. a declarat apel împotriva aceleiaşi sentinţe, solicitând, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., achitarea sa, în primul rând prin raportare la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât fapta nu există, în al doilea rând, prin raportare la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., întrucât lipseşte tipicitatea obiectivă a faptei, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive de factură obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii şi, în al treilea rând, prin raportare la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., coroborat cu art. 396 alin. (5) C. proc. pen., întrucât nu există probe că inculpatul ar fi săvârşit fapta.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că acţiunea de deţinere fără drept a armelor şi muniţiilor, care realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii reţinute de prima instanţă în sarcina inculpatului, nu a fost realizată de către acesta pentru că nu avea în stăpânire efectivă armele şi muniţiile. Acestea se găseau depozitate şi sub deţinerea faptică a altui subiect de drept, distinct de persoana inculpatului, S.C. B. S.A.. În susţinerea acestei concluzii se arată că noţiunea de "deţinere", în lipsa unei definiţii date în materie penală, trebuie înţeleasă prin raportare la definiţia dată în dicţionarul explicativ al limbii române şi prin raportare la definiţiile pe care legiuitorul le oferă în alte acte normative unor instituţii juridice care să se suprapună cu înţelesul noţiunii de "deţinere". Se mai arată că posesia este definită în art. 916 alin. (1) C. civ., ca fiind o exercitare de fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către o persoană care îl stăpâneşte şi care se comportă ca un proprietar. Apelantul arată că posesia nu este concepută ca fiind o stare de drept, ci o stare de fapt care constă în stăpânirea unui bun de către o persoană care se comportă ca şi când ar fi adevăratul titular al dreptului de proprietate asupra acelui bun. Armele şi muniţiile au fost găsite la sediul S.C. B. S.A., iar nu la domiciliul sau la reşedinţa inculpatului, deci societatea era cea care avea în stăpânire efectivă bunurile.

Totodată, s-a mai arătat că noţiunea de "deţinere" prevăzută de textul de incriminare a infracţiunii trebuie examinată şi prin aceea că exprimă şi o stare de drept, înţelegându-se astfel că legiuitorul trebuie să-l sancţioneze şi pe cel care în baza unui act juridic exercită prerogativa posesiei/stăpânirii faptice a armelor şi muniţiilor. Atâta vreme cât armele şi muniţiile erau depozitate la sediul S.C. B. S.A., nu se mai aflau în proprietatea inculpatului întrucât acesta le înstrăinase martorului U., care le deţinea în baza permisului de armă tip B, apare de la sine înţeles că nu inculpatul era cel care le deţinea, ci martorul U., deoarece armele aparţineau acestuia. Chiar şi organele specializate de poliţie din cadrul Serviciului Arme, Explozibili şi Substanţe Periculoase, odată cu aplicarea amenzii de 6000 RON martorului U., au avut reprezentarea că armele aparţin acestuia şi nu au fost păstrate în condiţii de legalitate, respectiv la domiciliul său. Or, nu se poate susţine în aceste condiţii că aceleaşi arme au fost deţinute de către inculpatul A., iar fapta acestuia reprezintă infracţiune.

S-a mai arătat în motivele de apel că este criticabilă constatarea primei instanţe care afirmă că inculpatul era persoana care avea în stăpânire locaţiile în care erau depozitate armele şi muniţiile. Se arată că din declaraţia martorului GG. reiese că în camera de depozitare a armelor mai aveau acces ea, cât şi martorul U., care a intrat în mai multe rânduri cu aprobarea martorei şi în prezenţa acesteia pentru a verifica armele care îi aparţineau, fiind însă şi situaţii când acesta a intrat singur. Martora HH. confirmă declaraţia martorei GG., relevând faptul că atât GG., cât şi U. aveau acces la camera unde erau depozitate armele, iar acesta din urmă a intrat în cameră chiar şi în lipsa inculpatului, şi, de asemenea, martorul II. JJ. a avut acces în camera armelor cu ocazia verificării modului de securizare a armelor.

S-a concluzionat, în motivele de apel, că toate aceste elemente de fapt conduc la concluzia că inculpatului A. nu-i poate fi imputată sub nicio formă comiterea elementului material al laturii obiective a infracţiunii, săvârşit prin modalitatea deţinerii, care în concepţia primei instanţe se raportează la faptul că avea în stăpânire locaţiile în care erau depozitate armele şi muniţiile. Se mai arată că nu a existat o deţinere a armelor şi muniţiilor de către inculpat nici în fapt, nici în drept.

În continuarea motivelor de apel s-a mai arătat că, făcând şi aplicarea principiului in dubio pro reo, devine aplicabil cazul de achitare prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., existând în cauză un dubiu cu privire la săvârşirea infracţiunii. Indiferent de interpretarea dată noţiunii de deţinere ce reprezintă verbum regens al infracţiunii, este fără putinţă de tăgadă faptul că inculpatul A. nu a săvârşit comiterea elementului material al laturii obiective. Se arată că nu există probe care să releve împrejurarea că inculpatul A. era cel care avea întreaga şi exclusiva dispoziţie materială asupra armelor şi muniţiilor.

Prin urmare, apelantul inculpat a apreciat că soluţia primei instanţe de achitare pentru motivul că fapta acestuia nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege fiind minimă, este incorectă.

Sub aspectul laturii subiective a infracţiunii, reţinută de prima instanţă ca fiind intenţia directă, apelantul inculpat a arătat că nu este întrunită, atâta vreme cât, pentru a respecta rigorile reglementărilor speciale privind regimul armelor şi muniţiilor, a înstrăinat acele arme pentru care nu avea dreptul de deţinere către martorul U., tocmai în scopul de a nu fi încălcate prevederile legale şi implicit de a nu se crea o stare de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite de lege.

Prin decizia penală nr. 892/AP din 23 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, s-au decis următoarele:

S-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov împotriva sentinţei penale nr. 1137/15.06.2017 a Judecătoriei Braşov, care a fost desfiinţată sub aspectul soluţiei de achitare a inculpatului şi al cheltuielilor judiciare.

Rejudecând cauza în aceste limite, în baza art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. din 1969, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost revocată suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 310/21.02.2012 a Judecătoriei Braşov, în dosarul penal nr. x/2011, definitivă prin decizia penală nr. 974/21.11.2012 a Curţii de Apel Braşov şi s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin această decizie, inculpatul executând în final pedeapsa de 2 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească suma de 3.000 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale şi la judecarea cauzei în fond.

S-a menţinut dispoziţia din sentinţa atacată referitoare la măsura de siguranţă a confiscării speciale.

S-a respins, ca neîntemeiat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Pentru a pronunţa această hotărâre, verificând sentinţa apelată pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform dispoziţiilor art. 417 C. proc. pen., cât şi prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea a reţinut următoarele:

Prima instanţă a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanţă cu mijloacele de probă administrate în cauză.

Astfel, prima instanţă a analizat detaliat declaraţiile martorilor audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti şi a reţinut ca fiind relevante susţinerile martorilor U., II., JJ., GG., HH. şi, parţial, declaraţia dată în cursul urmăririi penale de inculpatul A., precum şi procesele-verbale întocmite cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la data de 22.05.2013 la sediul S.C. B. S.A. şi la domiciliul inculpatului, procesele-verbale întocmite în urma verificării armelor şi muniţiei efectuată ulterior de către organele de poliţie specializate şi rapoartele de constatare criminalistică balistică efectuate în cauză.

Curtea, în acord cu prima instanţă, a constatat că toate aceste mijloace de probă, analizate judicios de către judecătorul fondului, au evidenţiat faptul că inculpatul A. a deţinut în perioada 10/24.05.2006-22.05.2013, fără drept, la sediul S.C. B. S.A., situat în Braşov, str. x, unde îşi desfăşura activitatea următoarele arme, accesorii şi muniţiile letale aferente acestora (în condiţiile în care acestea pot fi deţinute/păstrate doar de titularul permisului de port armă la domiciliul sau la reşedinţa menţionată în permisul de armă, în dulapuri sau casete metalice special amenajate - art. 14 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004): carabină marca G., seria x, cal. 300 H., care are ataşată luneta inscripţionată I., x, carabină marca J., seria x. cal. 243 Win. care are ataşată luneta inscripţionată K., carabină basculantă marca L. 110, seria x cal. 5,6x52R, carabină marca L. - mod. 2, seria x, cal. 222 Rem., care are ataşată o lunetă inscripţionată K., carabină G., seria x cal. 30-06, care are ataşat un dispozitiv optic inscripţionat D141M.

N903, carabină marca x, seria xl. 149, cal. 30-06, carabină marca x, seria x. cal. 223 Rem., puşcă cu ţevi lise marca G.., seria x 291, cal. 12, carabină marca N.., seria x, cal. 375 H&H, carabină marca O. seria x 73536 cal. 7 mm Rem.mag., care are ataşată o lunetă inscripţionată P., driling marca Q., seria x, cal. 12/12/7x65 R care are ataşată o lunetă inscripţionată R., 1,5-6 874933, carabină dublu expres marca Lu. mar, S.R.L. Italy, mod. S., seria x, cal. 9,3x74R, puşcă mixtă marca N.. seria x. cal. 12/7x65R, driling marca T., seria x, cal. 16/16/6,3x52, driling marca Suhl. seria x, cal. 12/12/7.8x60 mm, reductor marca Q., seria x. cal. 22 H., reductor marca Q., seria x/158, cal. 5,6x50R mag, arme letale şi în stare de funcţionare, precum şi muniţie aferentă - 105 (una sută cinci) buc. cartuşe cal. 16, 73 (şaptezeci şi trei) buc. cartuşe cal. 5.6x52R, 95 (nouăzeci şi cinci) buc. cartuşe cal. 222 Rem, 20 (douăzeci) buc. cartuşe cal. 223 Rem, 95 (nouăzeci şi cinci) buc. cartuşe cal. 243 Win., 49 (patruzeci şi nouă) buc. cartuşe cal. 7 mm Rem.

Mag., 63 (şasezeci şi trei) buc. cartuşe cal. 300 H.., 14 (patrusprezece) buc. cartuşe cal. 375 H&H, 51 (cincizeci şi una) buc. cartuşe cal. 6,5x57, 10 (zece) buc. cartuşe cal. 7.62x39 mm, 3(trei) bucăţi cartuşe calibrul 12 mm şi 67 (şaizeci şi şapte) bucăţi cartuşe cu proiectil calibrul 7,62x39 mm.

Fapta a fost în mod temeinic calificată juridic, aceasta întrunind, într-adevăr, elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969, legea în vigoare la momentul săvârşirii sale, precum şi de art. 342 alin. (1) din C. pen. în vigoare.

Din procesul-verbal întocmit în data de 22.05.2013, cu ocazia percheziţiei efectuate în dosarul penal nr. x/P/2013 al DNA-Serviciul Tertorial Braşov la imobilul situat în Braşov, str. x, nr. 5-platforma industrială, într-o încăpere anexă a biroului preşedintelui situat la parterul clădirii "au fost găsite diverse tipuri de arme de foc şi muniţia aferentă acestora, accesorii ale armelor, precum şi arme de panoplie şi arme albe". Acestea au fost ulterior inventariate şi verificate de Serviciul Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase din cadrul IPJ Braşov, şi sunt cele care au fost evidenţiate mai sus. În acest birou îşi desfăşura activitatea inculpatul A., în calitate de administrator/preşedinte al mai multor societăţi comerciale.

Din procesul-verbal întocmit în data de 12.02.2014 de Serviciul Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase din cadrul IPJ Braşov rezultă că armele identificate la reşedinţa inculpatului A. şi care sunt descrise mai sus aparţin martorului U., conform permisului de tip A, seria x nr. x eliberat la data de 13.11.2006 de IPJ Braşov. Tot în cuprinsul procesului-verbal se menţionează că muniţiile identificate la inculpatul A., astfel cum sunt descrise şi mai sus, aparţin tot martorului U., conform permisului acestuia, fiind de calibrul armelor trecute pe permis. De asemenea, în procesul-verbal se arată că atât la reşedinţa inculpatului din Braşov, de pe str. x, cât şi la domiciliul de pe Şoseaua x, au fost identificate muniţii pentru care nu avea drept de deţinere şi în plus, faţă de cantitatea la care avea dreptul conform legii, însumând un număr de 70 de cartuşe (3 bucăţi cartuşe cal. 12 şi 67 bucăţi, cartuşe cu proiectil cal. 7,62x39 mm).

Martorul U. a fost audiat în cursul urmăririi penale, în data de 16.03.2016 şi a declarat că în urmă cu 5 ani a fost contactat de A., care la acea vreme avea dosare penale pe linie economică şi care i-a spus că vrea să treacă toate armele pe numele martorului. Acesta a acceptat să preia acele arme permise de lege şi care au fost identificate cu ocazia percheziţiilor efectuate la domiciliul şi reşedinţa inculpatului. Martorul a precizat că nu i-a dat nicio sumă de bani inculpatului pentru armele care au continuat, de altfel, să fie deţinute de acesta, totul fiind făcut doar pentru ca armele să fie trecute în mod fictiv pe numele său. Martorul a mai precizat că după acest transfer nu a luat nicio armă de la inculpatul A. şi nici nu le-a folosit. Martorul a mai declarat că la începutul anului 2012 i-a cerut inculpatului să-şi treacă înapoi armele pe permisul său de port armă, acesta fiind de acord de vreme ce a făcut demersuri pentru a fi autorizat să procure un număr de 15 arme de foc, din categoria celor găsite cu ocazia percheziţiei. Martorul a mai menţionat faptul că în perioada 1993-1997 a lucrat la Serviciul Arme şi Muniţii din cadrul IPJ Braşov, apoi şi-a desfăşurat activitatea într-o altă unitate de poliţie până în anul 2005, când s-a pensionat.

Audiat în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 2.03.2017, martorul U. nuanţează declaraţia dată în cursul urmăririi penale, relatând faptul că deşi transferul s-a realizat, în fapt el nu a luat niciodată armele din locul unde se aflau, respectiv din încăperea situată în spatele biroului inculpatului A., de la sediul S.C. B. S.A., unde se aflau mai multe arme, locul fiind supravegheat de camere video şi asigurat de paza de pe hol. Referitor la "caracterul fictiv al transferului de arme" menţionat în cursul urmăririi penale de către martor, acesta arată că nu viza operaţiunea juridică a transferului, ci împrejurarea că în fapt el nu a luat niciodată armele din încăperea folosită. De asemenea, martorul a declarat că din momentul în care a operat transferul ar fi trebuit să le păstreze la domiciliul său cu respectarea exigenţelor legale. Martorul a mai relatat că soluţia de a lăsa armele la reşedinţa inculpatului, în condiţiile în care rastelul martorului nu era încăpător, iar la reşedinţa inculpatului armele erau păstrate în siguranţă, a fost una de compromis, percepând că inculpatul nu doreşte să se despartă de arme întrucât le avea în proprietate de mult timp.

Audiat în calitate de suspect, în data de 03.05.2016, în cursul urmăririi penale, inculpatul A. a declarat că în urmă cu aproximativ 20 de ani a devenit vânător şi deţinător de arme, cu permis de vânător, de port armă şi de colecţionar de arme vechi, având în acea perioadă înscrise în jur de 20 de arme de vânătoare. În condiţiile în care la un moment dat legislaţia nu mai permitea deţinerea de către aceeaşi persoană a două sau trei arme de acelaşi calibru, i-a vândut armele lui U. cu bani şi au fost identificate în permisul lui de port armă, însă armele au rămas în continuare în rastelul de le sediul S.C. KK. S.A., de pe str. x, din Braşov, adresă trecută pe permisul său de port armă. Inculpatul a mai declarat că în urma percheziţiei de la sediul societăţii s-a făcut un inventar complet al armelor de vânătoare şi de panoplie, prin raportare la permisele de vânătoare deţinute de el şi de martorul U., iar pentru neregulile constatate au fost sancţionaţi contravenţional. Inculpatul a mai declarat că U. nu prea folosea armele pe care i le-a vândut, iar locaţia unde erau deţinute armele la sediul S.C. KK. S.A. îndeplinea toate condiţiile legale, fiind avizate de poliţie. Inculpatul a mai precizat că evidenţa armelor şi a actelor de proprietate a acestora era realizată de secretara sa, GG., care lucra la S.C. B. S.A., S.C. KK. BV S.A. şi S.C. KK. S.A.

În cursul judecăţii în primă instanţă, inculpatul nu a dorit să dea declaraţie, însă a fost audiat în apel, la data de 9.11.2017 . Inculpatul a declarat că nu se consideră vinovat de săvârşirea infracţiunii de care este acuzat, precizând că acum 10 ani a vândut armele martorului U. şi pentru că acesta l-a întrebat dacă le poate ţine la magazia societăţii, a acceptat, fiind de acord inclusiv şeful pazei, deoarece locul era asigurat şi pentru că se afla într-o relaţie de amiciţie cu martorul. Inculpatul a mai arătat că, deşi armele găsite la sediul societăţii erau înscrise pe permisul martorului U., aceasta nu este o problemă, deoarece erau deţinute în locul special amenajat de la societate, în condiţiile în care martorul U. nu putea amenaja la domiciliul său un loc pentru 15 arme. Inculpatul a precizat că a vândut armele lui U. pentru că avea prea multe şi nici nu mai era interesat de vânătoare, astfel că sub nicio formă nu a deţinut armele înstrăinate. Cu privire la caracterul formal al vânzării, care rezultă din declaraţia dată în cursul urmăririi penale de către martorul U., inculpatul arată că nu are nicio relevanţă, tranzacţia fiind efectuată conform legii. Inculpatul a mai arătat că poliţia făcea anual verificări la sediul societăţii cu privire la armele depozitate în rasteluri şi nu a semnalat nereguli. Armele lui U. erau depozitate în acelaşi dulap foarte mare în care se găseau toate. Inculpatul a mai relatat că în camera de armament de la sediul societăţii avea acces martorul U. numai de însoţit de secretară şi de şeful pazei şi a fost de mai multe ori să le vadă.

Martora GG., care a lucrat din anul 2008 la MM. în calitate de secretară a inculpatului A., a declarat la data de 30.03.2017, că în spatele biroului inculpatului se afla o cameră de arme în care erau depozitate armele sale şi ale martorului U., care a intrat de mai multe ori în prezenţa sa pentru a-şi verifica armele care îi aparţineau. Martora a arătat că nu cunoaşte să fi existat un transfer de drept de proprietate între inculpat şi martor cu privire la anumite arme. Martora a declarat că în anul 2009 inculpatul i-a solicitat să găsească o soluţie pentru ca armele să fie curăţate, operaţiunea fiind efectuată de un armurier trimis de martorul U.. Întrebată despre efectuarea unor controale ale poliţiei în perioada 2008-2013, martora a declarat că nu reţine să fi existat astfel de controale, însă îşi aminteşte că periodic venea cineva de la poliţie şi împreună cu martorul II., care era şeful pazei, scoteau armele din camera de armament şi muniţie aferentă şi mergeau în poligon să le încerce.

Martorul II. JJ., care şi-a desfăşurat activitatea ca şef al securităţii pe platforma S.C. B. S.A., timp de 4-5 luni în cursul anului 2012 a relatat la data de 02.03.2017 că în camera de armament situată în spatele biroului inculpatului A. a verificat de 2-3 ori modul de securizare al armelor, fiind însoţit de martora GG., fără a verifica documentele armelor de vânătoare sau de panoplie situate în acea încăpere. A auzit însă, la nivel de zvon, că în acea încăpere erau păstrate şi arme ale lui U. în camera de armament de la S.C. B. S.A., întâlnindu-se în vreo două rânduri cu martorul U. care i-a spus că a venit să-şi vadă armele. Martorul a mai declarat că cheile de acces la camera de armament şi la biroul inculpatului NN. se aflau la martora GG., singura care avea acces acolo. Martorul a mai declarat că la solicitarea martorei GG. a plătit la trezorerie la începutul anului 2013 taxele aferente unui transfer de arme, depunând chitanţele la poliţie, însă nu s-a ocupat de obţinerea autorizaţiilor.

Martora HH., audiată în cursul cercetării judecătoreşti la data de 25.05.2017, a declarat că în perioada 2013-2015 a lucrat în calitate de director comercial la S.C. OO. S.A. şi ştie că la sediul societăţii se afla o cameră în care erau depozitate armele firmei, care ulterior au fost transferate către societatea de pază, armele inculpatului A. care era vânător, precum şi armele martorului U., un prieten al inculpatului, care era o prezenţă obişnuită la sediul firmei. Martora a mai declarat că a avut loc o tranzacţie cu privire la nişte arme între cei doi, însă nu a văzut documente.

Analizând declaraţiile date de inculpatul A. şi de martorul U. pe parcursul procesului penal, Curtea a constatat că acestea au fost nuanţate în funcţie de modalitatea în care inculpatul a încercat să îşi facă apărarea, respectiv în sensul accentuării caracterului legal al transferului de arme care a avut loc între cei doi în luna mai 2006 şi al faptului că depozitarea armelor menţionate pe permisul de arme şi muniţie al martorului U. la sediul societăţii la care inculpatul A. îşi desfăşura activitatea nu echivalează cu deţinerea de către inculpat a acestor arme.

Relevanţă prezintă însă faptul că în declaraţiile sale martorul U. a arătat că transferul armelor a fost fictiv, neplătind nici un ban, ci doar încercând să-l ajute pe inculpat cu o soluţie pentru a păstra armele, că nu a luat niciodată armele din încăperea respectivă, că soluţia a fost una de compromis, el percepând că inculpatul nu îşi dorea să se despartă de arme.

Este adevărat că martorul a nuanţat în cursul audierii sale din instanţă faptul că referirea la caracterul fictiv nu viza operaţiunea juridică a transferului, ci împrejurarea că în fapt nu a luat niciodată arme din încăperea respectivă. Cu toate acestea, martorul nu a putut indica nicio sumă de bani pe care să o fi plătit inculpatului în schimbul armelor, ceea ce conduce la concluzia că declaraţia dată în cursul urmăririi penale în care a menţionat caracterul fictiv al tranzacţiei este cea care corespunde realităţii. Mai mult, caracterul fictiv al tranzacţiei este relevat chiar de conduita inculpatului, care în toată această perioadă de timp s-a purtat ca un adevărat proprietar al armelor, iar după modificările legislative a făcut demersuri pentru reintrarea armelor în proprietatea sa şi în drept.

De asemenea, martorul a relatat că nu ştie cine avea acces, chei sau asigura paza încăperii în care au rămas armele şi că a discutat foarte rar cu inculpatul după momentul transferului, prima discuţie despre arme fiind abia în anul 2012 când i-a spus că vrea să le răscumpere.

Analizând şi declaraţiile celorlalţi martori audiaţi în cauză doar în cursul judecăţii se pot observa unele inadvertenţe între declaraţiile acestora, dar şi ale inculpatului şi ale martorului U.. Astfel, deşi acesta a menţionat că nu ştie cine avea acces, chei sau asigura paza încăperii unde au rămas armele, că a vorbit foarte rar cu inculpatul după momentul transferului, abia în anul 2012 discutând despre răscumpărarea lor, martorii GG. şi II. JJ. au afirmat că martorul U. a intrat în camera de armament pentru a-şi vedea armele. Aceste aspecte nu sunt deloc menţionate de către martorul U. şi de către inculpatul NN. în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, din care rezultă însă foarte clar împrejurările efectuării transferului: modificarea legislaţiei, care nu mai permitea inculpatului să deţină toate armele pe care le achiziţionase în anii 1990, precum faptul că armele trecute pe permisul de portarmă al martorului U. au rămas în încăperea în care au fost depozitate iniţial, în dulapuri speciale amenajate.

Curtea a constatat astfel că declaraţiile celorlalţi martori audiaţi în cauză, în cursul cercetării judecătoreşti, după audierea martorului U. nu prezintă relevanţă sub aspectul informaţiilor referitoare la faptul că martorul U. ar fi avut acces la armele sale din încăperea special amenajată la sediul societăţii unde avea biroul inculpatul NN., având în vedere caracterul fictiv dovedit al tranzacţiei dintre cei doi, dar şi pentru faptul că de esenţa infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. (1) C. pen. şi, în legislaţia anterioară, de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969 este acţiunea de deţinere fără drept a armelor, muniţiilor, mecanismelor şi dispozitivelor acestora.

Sub aspectul laturii obiective a acestei infracţiuni, acţiunea de deţinere a armelor presupune a le avea în posesie, în stăpânire de fapt, neavând importanţă modul de dobândire a posesiei şi nici dacă este o posesie pentru sine sau pentru altul. Are însă importanţă, sub aspectul incriminării faptei de deţinere a armelor, ca aceasta să se realizeze fără drept, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 295/2004 şi a normelor sale metodologice. În art. 14 din H.G. nr. 130 din 24 februarie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor se prevede că armele şi muniţiile letale aferente acestora pot fi deţinute/păstrate doar de titularul permisului de port armă la domiciliul sau la reşedinţa menţionată în permisul de armă, în dulapuri sau casete metalice special amenajate.

Or, în cauză toate mijloacele de probă administrate dovedesc faptul că armele şi muniţiile trecute pe permisul martorului U. în luna mai a anului 2006 nu au ieşit niciodată din detenţia inculpatului NN., care le cumpărase anterior şi care le-a păstrat, până la momentul descoperirii lor la percheziţia domiciliară din 22.05.2013, la reşedinţa sa de la sediul societăţii la care avea biroul, în Braşov, str. x. Prin urmare, este evident că scopul transferului armelor din proprietatea inculpatului NN. în proprietatea martorului U., în anul 2006 şi trecerea lor pe permisul de port armă al martorului a fost acela al eludării dispoziţiilor legale care nu permiteau deţinerea mai multor arme de către aceeaşi persoană.

Totodată, atât inculpatul, cât şi martorul cunosc foarte bine condiţiile în care armele pot fi păstrate în alte loc decât cel trecut pe permisul de port armă. Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, titularul dreptului de deţinere sau de port şi folosire a armelor letale poate depune spre păstrare, cu titlu temporar sau permanent, armele, precum şi muniţia deţinută, la un armurier autorizat în acest sens. Prin urmare, exista o soluţie şi pentru asigurarea păstrării în condiţii legale a armelor şi muniţiei trecute pe permisul de portarmă al martorului U., dacă transferul nu ar fi fost fictiv, chiar dacă martorul nu avea un spaţiu suficient de mare şi amenajat special pentru păstrarea armelor în condiţiile prevăzute de lege.

Astfel, Curtea a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., dispoziţiile C. pen. anterior fiind legea mai favorabilă prin prisma individualizării judiciare a pedepsei sub aspectul criteriilor generale şi a posibilităţii reţinerii circumstanţelor atenuante şi a efectelor acestora. Aparent, legea mai favorabilă este cea reprezentată de dispoziţiile art. 342 alin. (1) C. pen., deoarece restrânge sfera de incriminare şi prevede limite mai reduse, însă sub aspectul sferei incriminării nu are aplicabilitatea în cauză, iar sub aspectul limitelor mai reduse de pedeapsă, aplicarea în eventualitatea aplicării circumstanţelor atenuante, limita până la care se poate coborî pedeapsa prevăzută de lege este superioară celei la care se ajunge potrivit dispoziţiilor similare din C. pen. din 1969.

Curtea de Apel Braşov a apreciat că nu pot fi reţinute motivele de apel invocate de către apelantul inculpat A. cu privire inexistenţa acţiunii de deţinere a armelor şi muniţiilor sau lipsa tipicităţii laturii obiective a infracţiunii, or la nedovedirea laturii subiective a infracţiunii.

Cerinţa referitoare la aflarea bunului în posesia sau detenţia unei persoane este îndeplinită atunci când bunul se află în stăpânirea de fapt a acelei persoane, stăpânirea de fapt neputând fi confundată cu simplul contact material pe care persoana îl are cu bunul. În cauză, armele şi muniţiile aflate în camera special amenajată de lângă biroul inculpatului A. se aflau în stăpânirea sa de fapt, neavând relevanţă, sub aspectul elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969, că unele dintre arme erau trecute pe permisul altei persoane sau că locul în care se aflau armele era deplin securizat.

De asemenea, nu are relevanţă faptul că armele se aflau într-o încăpere ce aparţinea S.C. B. S.A., ipoteza prezentată de inculpat, în motivele de apel fiind neverosimilă şi inutilă, în condiţiile în care oricum, inculpatul are menţionată pe permisele sale de port armă, ca reşedinţă, adresa la care îşi are sediul societatea respectivă.

Armele avute în vedere de art. 279 alin. (1) C. pen. din 1969, ca şi de art. 342 alin. (1) C. pen., prezintă risc pentru viaţa şi integritatea corporală, astfel că legiuitorul a considerat necesar să menţină un sistem coercitiv penal care să combată acele comportamente prin care se încalcă dispoziţiile legale referitoare la deţinerea, portul sau circulaţia armelor. Astfel, obiectul juridic al infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor îl constituie relaţiile sociale care implică respectarea regimului legal al armelor şi muniţiilor, prevăzut de Legea nr. 295/2004. Fapta are fixat, la nivel normativ, gradul ei generic de pericol social prin însuşi felul şi cuantumul sancţiunii pe care legea o prevede pentru fapta respectivă. Se observă astfel că şi în legea veche şi în legea nouă, pentru fapta de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor în forma specifică este închisoarea, limitele de pedeapsă fiind diferite: de la 2 la 8 ani închisoare în C. pen. din 1969 şi de la 1 la 5 ani închisoare în C. pen. în vigoare.

Prin urmare, legiuitorul, prevăzând doar pedeapsa închisorii pentru această faptă penală, i-a atribuit generic un grad de pericol social ridicat. Mai mult, urmarea socialmente periculoasă care rezultă din textul de lege este producerea unei stări de pericol generată de nerespectarea regimului impus de lege cu privire la arme şi muniţii. Or, din acest punct de vedere, nu are relevanţă că armele deţinute, păstrate în fapt de inculpatul A., se aflau în deplină siguranţă, ci faptul că acestea nu se aflau în locul în care ar fi trebuit să fie păstrate în vederea supravegherii eficiente de către stat a modului în care sunt deţinute şi folosite. Desigur, împrejurarea că armele au fost deţinute într-un loc special amenajat care era asigurat va fi avută în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei, însă nu poate înlătura caracterul penal al faptei care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor.

Faptul că o persoană, care cunoaşte rigorile legii şi consecinţele nerespectării acestora, găseşte o modalitate de eludare a acestora, urmărind înlăturarea riscurilor pe care le-ar prezenta nerespectarea legii, apreciind şi că acţiunile sale nu sunt socialmente periculoase, nu poate fi de natură a înlătura vinovăţia persoanei sau caracterul penal al faptei.

S-a apreciat că, în mod întemeiat, prima instanţă a reţinut că inculpatul A. a acţionat cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, acesta prevăzând rezultatul faptei sale şi urmărind producerea acestuia. Intenţia directă cu care a acţionat inculpatul rezultă din împrejurările în care a săvârşit fapta şi voinţa de a acţiona, motivaţia fiind aceea de păstrare în continuare a armelor şi muniţiilor pe care nu le mai putea deţine cu respectarea dispoziţiilor legale. Din ansamblul materialului probator administrat în cauză rezultă că o lungă perioadă de timp (din anul 2006 până în anul 2013), inculpatul A. cu ştiinţă a deţinut, păstrat la reşedinţa sa, arme şi muniţii, înregistrate pe permisul de port armă al altei persoane, deşi ştia că legea limitează numărul, cantitatea de arme şi muniţii deţinute de o persoană şi trecute pe permisul său de arme. O dovadă în acest sens este şi aceea că în luna octombrie a anului 2012, în contextul modificării legislaţiei, a făcut demersuri pentru readucerea scriptică a armelor în patrimoniul său, depunând 18 cereri pentru procurarea de arme letale (15 arme letale cu destinaţia vânătoare, 1 ţeavă de rezervă pentru armă letală cu destinaţia vânătoare, 1 armă letală cu destinaţia colecţie şi 1 ţeavă de rezervă pentru armă letală cu destinaţia tir sportiv). Autorizaţiile nu au fost eliberate întrucât inculpatul A. nu a putut face dovada, la momentul depunerii cererilor, conform legislaţiei în vigoare, că deţine la adresa de domiciliu, înscrisă în permisul de armă, amenajări speciale pentru depozitare, sistem de supraveghere video şi mijloace de alarmare avizate pe baza unui plan de securitate de către structura competentă din cadrul organului de poliţie local, precum şi dovada asigurării pazei în condiţiile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor. Toate acestea rezultă din adresa din 03.05.2016 a Serviciul de arme, explozivi, substanţe periculoase din cadrul IPJ Braşov (214 vol. II u.p.).

Referitor la locul în care erau depozitate armele la sediul societăţii unde îşi desfăşura activitatea inculpatul, acesta din urmă a susţinut că au fost efectuate controale ale organelor de poliţie abilitate şi nu au fost evidenţiate nereguli cu privire la deţinerea armelor şi muniţiei. Acest aspect nu este confirmat de înscrisuri şi oricum nu este de natură a-l exonera pe inculpat de vinovăţie, de obligaţia de a respecta dispoziţiile legale privind regimul armelor şi muniţiilor.

De asemenea, prima instanţă a constatat în mod corect că nu este aplicabil principiul ne bis in idem, procesul-verbal de contravenţie la care făcea referire inculpatul referindu-se la o altă armă, nedeţinută de acesta în condiţii corespunzătoare. Principiul ne bis in idem nu este aplicabil nici referitor la procesul-verbal de contravenţie întocmit martorului U., faptele menţionate fiind diferite de cele care fac obiectul acţiunii penale exercitate în prezenta cauză.

Faţă de toate aspectele evidenţiate mai sus, Curtea a apreciat că este neîntemeiată aprecierea primei instanţe în sensul că modul în care a acţionat inculpatul nu reliefează pericolul social al unei infracţiuni, prin atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege nefiind de natură să atragă răspunderea penală a acestuia.

Deşi prima instanţă a reţinut caracterul fictiv al înstrăinării armelor în contextul în care acestea nu au fost preluate efectiv de martorul U., precum şi motivul săvârşirii faptei, anume încercarea inculpatului de a se supune în mod formal rigorilor legii în încercarea evidentă de a-şi conserva dreptul de dispoziţie asupra bunurilor de care se ataşase, refuzând să se despartă de armele pe care le dobândise pe vremea când legea permitea acest lucru, totuşi a apreciat că inculpatul, prin modul în care a acţionat, prin încălcarea regulilor incidente în materia armelor şi muniţiilor, nu a pus în pericol semnificativ ordinea şi siguranţa publică, viaţa sau integritatea corporală a persoanelor. Astfel, prima instanţă s-a substituit legiuitorului, excluzând din cadrul normativ gradul de pericol social al nerespectării regimului armelor şi muniţiilor. Această infracţiune este una de pericol, obiectul juridic constituindu-l relaţiile sociale care implică tocmai respectarea regimului legal al armelor şi muniţiilor.

Pentru stabilirea lipsei de pericol social al unei fapte penale sunt avute în vedere considerente obiective, ce ţin de fapta prevăzută de legea penală şi considerente de natură subiectivă, ce ţin de persoana inculpatului. Considerentele de ordin obiectiv sunt cele referitoare la modul şi împrejurările săvârşirii faptei din prezenta cauză şi urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, iar acestea, astfel cum rezultă din ansamblul probatoriului administrat, nu pot conduce la concluzia că fapta este lipsită de pericolul social al unei infracţiuni.

Modalitatea concretă de comitere a faptei imprimă acesteia un pericol social ridicat, prin crearea unei aparenţe de legalitate în sensul că martorul U. ar fi fost proprietarul armelor, în condiţiile în care în fapt acestea nu au fost înstrăinate martorului, continuând să fie deţinute, în contra dispoziţiilor legale de către inculpat.

Un alt aspect care evidenţiază gravitatea faptei este cel referitor la numărul mare de arme letale funcţionale şi muniţii deţinute fără drept de inculpat, la intervalul îndelungat de timp în care acesta a deţinut armele fără drept, precum şi la imposibilitatea descoperirii eventualei folosiri a acestora, în condiţiile în care în evidenţe erau trecute ca aparţinând martorului U.. Deşi din anul 2011 era permisă deţinerea mai multor arme de aceeaşi categorie, motiv pentru care inculpatul a şi făcut demersuri pentru a reintra în drept în proprietatea lor, nu poate fi ignorată perioada mare de timp în care acestea au fost deţinute contra dispoziţiilor legale, respectiv 2006-2012 şi în continuare, până la identificarea lor de către organele judiciare în anul 2013, cu ocazia unor percheziţii domiciliare. Prin urmare, activitatea infracţională a inculpatului a fost stopată din motive independente de voinţa sa.

A aprecia că fapte săvârşite în astfel de condiţii sunt în mod vădit lipsite de importanţă şi că nu se impune tragerea la răspundere penală a făptuitorului, lipseşte de conţinut textul de lege incriminator, în condiţiile în care legiuitorul a stabilit generic un grad de pericol social ridicat faptei de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prin prevederea pedepsei cu închisoarea de la 2 la 8 ani. Potrivit C. pen. în vigoare, limitele speciale de pedeapsă pentru infracţiunea de nerespectarea a regimului armelor şi muniţiilor sunt între 1 an şi 5 ani închisoare, însă nu se mai prevede pericolul social al infracţiunii ca trăsătură esenţială a acesteia şi nici posibilitatea de a se constata că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.

De asemenea, s-a apreciat că aspectele de ordin subiectiv, care ţin de persoana inculpatului, nu pot fi avute în vedere pentru a se aprecia că fapta săvârşită este lipsită de pericolul social al unei infracţiuni, în condiţiile în care inculpatul a săvârşit fapta în termenul de încercare al suspendării condiţionate a unei pedepse aplicate pentru săvârşirea altor infracţiuni, care vizau, de asemenea, nerespectarea şi a unor dispoziţii din legi speciale.

Totodată, la stabilirea în concret a gradului de pericol social al faptei se ţine cont de persoana şi conduita inculpatului. În ceea ce priveşte conduita inculpatului, s-a apreciat că poate fi avută în vedere conduita procesuală a acestuia, iar în situaţia în care este în sensul recunoaşterii faptei comise, desigur, poate fi reţinută ca un element care relevă atitudinea sa faţă de încălcarea normelor penale şi care îi atenuează periculozitatea. Nu poate fi reţinută ca fiind o atitudine de recunoaştere a faptei doar recunoaşterea de către inculpat faptului că avea în stăpânire locaţiile în care au fost găsite armele, în contextul în care în mod constant a declarat că nu a deţinut armele şi muniţiile identificate la sediul societăţii unde îşi desfăşura activitatea, aspect de necontestat în condiţiile constatării deţinerii armelor cu ocazia percheziţiilor domiciliare.

La individualizarea judiciară a pedepsei, au fost avute în vedere, în favoarea inculpatului, circumstanţele sale personale, respectiv faptul că inculpatul este o persoană cu un nivel ridicat de pregătire, având studii superioare, fiind antreprenor, este integrat în familie şi societate. De asemenea, pot fi avute în vedere ca circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului şi demersurile iniţiate de acesta în toamna anului 2012 pentru obţinerea autorizaţiilor privind procurarea a 15 arme de vânătoare, ceea ce poate releva intenţia acestuia de a intra în legalitate în ceea ce priveşte armele pe care le deţinea la sediul societăţii şi care erau înscrise pe permisul martorului U.

Pentru toate aceste considerente, Curtea de Apel Braşov a apreciat că apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov este întemeiat, impunându-se tragerea la răspundere penală a inculpatului A., care se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei inculpatului, s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea comisă, gradul de pericol social concret relativ ridicat ale faptei săvârşite, persoana inculpatului, precum şi împrejurările evidenţiate mai sus care atenuează răspunderea penală. Curtea a apreciat că împrejurările referitoare la faptul că armele şi muniţia aferentă, celelalte accesorii ale acestora erau păstrate în condiţii de relativă siguranţă, în sensul restrângerii posibilităţii utilizării accidentale sau neautorizate acestora, chiar dacă nu erau îndeplinite toate exigenţele prevăzute de legislaţie cu privirea la asigurarea locurilor (aspect care reiese din adresa poliţiei cu privire la neîndeplinirea condiţiilor necesare pentru obţinerea cererilor depuse pentru eliberarea autorizaţiilor depuse) pot fi reţinute ca circumstanţe atenuante în sensul dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. pen. din 1969.

De asemenea, s-a mai apreciat că, demersurile iniţiate de acesta în toamna anului 2012 pentru obţinerea autorizaţiilor privind procurarea a 15 arme de vânătoare, precum şi circumstanţele sale personale pot fi reţinute ca circumstanţe atenuante în sensul dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. pen. din 1969. În urma reţinerii circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen. din 1969, pedeapsa pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor a fost coborâtă sub minimul special al acesteia (1 an închisoare), conform art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. din 1969, Curtea apreciind că o pedeapsă în cuantum de 6 luni închisoare este suficientă pentru reeducarea inculpatului şi realizarea scopului general preventiv al pedepsei.

Împotriva deciziei penale nr. 892/AP din 23 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, inculpatul A. a formulat recurs în casaţie, invocând cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Prin încheierea din 16 aprilie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 892/AP din 23 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Examinând recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 892/AP din 23 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării "când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Acest caz de casare se circumscrie situaţiilor în care, fapta concretă, pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare, nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă sau subiectivă prevăzută de norma de încriminare, când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune.

Din perspectiva cazului de casare menţionat, nu se poate realiza o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt ale instanţei de apel neputând fi cenzurate în niciun fel.

Prin criticile de recurs în casaţie formulate, inculpatul A. a susţinut, în esenţă, că fapta pentru care a fost condamnat nu întruneşte condiţiile de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, lipsind două dintre elementele componente ale laturii obiective ale infracţiunii, respectiv elementul material şi urmarea imediată.

Înalta Curte constată că recurentul inculpat a invocat formal nelegalitatea hotărârii atacate, întrucât criticile formulate vizează, în esenţă, reevaluarea stării de fapt, activitate ce implică şi reaprecierea probatoriului administrat pe întreg parcursul procesului penal. Or, stabilirea situaţiei de fapt este atributul exclusiv al instanţelor de fond şi de apel, care devoluează cauza în fapt şi în drept, în cazul acestora fiind posibilă administrarea de probe pentru corecta şi completa stabilire a faptelor. În consecinţă, starea de fapt reţinută în cauză şi concordanţa acesteia cu probele administrate nu mai pot constitui motive de cenzură din partea instanţei supreme.

În raport cu situaţia de fapt stabilită definitiv de instanţa de apel, se constată că fapta pentru care a fost condamnat inculpatul A. corespunde modelului legal incriminat de legiuitor prin infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen.

Referitor la elementul material al infracţiunii, se reţine că, în baza probelor administrate, ambele instanţe au stabilit că inculpatul avea putere de dispoziţie faptică asupra bunurilor în cauză, transferul armelor, accesoriilor şi muniţiei către martorul U. fiind fictiv şi fără existenţa vreunei contraprestaţii.

În plus, acestea se regăseau la sediul S.C. B. S.A. Braşov în camera de depozitare a armelor, încăpere anexă a biroului inculpatului (locaţie pe care acesta o avea în stăpânire efectivă, care era şi trecută ca loc de reşedinţă pe permisul de port armă).

De asemenea, se constată că este îndeplinită şi condiţia referitoare la existenţa urmării socialmente periculoasă a infracţiunii.

În acest sens, se reţine că infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., este o infracţiune de pericol, obiectul juridic constituindu-l relaţiile sociale care impun respectarea regimului legal al armelor şi muniţiilor.

Totodată, se are în vedere numărul mare de arme letale funcţionale şi muniţii deţinute fără drept de inculpat, intervalul îndelungat de timp în care acesta a deţinut armele fără drept, precum şi imposibilitatea descoperirii eventualei folosiri a acestora, în condiţiile în care în evidenţe erau trecute ca aparţinând martorului U.

Împrejurarea că armele, accesoriile se aflau într-o cameră de depozitare dotată corespunzător are mai puţină relevanţă, în condiţiile în care potrivit dispoziţiilor art. 20 din H.G. nr. 130/2004 pentru adoptarea normelor de aplicare a legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor inculpatul nu se încadrează printre persoanele care puteau avea arme în proprietatea, iar martorul U. nu avea autorizaţie pentru a le deţine la sediul S.C. B. S.A.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident cazul de recurs în casaţie prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 892/AP din 23 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 892/AP din 23 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 octombrie 2018.