Decizia nr. 297/A/2018 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Deliberând asupra apelurilor de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 27 din data de 08 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2014 s-au dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul A., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen.,(3 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A. durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 22.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 2400 RON.

In temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

2. A fost condamnat inculpatul B., salariat la S.C. WWWWW S.A. Vaslui, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (4 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 1200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Vaslui în suprafaţă de 56,8 mp şi valoare de 113.720 RON, conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

3. A fost condamnată inculpata C., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. (8 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatei, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpată suma de 3600 RON.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpata să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

4. A fost condamnată inculpata D., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. (9 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatei, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpata suma de 2400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatei asupra autoturismului marca E., conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpata să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

5. A fost condamnat inculpatul F., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen.,(9 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., deduce din pedeapsa rezultantă a aplicat inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului F. asupra imobilului amplasat în Huşi în valoare de 34.505 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

6. A fost condamnat inculpatul G., agent şef de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen.,(12 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 179.827 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

7. A fost condamnat inculpatul H., pensionat medical, la următoarele pedepse:

- 1 (un)an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. (12 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 3600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E., conform adresei nr. x/21.03.2011 a Primăriei Muntenii de Sus, jud. Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

8. A fost condamnat inculpatul I., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (11 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 2400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 121.045 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

9. A fost condamnat inculpatul J., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (13 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 6000 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E. serie motor x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

10. A fost condamnat inculpatul K., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen.,(13 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 6000 RON.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

11. A fost condamnat inculpatul L., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. (14 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 39.026 RON, teren intravilan S-162 mp., teren intravilan S-161mp., autoturism marca M., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

12. A fost condamnat inculpatul J., pensionar, la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. (16 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 85 alin. (1) vechiul C. pen., a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului J. pentru săvârşirea infracţiunii de refuz de recoltare probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, prin sentinţa penală nr. 159/31.05.2013 a Judecătoriei Huşi, definitivă prin decizia penală nr. 920/12.09.2013 a Curţii de apel Iaşi.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 şi art. 36 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 159/31.05.2013 a Judecătoriei Huşi, definitivă prin decizia penală nr. 920/12.09.2013 a Curţii de Apel Iaşi în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 23.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81, raportat la art. 85 alin. (3) vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen., care va curge de la data de 12.09.2013.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 6000 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 203.344 RON, teren intravilan S-162mp., teren intravilan S-161mp., autoturism marca M., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

13. A fost condamnat inculpatul N., fără loc de muncă, la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen. (16 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000 a confiscat de la inculpat suma de 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca O. şi autoturism marca P., conform adresei nr. x/17.03.2011 a Primăriei Mun. Iaşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

14. A fost condamnat inculpatul Q., pensionar, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (33 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 3600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat Iaşi, jud. Iaşi, în conform adresei nr. x/17.03.2011 a Primăriei Iaşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 5200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

15. A fost condamnată inculpata R., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (16 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatei R. în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei R. exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatei R., pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei R. asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpată suma 4600 RON.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

16. A fost condamnat inculpatul S., agent şef adjunct de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută ţi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (5 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 21.04.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma 3600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca M., serie motor x, conform adresei nr. x/29.03.2011 a Primăriei Comunei Stănileşti, Judeţul Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

17. A fost condamnat inculpatul T., salariat, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (6 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 01.04.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 2400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului x, conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

18. A fost condamnat inculpatul U., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (8 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 6000 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

19. A fost condamnat inculpatul V., agent şef de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (8 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 1200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului de domiciliu situat în Huşi, în valoare de 164.486 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

20. A fost condamnat inculpatul W., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (10 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 1200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 147.933 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

21. A fost condamnat inculpatul X., agent şef adjunct de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (14 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 3600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 171.125 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

22. A fost condamnat inculpatul Y., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an ţi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (20 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 7200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca Z., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 5200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

23. A fost condamnat inculpatul AA., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (55 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 8400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 5200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

24. A fost condamnat inculpatul BB., pensionar, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (1 act material), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată de 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma 1200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA, în sarcina inculpatului BB. asupra imobilului situat în Huşi în valoare de 342.117 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate şi a cheltuielilor judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

25. A fost condamnat inculpatul CC., agent şef de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (2 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 vechiul C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, pe o durată de 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 vechiul C. pen., privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 1200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Vaslui în suprafaţă de 63,29 mp şi valoare de 140.792 RON, conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

26. A fost condamnat inculpatul DD., salariat, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (4 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 21.02.2011 până la data de19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma 2400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca EE., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

27. A fost condamnat inculpatul FF., agent şef de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (4 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultanta de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 04.03.2011 până la data de 02.04.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 3600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca GG., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

28. A fost condamnat inculpatul HH., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (7 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 1200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

29. A fost condamnat inculpatul II., salariat, la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 2 (două) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (9 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011;

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca JJ., conform adresei nr. x/21.03.2011 a Primăriei Albeşti, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

30. A fost condamnat inculpatul KK., pensionar pe caz de boală, la următoarele pedepse:

- 1(un) an ţi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (14 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

31. A fost condamnat inculpatul LL., pensionar, la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (14 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 04.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Lunca Banului, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

32. A fost condamnat inculpatul MM., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1(un) an ţi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (15 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

33. A fost condamnată inculpata NN., la următoarele pedepse:

- 1(un) an ţi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (16 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultanta de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatei de la data de 22.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatei cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpată suma de 2400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatei asupra imobilului situat în Huşi, în valoare de 83.321 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpata să achite suma de 4700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

34. A fost condamnat inculpatul OO., agent de poliţie,la următoarele pedepse:

- 1(un) an ţi 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (18 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 1200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

35. A fost condamnat inculpatul PP., agent şef de poliţie, la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (19 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 23.02.2011 până la data de 19.05.2011;

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma 2400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în municipiul Bârlad, jud. Vaslui, în valoare de 164.782 RON, conform adresei nr. x/16.03.2011 a Primăriei Bârlad, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

36. A fost condamnat inculpatul QQ., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (21 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 04.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca GG., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 5200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

37. A fost condamnat inculpatul RR., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (23 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 24.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 2400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului situat în municipiul Huşi, jud. Vaslui,in valoare de 146.157 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 5200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

38. A fost condamnat inculpatul SS., la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (25 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 04.03.2011 până la data de 06.06.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 6000 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului situat în municipiul Huşi " jud. Vaslui,in valoare de 149.521 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 5200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

39. A fost condamnat inculpatul TT., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (62 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 21.02.2011 până la data de 15.04.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 7200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 5200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

40. A fost condamnat inculpatul UU., inspector de poliţie (şef tură), la următoarele pedepse:

- 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (3 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 1200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui apartament în suprafaţa de 65 mp, în valoare de 62.239 RON, conform adresei nr. x/22.03.2011 a Primăriei Comunei Tomeşti, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

41. A respins cererea inculpatului VV. privind schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunea de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., în infracţiunea de tăinuire, prevăzută de art. 270 alin. (1) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen.

A fost condamnat inculpatul VV., comisar de poliţie, şef P.T.F. Albiţa, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (3 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultanta de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 21.04.2011, până la data de 25.07.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 3600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui imobil amplasat în Iaşi, Judeţul Iaşi, în valoare de 101.206,36 RON, conform adresei nr. x/17.03.2011 a Primăriei Iaşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 3200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

42. A fost condamnat inculpatul WW., salariat, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (8 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 2400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca E., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Lunca Banului, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

43. A fost condamnat inculpatul XX., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (13 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 24.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 3600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca JJ., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

44. A fost condamnat inculpatul YY., agent principal de poliţie, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (15 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii preventive a inculpatului din data de 22.02.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma 1200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

45. A fost condamnat inculpatul ZZ., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (17 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultanta de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 04.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 4800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui imobil amplasat în Huşi, în valoare de 214.672 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 4700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

46. A fost condamnat inculpatul AAA., agent de poliţie, la următoarele pedepse:

- 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., (38 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. şi art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) vechiul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) vechiul C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 vechiul C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă de executat durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 23.02.2011 până la data de 19.05.2011;

În temeiul art. 861 vechiul C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În temeiul art. 862 vechiul C. pen., a stabilit un termen de încercare de 5 ani, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 863 alin. (1) vechiul C. pen., a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de această instituţie;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) vechiul C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 vechiul C. pen. şi art. 864 alin. (2) vechiul C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpat suma de 3600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

În temeiul art. 274 C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite suma de 5200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat în folosul statului sumele de 924 RON şi respectiv 10 Euro, primite de investigatorul sub acoperire de la inculpaţi, asupra cărora a fost instituit sechestru prin ordonanţa procurorului din 06.04.2011 şi care se află consemnate la BBB. cu recipisele nr. x din 06.04.2011 şi nr. x din 06.04.2011, la dispoziţia DNA.

În baza art. 272 C. proc. pen., onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpatul WW., în cuantum de 520 RON (av. CCC. - delegaţia nr. ), inculpatul HH., în cuantum de 520 RON (av. DDD. - delegaţia nr. x/19.11.2015), inculpatul BB., în cuantum de 520 RON (av. EEE. - delegaţia nr. ), inculpatul U., în cuantum de 520 RON (av. FFF. - delegaţia nr. x/20.04.2015), inculpatul G., în cuantum de 520 RON (av. GGG. - delegaţia nr. x/20.04.2015), s-a dispus a se achita către Baroul Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei, urmând să rămână în sarcina statului, potrivit art. 275 alin. (6) teza întâi C. proc. pen.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

În primul ciclu procesual, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi a fost stabilită prin încheierea nr. 212/15.02.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, reţinându-se, în esenţă, că desemnarea în calitate de organ de cercetare a poliţiei judiciare a inculpatului UU. s-a realizat în condiţiile art. 201 alin. (3) C. proc. pen. anterior, Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare şi Ordinului nr. 1504/17.11.2006 al Ministrului c şi Internelor. Astfel, odată dobândită calitatea de organ de cercetare a poliţiei judiciare, acesta înceta la retragerea avizului procurorului general conform art. 3 alin. (3) din Ordinul nr. 1504/17.11.2006, ca urmare a decesului sau a încetării raportului de serviciu (potrivit art. 6) sau la numirea în funcţii ce nu presupuneau efectuarea activităţilor prevăzute în cuprinsul art. 4 din acelaşi Ordin, activităţi de constatare a infracţiunilor, de strângere datelor în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală (art. 3 alin. (5), situaţii care nu au intervenit până la data săvârşirii infracţiunii.

Astfel, împrejurarea că inculpatul UU. a fost mutat la Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui, urmare a desfiinţării Direcţiei Poliţiei de Frontieră Iaşi nu a condus la încetarea de drept a calităţii de organ de cercetare al poliţiei şi, în raport de gradul de inspector deţinut de inculpat, conform art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002, art. 14 alin. (2) pct. 1 lit. e)-j) din Legea nr. 260/2002, ca atare, competenţa de soluţionare a cauzei a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Iaşi.

Prin sentinţa penală nr. 73 din 27 aprilie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze penale şi cu minori s-a dispus, în baza dispoziţiilor art. 332, art. 300 cu ref. la art. 197 alin. (4) teza a II-a C. proc. pen. anterior, pentru motive de neregularitate a actului de sesizare, restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei - Direcţia Naţională Anticorupţie şi a fost menţinută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara faţă de inculpaţii din cauză, cu excepţia inculpaţilor VV. şi SS., cărora le-a fost menţinută măsura liberării provizorii sub control judiciar.

Prin decizia penală nr. 3827 din 22.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, casată sentinţa penală nr. 73 din 27 aprilie 2012 a Curţii de Apel Iaşi şi a fost trimisă cauza pentru continuarea judecăţii la Curtea de Apel Iaşi.

S-a reţinut, în esenţă, contra celor reţinute de judecătorul instanţei de fond că actul de sesizare menţionează faptele imputate în concret fiecărui inculpat, cu referire la: numărul actelor materiale de luare de mită, datele şi orele la care se presupune că ar fi fost comise, metoda infracţională utilizată.

De asemenea, în actul de sesizare se face referire la instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, în vederea confiscării speciale, modul de calcul al acestor sume nu poate fi verificat la acest moment procesual când nu s-a făcut o aprecierea cu privire la vinovăţia inculpaţilor.

Referitor la neidentificarea persoanelor care au dat mită sau alte foloase inculpaţilor s-a apreciat că nu justifică restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale fiind o chestiune ce poate fi analizată în cursul judecăţii, în contextul analizării probatoriului administrat, moment la care se vor verifica şi celelalte aspecte de nelegalitate a actelor premergătoare şi a mijloacelor de probă.

În al doilea ciclu procesual, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Iaşi la data de 13 decembrie 2012, iar la termenul de judecată din 23.04.2013, Curtea a constatat că nu s-au formulat cereri în sensul soluţionării cauzei pe procedura simplificată prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., deşi la dosar se aflau două declaraţii în acest sens, una depusă de inculpatul QQ. la data de 19.04.2011, dactilografiată şi semnată, în care recunoaşte săvârşirea faptelor aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare al instanţei, solicitând aplicare a art. 3201, C. proc. pen., aflată la dosar nr. x/2011 al Curţii de Apel Iaşi, şi una depusă la data de 12.05.2011 de inculpatul LL., declaraţie notarială prin care recunoaşte faptele reţinute în actul de inculpare şi solicită judecata pe baza probelor administrate în faţa organelor de urmărire penală.

Ulterior, cei doi inculpaţi, QQ. şi LL. au renunţat la aceste declaraţii de recunoaştere a faptelor, solicitând judecata cauzei pe procedura obişnuită, iar la termenul de judecată din 12 mai 2013, s-au prevalat în cauză de dreptul la tăcere, nedorind să dea declaraţie.

La termenul de judecată din data de 21.05.2013 inculpaţii R., K., Q., A., J., HHH., L., G., I., N., H., B., D., V., Y., S., T., C. s-au prevalat de dreptul la tăcere şi nu au dorit să dea declaraţii în cauză.

La termenul de judecată din data de 17.09.2013, inculpaţii WW., AAA., XX.; UU. " au dat declaraţii prin care nu recunosc săvârşirea faptelor, iar inculpatul ZZ. a declarat că nu a dat bani şefului de tură.

La termenul de judecată din data de 17.09.2013 inculpaţii NN., II., X., AA., J., W., F., s-au prevalat de dreptul la tăcere şi nu au dorit să dea declaraţii în cauză.

Prin încheierea din 15 octombrie 2013, Curtea a respins cererea de desesizare şi restituire a cauzei procurorului pentru refacerea urmăririi penale şi de constatare a nulităţii absolute a actului de sesizare a instanţei, reţinând că legalitatea urmăririi penale a fost stabilită prin decizia penală nr. 3827/21.11.2012 a I. C. civ.J.

La termenul de judecată din data de 12.11.2013 inculpaţii PP., MM., CC., FF., KK., III., DD., QQ., LL., TT., RR., YY., OO., BB., VV., s-au prevalat de dreptul la tăcere şi nu au dorit să dea declaraţii în cauză.

La termenul de judecată din 14.01.2014 s-a schimbat componenţa completului F5 şi a fost audiată martora din lucrări nominalizată în rechizitoriu, JJJ., care, fiind soţia inculpatului N., s-a prevalat de dreptul de a nu da declaraţie în cauză, prev. de art. 80 C. proc. pen.

La termenul de judecată din data de 18.02.2014 a fost respinsă cererea procurorului de luare a măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpaţii: I. G., J., J. FF., F., YY.,H., K., VV., fiind discutate în contradictoriu probele propuse în apărare de părţi, iar prin încheierea din 04.03.2014, s-a pronunţat pe probe în sensul admiterii probelor cu: înscrisuri solicitate de inculpaţi; audierea investigatorului sub acoperire KKK. - solicitând D.N.A. ajutorul în vederea aducerii în faţa instanţei la termenul următor; audierea martorilor LLL., MMM., NNN., OOO.,PPP.; s-a emis adresă către D.N.A. Structura Centrală cu menţiunea de a ne comunica soluţia dispusă în cauza disjunsă privind pe QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., LLL., WWW., XXX., OOO., MMM., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., NNN., FFFF., GGGG. şi HHHH.; - efectuarea unei expertize de către LIEC Iaşi care să stabilească autenticitatea interceptărilor de pe suporţii optici înaintaţi instanţei conţinând înregistrările audio-video ambientale reţinute drept mijloace de probă, depuse la grefa instanţei, urmând să se determine dacă înregistrările audio-video contestate au fost realizate simultan cu evenimentele acustice înmagazinate pe suporturile optice; emiterea unei adrese către Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi pentru identificarea persoanelor care au tranzitat frontiera de stat prin Punctul de Frontieră Albiţa în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, urmând ca în acest sens să fie pusă la dispoziţia instanţei lista cu numele, prenumele, datele de stare civilă, domiciliul şi eventual mijlocul de transport cu care au intrat/ieşit din ţară, cu indicarea orelor pentru fiecare persoană în parte şi eventual pe contul cărui utilizator a fost înregistrat (respectiv inculpat din cauză);

Prin aceeaşi încheiere au fost respinse probele cerute de inculpaţi privind indicarea de către D.N.A. a mijloacelor de probă din care au rezultat sumele totale calculate pentru fiecare inculpat în parte drept obiect al luării de mită.

S-a prorogat pronunţarea pe celelalte probe solicitate de inculpaţi, după administrarea probelor admise.

La termenul de judecată din data de 02.04.2014 a fost audiat în condiţiile art. 861 vechiul C. proc. pen., investigatorul sub acoperire, KKK., a cărui declaraţie a fost depusă la grefa instanţei, fiind document clasificat, potrivit art. 862 alin. (6) C. proc. pen.

Prin sentinţa penală nr. 13/2.04.2014 a Curţii de Apel Iaşi, s-a dispus în baza art. 16 lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 396 alin. (6) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului HHH. pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., prin decesul acestuia intervenit la data de 22.02.2014 conform actului de deces nr. 54 din 23.02.2014 eliberat de Primăria municipiului Huşi.

Prin aceeaşi hotărâre s-a disjuns cauza privind pe ceilalţi inculpaţi şi s-a fixat termen de judecată la data de 30 aprilie 2014 ora 13:00, dispunându-se măsuri privind administrarea probelor în continuarea judecăţii.

În urma disjungerii s-a format dosarul nr. x/2014 al Curţii de Apel Iaşi, în care au fost audiaţi martorii: LLL.; MMM.; NNN., OOO.; PPP., QQQ.; RRR., TTT., UUU. AAAA.; WWW., VVV.; IIII., BBBB., ZZZ., EEEE., JJJJ.; GGGG., KKKK., FFFF., SSS., DDDD.; YYY.

Inculpaţii AAA., ZZ. şi YY., la termenul de judecată din 11 decembrie 2014 au dat declaraţii şi în faţa completului nou învestit cu judecarea cauzei, în care nu recunosc săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare al instanţei.

Pe parcursul mai multor termene de judecată a fost administrată în mod nemijlocit, în faţa instanţei, proba cu vizionarea celor 13 DVD-uri depuse în copie odată cu actul de sesizare a instanţei şi care nu au putut fi expertizate în sensul stabilirii autenticităţii acestora, faţă de precizarea făcută de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Iaşi prin adresa intrată la dosar la data de 23.04.2014, fiind copii ale înregistrărilor efectuate cu echipamentele tehnice clasificate, pe care DNA nu le poate pune la dispoziţia Laboratorului fiind făcută precizarea DNA că echipamentul tehnic nu poate fi expertizat prin adresa intrată la dosar la data de 24.04.2014.

În cauză a fost administrată proba cu listingul intrărilor şi ieşirilor prin P.T.F. Albiţa, în perioada de referinţă noiembrie 2010 - ianuarie 2011 (date depuse prin CD de instituţia deţinătoare) şi care au fost listate în scris în volumele 1,2,3, ataşate cauzei.

- s-a depus de către inculpaţi în dovedirea apărărilor, un fluturaş cu indicaţii de la Consulatul General al României la Bălţi - Republica Moldova.

- s-a depus rezoluţia dată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 22.11.2011 în dosarul nr. x/2007, fiind ataşat ulterior şi acest dosar penal.

- inculpatul UU. a dat o nouă declaraţie în cauză, la termenul de judecată din 4.02.2016, în care nu recunoaşte faptele.

- la termenul de judecată din 3.03.2016 au fost audiaţi martorii propuşi în apărare de acest inculpat: LLLL. şi MMMM.

- în cauză au mai fost audiaţi martorii: NNNN., OOOO. PPPP. QQQQ., RRRR., SSSS., Cuculescu Iulian, TTTT., UUUU., VVVV.

- s-au depus la dosarul cauzei de către IPTF Iaşi, documentele clasificate, intrate la data de 30.03.2016 cu planul de acţiune al SPF Huşi în perioada 1 noiembrie 2010 - 31 ianuarie 2011 (69 de file) şi un document clasificat - secret de serviciu - privind pe D.

- a fost depusă la dosar fişa postului inculpatului UU. privind elaborarea integrală a documentelor de planificare şi adresele de la ITPF Iaşi - şi STPF Vaslui în care se arată că nu au fost sesizări de fapte penale privind modalitatea de exercitare a atributelor de serviciu privitor la persoanele din adresă (respectiv inculpaţii din cauză).

- ITPF Iaşi, a precizat prin adresa, că în perioada de referinţă au fost efectuate doar acţiuni de prevenire, fiind enumeraţi la punctul 3 inculpaţii verificaţi de echipele de control şi data verificării, iar rezultatul verificărilor au fost că nu s-au înregistrat incidente sau încălcări.

- la solicitarea instanţei de declasificare a actelor depuse la dosar, ITPF Iaşi a declasificat doar dispoziţia nr. 226/17 noiembrie 2010 şi nr. 14/20 ianuarie 2011 depunând extrase ale acestora.

- prin adresa din 27.04.2016 intrată la dosar la data de 03.05.2016, DNA - Structura Centrală a răspuns solicitării instanţei şi a precizat că mandatele de supraveghere tehnică au fost puse în executare de către ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul acestei instituţii în care au fost delegaţi şi au fost autorizaţi în calitate de investigatori acoperiţi, să efectueze acte de cercetare penală.

Analizând probatoriul administrat în cauză, Curtea a reţinut aceeaşi situaţie de fapt expusă în rechizitoriu, cu unele precizări pe care le-a raportat şi la apărările inculpaţilor după cum urmează:

Cu privire la numărul de acte materiale, din vizionarea înregistrărilor a rezultat că nu se regăsesc toate cele menţionate în rechizitoriu în cazul unora dintre inculpaţi, astfel:

În sarcina inculpatului A. s-au reţinut un număr de 4 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 3 în tura din 08.01.2011 şi 1 în tura din 09.01.2011, s-a confirmat actul din 09.01.2011, când inculpatul a primit o bancnotă de la un interlocutor şi a introdus-o în buzunarul drept de la pantaloni şi două acte din 8 ianuarie 2011, între orele: 19.22.55, 19.35.05, când acesta a primit bancnote în paşapoarte şi după ce le-a extras le-a introdus în buzunarul exterior drept al vestonului de serviciu, apoi a implementat datele în computer.

În ce priveşte actul material din 08.01.2011, orele 20:16.01, acesta nu s-a confirmat, din înregistrare rezultând că inculpatul HHH. - în prezent decedat - a luat bancnote dintr-un paşaport şi le-a introdus cu mâna stângă în buzunarul exterior stâng al bluzonului de serviciu şi nu inculpatul A.

În cursul urmăririi penale, inculpatul A., prin declaraţiile date la datele de 21.02.2011, 10.03.2011 şi 22.03.2011, a recunoscut săvârşirea faptelor, iar în faţa instanţei şi-a rezervat dreptul la tăcere, prin declaraţia dată la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatului B. s-au reţinut un număr de 4 acte materiale de luare de mită, toate în tura din 11.01.2011 orele: orele:10.39.47, 11.09.50, 15.18.40, 15.19.27, acestea confirmându-se în totalitate.

În primele trei acte materiale arătate mai sus, inculpatul B., aflându-se la serviciu pe sensul de intrare în ţară, a intrat în tonetă cu paşapoarte la orele arătate şi a extras din ele bancnote pe care le-a introdus în buzunarul exterior drept al vestonului de serviciu, apoi a implementat datele în computer.

În ultimul act material, reţinut în sarcina inculpatului B., banii au fost extraşi din paşaport de agentul şef PPP. şi au fost daţi inculpatului B., fiindu-i puşi pe birou. Acesta i-a luat cu mâna dreaptă şi i-a introdus în buzunarul exterior drept al vestonului de serviciu.

În cursul urmăririi penale, inculpatul B., prin declaraţiile date la datele de 21.02.2011, 10.03.2011 şi 31.03.2011, a recunoscut săvârşirea faptelor, iar în faţa instanţei nu a dat declaraţie, precizând aceasta la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatei C. s-au reţinut un număr de 8 acte materiale de luare de mită, 4 în tura din 07.01.2011, la orele: 11.58.55, 14.14.45, 15.36.00, 15.40.00; - 2 în tura din 08.01.2011, la orele: 23.33.47, 23.51.21; 2 în tura din 09.01.2011, la orele: 00.13.40, 02.15.35, acestea confirmându-se în totalitate.

Inculpata C. folosea aceeaşi metodă, în sensul că primea paşapoartele pentru verificare şi din ele extrăgea bancnotele puse de persoanele care tranzitau vama, pe care le introducea în buzunarul interior de la veston, apoi implementa datele în computer.

În cursul urmăririi penale, inculpata C., a recunoscut săvârşirea faptelor prin declaraţiile date la datele de 21.02.2011 şi 31.03.2011, iar în faţa instanţei s-a prevalat de dreptul la tăcere, prin declaraţia dată la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatului F. s-au reţinut un număr de 9 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 1 în tura din 05.01.2011, orele: 12.51.00; - 1 în tura din 06.01.2011, orele: 23.02.17; - 3 în tura din 09.01.2011, orele: 10.17.32, 11.58.45, 17.22.26; - 4 acte în tura din 10.01.2011, orele: 18.47.56, 19.13.18, 21.10.00, 22.30.48, reţinându-se că inculpatul F. a extras banii din paşapoarte şi i-a strâns el sau i-a dat colegilor săi de tură, respectiv, K., R. sau WWWW.

În două acte materiale de luare de mită, s-a observat şi cupiura bancnotei primite, 5 RON în data de 5 ianuarie 2011 şi 50 de RON în data de 10.01.2011, ora 22:30:48.

În cursul urmăririi penale, inculpatul F., a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin declaraţiile date la datele de 21.02.2011, iar în faţa instanţei de judecată, la termenul de judecată din 17.09.2013 şi-a rezervat dreptul la tăcere.

În sarcina inculpatului G. s-au reţinut un număr de 16 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 2 în tura din 07.01.2011, orele: 12.27.37, 16.12.33; - 1 în tura din 08.01.2011, orele: 23.58.17; - 4 în tura din 09.01.2011, orele: 00.21.40, 04.26.14, 00.58.44, 02.36.09; - 9 în tura din 11.01.2011, orele: 12.39.29, 14.50.00, 15.39.47, 15.49.33, 16.02.09, 13.35.33, 16.25.25, 14.38.07, 16.25.25.

Dintre acestea, s-au confirmat în totalitate actele materiale din datele de 07.01.2011, 08.01.2011, 09.01.2011, iar din cele 9 acte materiale de luare de mită din data de 11.01.2011 se confirmă doar cinci dintre ele, putându-se observa că s-au reţinut la aceeaşi oră 16.25.25. Cu privire la două acte materiale inculpatul G. nu a luat mită de la vreo persoană, ce tranzitează vama Albiţa în acel moment, ci a primit bani împăturiţi de la colegul său H.

Actul material de luare de mită din data de 11.01.2011 ora 13:35.33 reţinut în sarcina inculpatului G. nu a fost dovedit cu nicio probă, neexistând înregistrări sau procese-verbale de transcriere a acestora din care să rezulte săvârşirea faptei de către inculpat.

În ce priveşte actul material de luare de mită din data de 11.01.2011 ora 14:38.07, din înregistrare şi procesul-verbal de transcriere nu rezultă că inculpatul G. a luat mită de la vreo persoană, ce tranzitează vama, neputându-se reţine în sarcina sa acest act material.

Inculpatul G., de cele mai multe ori a primit banii în paşapoarte, i-a extras şi i-a introdus în buzunarul interior stâng de la piept al vestonului de serviciu, apoi a procedat la implementarea datelor din paşaport în computer.

Într-unul din actele materiale de luare de mită reţinut în sarcina inculpatului G., acesta a pretins 10 euro mită şi i-a primit (11.01.2011, orele: 15.49.33).

În alte două acte materiale de luare de mită s-a putut observa cupiura bancnotei primite de 10 euro - actul din 11.01.2011, orele: 12.39.29, iar în tura din 7 ianuarie 2011, ora 16:12.33, chiar inculpatul a relatat colegului său, inculpatul FF., că a primit 50 de euro.

Inculpatul G. a recunoscut în cursul urmăririi penale, săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin declaraţiile date la datele de 21.02.2011 şi 29.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată, la termenul de judecată din 21.05.2013 s-a prevalat de dreptul la tăcere.

În sarcina inculpatului H. s-au reţinut un număr de 13 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 2 în tura din 07.01.2011, orele: 12.15.57, 17.46.37; - 2 în tura din 09.01.2011, orele: 00.16.58, 01.07.50; - 9 în tura din 11.01.2011, orele: 12.16.58, 12.30.03, 12.35.33, 13.38.14, 14.20.37, 14.38.07, 16.25.25, 16.34.33, 17.08.19.

Dintre acestea s-au confirmat aproape toate actele materiale, mai puţin actul material de luare de mită din 11.01.2011, ora 12:35:33, care nu a fost dovedit cu înregistrările şi procesele-verbale de transcriere, din acestea rezultând că în acel moment inculpatul H. a scos bancnote din buzunar, le-a numărat şi le-a dat inculpatului G., care le-a băgat în buzunar, fiind dovedită astfel colaborarea infracţională între ei sub aspectul grupului, a strângerii şi împărţirii mitei.

Inculpatul H. a extras bancnotele din paşapoartele primite la control şi le-a introdus în buzunarul exterior drept de la haină, uneori dădea rest la banii primiţi (30 de RON) la cererea interlocutorului (actul din 11.01.2011 ora 17:08:19). Altă dată a relatat colegului său XXXX. că "i-am luat 20 euro" (actul material de luare de mită din 11.01.2011, ora 14:38:07.

În cursul urmăririi penale, inculpatul H., a recunoscut săvârşirea faptelor în declaraţiile date la datele de 21.02.2011 şi 11.03.2011, iar în faţa instanţei, la termenul de judecată din 21.05.2013 şi-a exercitat dreptul de a nu da declaraţie.

În sarcina inculpatului I. s-au reţinut un număr de12 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 3 în 06.01.2011 sesiunile începând cu orele: 11:51:10, 14:19:10, 15:22:45; - 9 în 10.01.2011, orele: 08:42:47, 09:33.40, 11.22.10, 14:59.55, 15:32.25, 15:39.42, 15:43.04, 15:58.38, 16.52.15.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate, mai puţin actul material din tura 10.01.2011, orele: 11:22:10, când inculpatul I. nu a luat mită, ci a asistat la momentul în care MM. a luat 5 RON de la o persoană.

De cele mai multe ori inculpatul I. a primit bancnotele în paşapoartele prezentate la control de cei care tranzitau frontiera de stat şi le-a extras însuşindu-şi-le.

Uneori, inculpatul I. pretindea "de-o cafea" (10 ianuarie 2011 ora 9:33.40), alteori cerea ciocolată (06.01.2011 11:51:10), iar în 10 ianuarie 2011 ora 16:52:15 pretindea chiar bani: 10 euro şi 20 de dolari, şi în final primea o bancnotă; alteori dădea rest la banii primiţi (10.01.2011 ora 15:43:04 primeşte 10 RON şi dă rest).

În cursul urmăririi penale, inculpatul I., a recunoscut în totalitate săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin declaraţiile date la data de 10.03.2011, 23.03.2011 şi 21.02.2011, iar în faţa instanţei s-a prevalat de dreptul la tăcere la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatului J. s-au reţinut un număr de 14 acte materiale, după cum urmează: - 6 în tura din 05.01.2011, orele: 19.51.03, 20.08.11, 20.13.54, 20.19.03, 22.11.33, 22.31.12; - 1 în 06.01.2011, orele: 19.11.06; - 4 în 09.01.2011, orele: 19.15.10 (împreună cu II.), 19.37.27, 20.43.55, 22.36.15; - 1 în 10.01.2011, orele: 23.33.30; - 2 în 11.01.2011, orele: 00.20.38, 03.16.53.

S-au confirmat în totalitate actele materiale reţinute mai sus cu excepţia celui din 9 ianuarie 2011, ora 19:15:10, când doar inculpatul II. a luat bani de la o persoană, nu şi inculpatul J., act material de luare de mită ce a fost reţinut în sarcina inculpatului II.

De cele mai multe ori, inculpatul J. a extras bancnotele primite în paşapoarte şi le-a introdus în buzunarul drept al pantalonilor de serviciu, apoi a implementat datele din paşapoarte în computer.

Inculpatul inculpatului J. uneori negocia cu persoanele care tranzitau frontiera suma de bani pe care să i-o dea pentru a-i facilita trecerea frontierei (5 ianuarie 2011 ora 19:51.03 - pretinde 50 de euro), alteori dădea rest - tura din 11.01.2011, ora 00:20:38, primea 10 RON şi dădea rest 5 RON, reţinând 5 RON, iar la ora 3:16:53 primea 50 RON şi dădea rest 45 RON.

Uneori din imagini şi discuţiile înregistrate a rezultat suma de bani primită 15 USD, în 05.01.2011 - ora 19:51.03, câte 10 RON în 05.01.2011, orele: 20.08.11 şi 20.19.03; 50 RON în 09.01.2011, ora 19:37:27; 20 euro în 09.01.2011, orele: 22.36.15 şi câte 5 RON în tura din 11.01.2011, orele: 00.20.38, 03.16.53.

În cursul urmăririi penale, inculpatul J., a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin declaraţiile date la data de 30.03.2011, 21.02.2011, iar în faţa instanţei s-a prevalat de dreptul la tăcere la termenul de judecată din 21.05.2013, nedorind să dea declaraţie în cauză.

În sarcina inculpatului K. s-au reţinut un număr de 13 acte materiale de luare mită, după cum urmează: - 3 acte materiale în data de 05.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 14:19:30 - 14:21:10; 15:07:10 - 15:09:15 - a pretins şi a primit 2 bancnote de la două persoane diferite - 2 acte materiale; - 2 acte materiale în data de 06.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 23:13:02 - 23:17:11, 23:30:24 - 23:33:04; - 2 acte materiale în data de 07.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 00:14:40 - 00:22:53; 00:27:47 - 00:28:02; - 4 acte materiale în data de 09.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 09:54:10 - 09:54:45; 15:53:07 - 15:59:50; 16:26:00 - 16:29:11; 16:57:45 - 15:58:10; - 2 acte materiale în data de 10.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 21:11:21 - 21:14:50; 21:19:19 - 21:22:14.

Acte materiale de luare de mită reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

Inculpatul K. de cele mai multe ori a primit bani în paşapoartele prezentate pentru verificare, i-a extras şi i-a introdus în buzunarul interior de la veston.

Uneori se observă ce primea drept mită inculpatul K. sau rezultă din înregistrări.

Astfel, în tura din 5 ianuarie 2011 orele 14:19:30- 14:21:10 inculpatul zicea: "Mi-a dat o sută de mii şi 100 de euro" şi îi spune interlocutorului să nu spună nimănui că i-a dat, iar la orele15:07.10. 15:19:15, după ce primeşte banii spunea: "Nu-i bun, mai caută ceva!" şi mai primea iar bani.

Alteori, inculpatul K., dădea rest la banii primiţi (tura din 06.01.2011, orele 23:13:02 - 23:17:11 şi 23:30.24 -23.33.04).

În tura din 10.01.2011 orele 21:19:19 - 21:22:14 primea 10 RON, iar la orele 21:11:21 - 21:14:50, pretindea 100 euro de la interlocutor, fiind nemulţumit de "mărunţeii" primiţi în prealabil şi pe care i-a băgat în buzunarul drept al pantalonilor.

În tura din 09.01.2011 orele 09:54:10 - 09:54:45, primea bani şi o pungă de covrigi.

În cursul urmăririi penale, inculpatul K., a recunoscut săvârşirea faptelor prin declaraţiile date la datele de 31.03.2011, 21.02.2011, iar în faţa instanţei la termenul de judecată din 21.05.2013 s-a prevalat de dreptul la tăcere, nedorind să dea declaraţie în cauză.

În sarcina inculpatului L. s-au reţinut un număr de 15 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 2 în 05.01.2011, orele:18.39.40, 19.01.15; - 4 în 06.01.2011, sesiunile începând cu orele: 18.51.52, 18.57.00, 19.23.01, 20.28.11; - 4 în 09.01.2011, orele: 19.48.12, 22.13.55, 22.25.40, 22.44.40; - 5 în 10.01.2011, orele: 23.09.50, 23.10.42, 23.14,28, 23.24, 23.52.

S-au confirmat în totalitate actele materiale reţinute mai sus, cu excepţia celui din tura de 05.01.2011 ora 19:01:15, când din înregistrare şi transcriere rezultă că inculpatul L. dădea bani colegului său de tură, inculpatul X., nu lua mită de la cineva. Astfel, aflându-se în tonetă pe sensul de intrare în ţară inculpatul L. i-a spus inculpatului X. "Ia. Ţine-i şi pe-ăştia!" şi îi dădea banii.

Inculpatul L. de cele mai multe ori extrăgea bancnotele din paşapoartele primite pentru verificare de la persoanele care tranzitau frontiera şi le introducea în buzunar, implementând apoi datele în computer.

S-a observat sumele primite cu titlu de mită, câte 10 RON tura din 06.11.2011, ora 19:23.01 şi în tura din 10.01.2011, ora 23:09.50; 20 ruble în tura din 6 ianuarie 2011 ora 20:28.11 când o persoană cu numele "VVVV." îi dădea banii pentru a trece în Moldova cu maşina cu numere galbene; 25 RON în tura din 09.01.2011 ora 22:44.40.

El a comis actele materiale din 05.01.2011, ora 18:39.40 şi 06.01.2011 orele: 18.51.52, 18.57.00, sub forma complicităţii la luare de mită, primul act cu inculpatul X., iar ultimele două acte cu inculpatul WW.

În cursul urmăririi penale, inculpatul L. a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin declaraţiile dată la data de 21.02.2011, 25.02.2011, 22.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată inculpatul nu a dorit să dea declaraţie după cum a precizat la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatului J. s-au reţinut un număr de 18 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 3 în 05.01.2011, orele: 09.14.11, 14.24.27, 15.31.30; - 1 în 06.01.2011, orele: 23.25.15; - 4 în 07.01.2011, orele: 00.20.47, 01.41.10, 03.57.50, 04.08.18; - 5 în 09.01.2011, orele: 11.45.10, 12.53.35, 13.03.19, 14.19.10, 16.59.46; - 5 în 11.01.2011, orele: 17.49.52, 18.55.48, 19.27.28, 19.36.01, 20.30.39.

Dintre acestea, s-au confirmat în totalitate majoritatea, mai puţin actele din tura din 6 ianuarie 2011 ora 1:41.10, când nu rezultă că inculpatul J. a primit vreo sumă de bani de la vreo persoană care tranzita frontiera de stat, ci, acesta a primit o bancnotă de la colegul său QQ. şi a introdus-o în buzunarul interior de le veston, iar în tura din 11.01.2011 ora 20:30:39, rezultă că inculpatul J., aflându-se în tonetă pe sensul de ieşire din ţară, cu o persoană "RRR.", i-a dat, luând dintr-un buzunar de la interior dreapta veston 10 euro şi i-a spus "să nu-i dea la ăştia" "la incompatibili" la "D.G.A.", nefiind însă suficiente elemente de probă în cază din care să rezulte că el a primit banii de la această persoană şi cei 10 euro erau restul pe care îl dădea.

De altfel, persoana neidentificată "RRR." este poliţist şi asista la controalele efectuate de inculpatul J., în data de 11.01.2011, fiind prezent în tonetă pe sensul de ieşire din ţară şi la orele 19:27:28, 19:36:01 când inculpatul J. a luat mită de la persoanele care tranzitau frontiera.

Inculpatul J. nu s-a sfiit să-i spună poliţistului "RRR." că el a venit aici "învăţat să ceară bani !".

Inculpatul J. în majoritatea cazurilor primea bani de la persoanele ce tranzitau frontiera de stat îi extrăgea din paşapoarte şi îi introducea în buzunarul de la pantalon sau de la veston, apoi implementa datele din acte în computer.

Uneori, inculpatul J. pretindea mai mult decât primea (în tura din 05.01.2011 ora 15:31:30 primea 20 de RON şi cerea mai mult zicând că îi lua declaraţie şi nu-i dădea drumul pentru neregulile constatate, apoi îl însoţea pe interlocutor la maşină, ieşind pe uşa tonetei şi îi spunea: "hai du-te că eşti amărât!").

Astfel, inculpatul J. a primit 10 euro în tura din 05.01.2011, ora 14:24:27,20 RON la ora 15:31:30, în tura din 06.01.2011, ora 23:25:15 a primit 20 de RON şi era nemulţumit de sumă, în tura din 07.01.2011 ora 00:20:47 a primit 50 RON şi a pretins mai mult fiind nemulţumit; în tura din 09.01.2011 a primit 10 RON la ora 11:45:10, iar la ora 12:53:35 a primit 60 RON după ce a dat rest 4 bancnote de 10 RON la 100 RON primiţi.

În tura din 11.01.2011 ora 17:49:52 inculpatul J. a pretins 30 euro şi a negociat cu persoana care tranzita frontiera, primind în final 2 bancnote de câte 10 euro şi 20 de RON.

În tura din 09.01.2011 ora 14:19:10 inculpatul J. a primit 50 de RON şi a dat rest interlocutorului, păstrându-şi 10 RON, scoţând din interiorul buzunarului drept al vestonului mai multe bancnote de 100 RON, 50 RON, introducându-le pe toate în acelaşi buzunar.

Inculpatul J. a recunoscut săvârşirea faptelor în cursul urmăririi penale prin declaraţiile date la datele de 30.03.2011, 21.02.2011, iar în faţa instanţei la termenul de judecată din 21.05.2013 s-a prevalat de dreptul la tăcere, nedorind să dea declaraţie în cauză.

În sarcina inculpatului N. s-au reţinut un număr de 16 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 4 în 06.01.2011 sesiunile începând cu orele: 08:15.09, 08:34.18, 10:49.40, 16:21:25; - 5 în 07/08.01.2011, orele: 23:03:50, 23:34:05, 00:04:05, 01:22:00, 02:38:30; - 3 în 10.01.2011 începând cu orele: 15.21.30, 17.51.40, 15.25.47; - 4 în 11.01.2011, orele: 23:51:05, 23:31:30, 23:37:15, 23:42:20.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

Inculpatul N. a extras bancnotele din paşapoartele predate de persoanele care tranzitau frontiera şi apoi a introdus datele din paşapoarte în computer.

De cele mai multe ori, banii astfel luaţi i-a dat inculpatului MM. care i-a adunat şi când erau prea mulţi, erau duşi la maşină, după cum rezultă din procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor şi din vizionarea înregistrărilor (tura din 10.01.2011 orele: 15.25.47).

Alteori, inculpatul N. dădea rest la banii primiţi cu titlu de mită (tura din 11.01.2011, ora 23:37:15 şi ora 23:43:20) când a pretins de la interlocutor mită "piva = tradiţia" şi i-a dat rest.

În tura din 10.01.2011 ora 15:21:30 inculpatul N. a instigat pe inculpata D. să ia mai multe bancnote îndoite din paşapoarte şi să-i rezolve problema persoanei care tranzita frontiera, iar la ora 17:51:40 a fost complice la luare de mită, când D. a extras mai multe bancnote din paşaport şi i-a spus să le ducă din tonetă.

În tura din 06.01.2011 ora 08:15:09 s-a observat clar bancnota de 10 RON extrasă din paşaport de inculpatul N.

În cursul urmăririi penale, inculpatul N., a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin declaraţiile date la data de 21.02.2011, 30.03.2011, denunţul din 11.03.2011 şi 22.03.2011, iar în faţa instanţei nu a dorit să dea declaraţie conform precizării făcute la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatului Q. s-au reţinut un număr de 33 acte materiale, după cum urmează: - 20 acte materiale în data de 08.12.2010, în următoarele intervale orare: - 08:24.20 - 08:28:40; 11:20:40 - 11:23.30; 11:24:30 - 11:29:50; 11:37:25 - 11:43.00; 11:58:05 - 12:02:10; 12:02:50 - 12:06:00; 12:26:00 - 12:30:40; 12:32:10 - 12:44:00; 12:45:30 - 12:51:40; 12:52:30 - 12:56:59; 12:58:07 - 13:02:40; 13:03:15 - 13:07:43; 13:21:10 - 13:25:50; 13:26:18 - 13:28:15; 13:55:10 - 13:56:20; 15:33:12 - 15:35:35; 13:36:40 - 13:39:15; 15:36:40 - 15:39:15; 15:40:15 - 15:44:55; 17:15:08 - 17:18:00; - 8 acte materiale în data de 08.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 08:16:15 - 08:22:00, 10:54:35 - 10:57:04, 11:26:44 - 11:31:22, 11:49:22 - 11:55:44, 12:42:10 - 12:55:21 - a primit două bancnote de la două persoane diferite - 2 acte materiale, 16:09:42 - 16:15:41, 16:50:21 - 16:55:06;- 5 acte materiale în data de 09.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 22:53:46 - 22:57:56, 23:11:12 - 23:17:08, 23:25:05 - 23:31:47, 23:54:53 - 23:56:11, 09.01.2011, ora 23:59:10 - 10.01.2011, orele 00:04:20 a primit o bancnotă.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate urmând a fi reţinute în sarcina inculpatului Q., având în vedere procesul-verbal încheiat de investigatorul sub acoperire KKK., la care s-au adăugat înregistrările din mediul ambiental ataşate la dosarul cauzei.

În cele mai multe cazuri, el a primit mită şi a acceptat-o; inculpatul Q. a extras bancnotele din paşapoartele primite de la persoanele care tranzitau frontiera, şi apoi le-a introdus în buzunar.

Alteori, el a pretins mită: "o bancnotă de-o cafea" zicea (tura din 8 decembrie 2010 intervalul orar 11:24:30 - 11:29:50), " o bancnotă de-o ciorbă" zicea (tura din 8 ianuarie 2011 intervalul orar 11:49:22 - 11:55:44), cerea roşii (în aceeaşi tură orele 11:26:44 - 11:31:22), sau cerea de-un coniac şi primea o bancnotă (aceeaşi tură orele 16:50:21 - 16:55:06), iar în tura din 8.12.2010 primea 50 RON şi cerea apă primind o sticlă.

Astfel, inculpatul Q. a primit bancnote de câte 5 RON în tura din 08.12.2010 sesiunile din intervalul orar 08:24.20 - 08:28:40; 11:24:30 - 11:29:50; 11:37:25 - 11:43.00; 13:03:15 - 13:07:43; bancnote de câte 10 RON, în aceeaşi tură în intervalul orar cuprins între orele 11:58:05 - 12:02:10; 12:02:50 - 12:06:00; 12:26:00 - 12:30:40; în tura din 08.01.2011 a primit 10 RON în intervalul orar 08:16:15 - 08:22:00, şi trei bancnote de câte 10 RON în tura din 09.01.2011 intervalul orar 23:54:53 - 23:56:11.

În tura din 8 decembrie 2010 intervalul orar 12:58:07- 13.02.40 inculpatul Q. a primit 60 de lei moldoveneşti.

Uneori, inculpatul Q. dădea rest la banii primiţi cu titlu de mită: tura din 08.12.2010 intervalele orare 11:58:05 - 12:02:10;; 12:26:00 - 12:30:40.

Când i se oferea un dolar american, inculpatul Q. refuza şi apoi primea 5 RON (tura din 8 decembrie 2010 intervalul orar 11:37:25 - 11:43.00);

Din banii primiţi ca mită el dădea 50 RON şi investigatorului sub acoperire.

În cursul urmăririi penale, inculpatul Q. a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin declaraţiile date la data de 21.02.2011 şi 22.03.2011, iar în faţa instanţei nu a dorit să dea declaraţie conform precizării făcute la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatei R. s-au reţinut un număr de 16 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 8 în 05.01.2011, orele: 12.32.44, 12.35.44, 13.43.18, 14.17.45, 15.48.53, 16.42.43, 17.15.20, 17.54.46; - 3 în 07.01.2011, orele: 01.38.44, 02.30.27, 03.43.38; - 2 în 09.01.2011, orele: 11.38.32, 10.17.32 (împreună cu F.);- 3 în 11.01.2011, orele: 19.09.00, 19.58.38, 20.25.40.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

Inculpata R., de cele mai multe ori primea bancnote în paşapoartele primite la control, le extrăgea şi le băga în buzunarele uniformei.

Alteori, inculpata R. fiind nemulţumită de banii primiţi, mai cerea (în tura din 09.01.2011, orele: 11.38.32, primea 8 RON şi mai cere 2 RON, apoi cerea şi primea două portocale şi un pacheţel). În tura din 07.01.2011, inculpata R. cerea şi primea 5 RON (orele: 01.38.44) iar la orele 02:30.27, primea o bancnotă şi un pachet de ţigări YYYY. alb care costa 10 lei moldoveneşti.; la ora 03:43.38 primea o bancnotă violet, mai cerea şi i se mai dădea 5 RON.

Inculpata R. dădea şi rest la mita primită, în tura din 05.01.2011 ora 12:32:44 şi 17:15:20 primea câte 10 RON şi dădea rest câte 5 RON; în tura din 11.01.2011 orele 19:58:38 primea 5 dolari şi dădea rest 10 RON.

Astfel, inculpata R. primea câte 5 RON în data de 5.01.2011 de 4 ori, o dată în 7 ianuarie 2011 şi câte 10 RON de două ori în 11.01.2011 şi o dată în 5 ianuarie 2011.

Inculpata R. solicita bani de la persoanele care tranzitau frontiera, cerea ciocolată, Panetone, ţigări.

Fiind interogată în cursul urmăririi penale inculpata R. a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin declaraţiile date la data de 21.02.2011 şi 22.02.2011, iar în faţa instanţei nu a dorit să dea declaraţie după cum a precizat la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatei D. s-au reţinut un număr de 11 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 5 în 10.01.2011, orele: 11.11.55, 12.13.16, 15.21.30, 15.25.47, 17.51.40; - 6 în 12.01.2011, orele: 02.07.54, 03.19.51, 03.27.14, 03.53.43, 03.59.42, 04.23.15.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate, cu excepţia celor din tura din 12.01.2011, orele: 02.07.54 şi 03.53.43, când inculpata D. fiind în tonetă cu inculpatul S., pe sensul de ieşire din ţară, în primul act reţinut greşit în rechizitoriu, din vizionarea înregistrării şi procesul-verbal de transcriere, a rezultat că cei doi stingeau lumina şi îşi scoteau banii din buzunar, mai ales S., apoi inculpata D. pleca după mâncare, nefiind dovedit nici un act de luare de mită de către vreunul dintre inculpaţi de la vreo persoană ce tranzita frontiera.

De asemenea, în cel de-al doilea act material reţinut greşit în rechizitoriu, din vizionarea înregistrării şi procesul-verbal de transcriere a rezultat că cei doi inculpaţi arătaţi mai sus îşi adunau banii din buzunare strânşi până în acel moment şi apoi îi colecta inculpatul S.

Inculpata D. de cele mai multe ori primea banii în paşapoartele înmânate pentru verificare de persoanele care tranzitau frontiera; ea îi extrăgea şi îi introducea în buzunarul uniformei.

Din comentariile făcute în înregistrarea din tura din 10.01.2011 ora 12:13:16 a rezultat că inculpata D. primea 100 RON zicându-i inculpatului N.: "Buni. O sută !". Ea îl aproba pe inculpatul S. zicând: "Bun băiat !", când acesta i-a relatat cum a primit 5 euro de la unul cu "ZZZZ." în tura din 12.01.2011 ora 03:27.14.

Inculpata D. a luat mită în tura din 10.01.2011 ora 15:21:30 primind 20 de euro în bancnote îndoite în paşapoarte.

În cursul urmăririi penale, inculpata D. a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin declaraţia dată la data de 21.02.2011, iar în faţa instanţei nu a dat declaraţie după cum a precizat la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatului S. s-au reţinut un număr de 7 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 1 act material în 10.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 12:19.45 - 12:20.00; - 1 act material în 11.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 23:16:57 - 23:48:07; - 5 acte materiale în data de 12.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 00:16:30 - 00:21:52, 02:03:20 - 02:05:38, 02:53:44 - 03:05.40, începând cu 03.21.14 -, începând cu 03.53.43.

Dintre acestea, s-au confirmat în totalitate actele materiale din 10.01.2011, 11.01.2011 şi doar parţial cele din data de 12.01.2017, respectiv, sesiunile din orele 00:16:30 - 00:21:52, 02:03:20 - 02:05:38, 02:53:44 - 03:05.40, actele materiale din orele 03:21.14 - 03.53.43 nu s-au confirmat. Astfel, din vizionarea înregistrărilor şi procesele-verbale de transcriere nu s-au confirmat cele două acte materiale de luare de mită reţinute în sarcina inculpatului S., la ora 03:21.14, când acesta nu lua nimic de la vreun cetăţean care tranzitează vama Albiţa, doar inculpata D. care era în aceeaşi tonetă cu el i-a relatat cum a luat 5 euro de la "unul cu ZZZZ.!" fără a fi date suplimentare din care să rezulte momentul când colegul său a luat bani de la un cetăţean, astfel încât să poată fi reţinute în sarcina inculpatului S. vreo complicitate la luare de mită.

La momentul 03.53.43, reţinut în sarcina inculpatului S. drept act material, inculpatul S. se afla în tonetă cu inculpata D. şi cei doi şi-au adunat banii de prin buzunare, apoi toţi banii erau puşi la un loc şi erau strânşi de către inculpatul S., aspect care nu poate fi reţinut drept acte materiale de luare de mită, el confirmând mai ales înţelegerea existentă între cei doi şi regulile grupului de a fi strânşi (colectaţi) banii proveniţi din mită de către unul dintre inculpaţii care lucrau împreună în aceeaşi tură.

De cele mai multe ori, inculpatul S. extrăgea bancnotele primite de la persoanele care tranzitau vama Albiţa din paşapoartele predate lui pentru control şi îşi însuşea banii.

Astfel, în 10 ianuarie 2011, bancnota primită i-o dădea inculpatului PP. care o băga în buzunar; în data de 11.01.2011 ceea ce extrăgea în paşaport "îşi îndeasă în interiorul mânecii strângi", iar în data de 12.01.2011 intervalul orar 02:03.20 - 02.05.38, după ce a luat o bancnotă roşiatică, s-a arătat nemulţumit de cât a primit, rezultând aceasta din discuţia cu interlocutorul.

În cursul urmăririi penale, inculpatul S. a recunoscut parţial faptele reţinute în sarcina sa prin declaraţiile date la data de 29.03.2011 şi 11.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată inculpatul nu a dorit să dea declaraţie după cum a precizat la termenul de judecată din 21.05.2013.

În sarcina inculpatului T. s-au reţinut un număr de 6 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 1 în 10.01.2011, sesiunea începând cu orele: 13:15:55; - 5 în 12.01.2011, orele: 01.31.31, 02.09.13, 04.51.20, 06.59.50, 07.30.00.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

De fiecare dată, inculpatul T. extrăgea bancnotele din paşapoartele primite pentru control şi, şi le însuşea, apoi implementa datele în calculator. În tura din 10.01.2011 inculpatul T. a scos mai multe bancnote împăturite dintr-un paşaport şi i-a dat şi colegului său de tură, inculpatul N.

În tura din 12.01.2011, orele 06:59.50, 07.30.00 s-a observat bancnota primită ca fiind câte 10 RON, iar la primul act material de luare de mită, deşi interlocutorul îi cerea inculpatului T. rest 5 RON, el spunea că nu are şi reţinea întreaga sumă primită de 10 RON.

Fiind interogat în cursul urmăririi penale, inculpatul T. a recunoscut parţial faptele reţinute în sarcina sa prin declaraţiile date la data de 21.02.2011, 22.02.2011 la Curtea de Apel Bucureşti şi 25.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere la data de 21.05.2013.

În sarcina inculpatului U. s-au reţinut un număr de 8 acte materiale de luare mită, după cum urmează: - 2 acte materiale în data de 06.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 18:11:40 - 18:14:02; 21:46:54 - 21:54:50; - 1 act material în data de 07.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 18:17:32 - 18:18:28; - 2 acte materiale în data de 08.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 19:34:08 - 19:48:37; 19:49:22 - 19:52:47; - 1 act material în data de 10.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 23.45:48 - 23:52:06; - 2 acte materiale în data de 11.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 02:21:40 - 02:23:56; 04:51:05 - 04:52:30.

Toate actele materiale reţinute în sarcina inculpatului U. s-au confirmat.

Majoritatea actelor materiale au fost de primire a mitei sub forma unor bancnote pe care le extrăgea din paşapoartele primite la control de la persoanele care tranzitau frontiera, bani pe care şi-i însuşea introducându-i în buzunarul hainei cu care era îmbrăcat sau la ciorap, şi apoi implementa datele din paşapoarte în computer.

Au fost situaţii în care inculpatul U., aflându-se în tonetă, pe sensul de intrare în ţară, (TI2A) P.T.F. Albiţa, deşi interlocutorul îi oferea 50 euro, el refuza şi pretindea 100 euro pentru a trece cu vederea faptul că nu are permisul şi certificatul în regulă, iar în negociere intervenea şi inculpatul SS. care-i spunea interlocutorului să-i de 80 euro că-i lasă şi lui de-o cafea, iar la sfârşitul discuţiei, inculpatul U. îi reproşa persoanei ce tranzita frontiera că a tărăgănat şi să nu mai facă aşa că el nu are nimic în regulă, inculpatul U. primind în final 100 euro mită şi dându-i rest 20 euro inculpatul SS.

Inculpatul U. pretindea mită şi în tura din 08.01.2011, sesiunea 19.34.08 - 19.48.37 şi primea 100 lei moldoveneşti şi alţi bani rămaşi neidentificaţi, de la două persoane ce tranzitau frontiera.

În tura din 10.01.2011, sesiunea 23.45.48-23.52.06, inculpatul U. cerea unei persoane ce tranzita frontiera un pachet de ţigări şi primea un pachet de x, iar în tura din 11.01.2011 sesiunea 04.51.05.- 04.52.30 cerea şi primea un Red-bull de la o persoană ce tranzita frontiera.

Inculpatul U. a colaborat sub aspect infracţional cu inculpaţii DD., SS. şi BB., în prezenţa cărora primea şi pretindea mită, iar din discuţiile purtate cu aceştia şi imaginile redate a rezultat fără dubiu săvârşirea faptelor şi modul de organizare a grupului, ei stingeau lumina în tonetă şi numărau banii adunaţi - tura din 11.01.2011- intervalul orar 07:38.00 - 07.39.14, împărţeau banii la 3 şi fiecare îşi lua partea sa, un coleg neidentificat primind şi el bani proveniţi din mită, aspecte rezultate din procesul-verbal de transcriere din 25.01.2011.

În cursul urmăririi penale, inculpatul U. a recunoscut parţial faptele prin declaraţiile date la datele de 21.02.2011, 30.03.2011, 06.04.2011 iar în faţa instanţei nu a dorit să dea declaraţie.

În sarcina inculpatului V. s-au reţinut un număr de 10 acte materiale de luare de mită, toate în data de 10.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 18:06:18 - 18:06:28; 18:39:39 - 18:39:55; 19:21:55 - 19:22:20 - 2 acte materiale (a primit o bancnotă, iar ag. XX. îi dă ag. şef V. un teanc de bancnote); 19:25:50 - 19:26:00; 19:27:25 - 19:27:35; 19:32:10 - 19:32:25; 20:51:00 - 20:51:10; 21:01:05 - 21:01:20; 21:05:00 - 21:05:20.

Dintre acestea nu s-au confirmat 2 acte materiale reţinute în intervalul orar 19:21.55- 19.22.20, întrucât, atât din înregistrările audio-video cât şi din procesul-verbal de transcriere întocmit la 25.01.2011 a rezultat că inculpatul V. se afla în tonetă pe sensul de ieşire din ţară (TE2B) la P.T.F. Albiţa împreună cu inculpatul XX. şi discutau cu privire la banii adunaţi cu titlu de mită de la persoanele ce tranzitau frontiera, iar la un moment dat, inculpatul XX. i-a dat lui V. mai multe bancnote împăturite, ce nu puteau fi identificate ca şi cupiură, şi i-a spus să le ducă la maşină.

Nu rezultă astfel că inculpatul V. a luat mită în acel moment de la cineva sau a fost complice la luarea de mită comisă de inculpatul XX. în acel moment, neputând fi reţinute drept acte materiale de luare de mită discuţiile celor doi despre banii adunaţi sau trimiterea inculpatului V. de către inculpatul XX. să ducă banii la maşină.

De cele mai multe ori, inculpatul V. primea banii de la persoanele care tranzitau frontiera, în paşapoarte şi îi lua băgându-i în hainele cu care era îmbrăcat, aproape mereu în buzunarul stâng al pantalonului şi apoi implementa date din paşapoarte în computer.

Prin declaraţiile date în cursul urmăririi penale la datele de 21.02.2011, 11.03.2011 şi 25.03.2011 inculpatul V. a recunoscut parţial faptele iar în faţa instanţei nu a dorit să dea declaraţie, precizând asta la termenul de judecată din 21.05.2013

În sarcina inculpatului W. s-au reţinut un număr de 11 acte materiale de luare de mită toate în 05.01.2011, orele: 10.22.15, 11.23.01, 11.38.00, 12.30.16, 12.51.10, 14.48.35, 15.20.30, 16.24.34, 16.28.38, 13.51.10, 14.51.42.

Dintre acestea, s-au confirmat în totalitate actele materiale de luare de mită, cu excepţia celui din 05.01.2011, orele: 16.28.38, când, aşa cum rezultă din înregistrarea audio-video şi procesul-verbal de transcriere, inculpatul W., aflându-se în tonetă pe sensul de intrare în ţară în punctul PTF Albiţa, împreună cu inculpatul QQ., stingeau lumina şi scoteau banii adunaţi cu titlu de mită din buzunare, dându-i inculpatului QQ. care îi colecta, nefiind dovedit vreun act material de luare de mită de la vreun cetăţean ce tranzita frontiera în acel moment.

Majoritatea actelor materiale de luare de mită au fost comise de către inculpatul W. sub forma primirii bancnotelor în paşapoartele prezentate la control şi pe care şi le însuşea ţinându-le sub nivelul biroului când le extrăgea, introducându-le apoi în buzunarul hainelor de serviciu, după care implementa datele din paşapoarte în computer.

Au fost momente când inculpatul W. pretindea mită - tura din 05.01.2011 ora 11:23.01: "lasă cât crezi tu!", ora 12:30.16 - pretindea 100 apoi zice: "cât zici (vrei) tu", ora 14:48.35 - cere "Hai dă restul!", şi în timp ce ridica banii zice: "Ce băiat eşti ! Mai trebuia una din asta", ora 15:20.30 - cere: "pune aici!" şi primea bancnote pe care le băga în buzunar.

Inculpatul W. a colaborat sub aspect infracţional cu inculpatul QQ., săvârşind faptele în prezenţa acestuia, o parte din banii primiţi ca mită fiind colectaţi de inculpatul QQ.

Prin declaraţiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul W. a recunoscut parţial faptele la data de 21.02.2011, 10.03.2011 şi 31.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată nu a dat declaraţie, precizând aceasta la termenul de judecată din 17.09.2013.

În sarcina inculpatului X. s-au reţinut un număr de 14 acte materiale, după cum urmează: - 4 în 05.01.2011, orele:18.39.40, 19.01.15, 20.22.20, 22.45.28; - 2 în 10.01.2011, orele: 23.15.58, 23.30.57; - 9 în 11.01.2011, orele:02.32.28, 02.39.42, 04.46.07, 01.32.28, 02.07.00, 02.55.00, 03.15.10, 01.25.56.

Actele materiale reţinute mai sus, s-au confirmat în totalitate, cu precizarea că în data de 11.01.2011, când s-au reţinut 9 acte materiale au fost indicate în realitate 8 acte materiale şi orele la care au fost comise, iar din calculul aritmetic al acestor acte, cu cele două acte reţinute în tura din 10.01.2011 şi 4 acte reţinute în tura din 05.01.2011, a rezultat un total de 14 acte materiale, cum corect s-a reţinut în rechizitoriu la numărul total.

De fiecare dată inculpatul X. primea mita în paşapoartele predate de persoanele care tranzitau frontiera, o lua şi o introducea în buzunarul stâng de la piept al vestonului de serviciu, apoi implementa date din acte în computer.

În tura din 05.01.2011, orele: 19.01.15, inculpatul X. a fost complice la luare de mită, inculpatul L. i-a predat două bancnote luate de el cu titlu de mită, şi i-a spus: "Ia, ţine-i şi pe ăştia!".

Uneori, în toneta în care se afla inculpatul X., împreună cu inculpatul L. era şi un agent neidentificat, care primea bani din cei luaţi cu titlu de mită de inculpatul X. (tura din 05.01.2011, orele: 22.45.28;).

Inculpatul X. a colaborat sub aspect infracţional cu inculpatul L. şi inculpatul SS., săvârşind faptele în prezenţa acestora, colectând mita împreună.

Prin declaraţiile date în cursul urmăririi penale, la datele de 21.02.2011 şi 29.03.2011, inculpatul X. a recunoscut parţial faptele reţinute în sarcina sa, iar în faţa instanţei de judecată nu a dorit să dea declaraţie.

În sarcina inculpatului Y. s-au reţinut un număr de 20 acte materiale, după cum urmează: - 7 în 06.01.2011, sesiunile începând cu orele: 12.37.40, 12.47.57, 13.45.46, 16.03.45, 15.43.06, 17.50.55, 09.55.54; - 1 în 07.01.2011, orele: 23.36.32; - 4 în 08.01.2011, orele: 04.16.35, 04.18.16, 04.21.15, 04.53.20; - 5 în 10.01.2011, orele: 09.13.50, 15.58.20, 16.38.35; 16.15.25, 16.57.15; - 2 în 11.01.2011, orele: 23.28.17, 23.55.34. - 1 în 12.01.2011, orele: 01.26.52.

Actele materiale reţinute mai sus, s-au confirmat în totalitate, cu precizarea că în tura din 10.01.2011 la al patrulea act material a fost indicată din eroare ora 16:15.25, cea corectă fiind 16:50:25, după cum rezultă din înregistrările audio-video şi procesul-verbal de transcriere al acestora, din data de 25.01.2011, aflat la dosar urmărire penală.

Majoritatea actelor materiale de luare de mită au fost comise de inculpatul Y. sub forma primirii banilor (RON şi valută) din paşapoartele prezentate la control de persoanele care tranzitau frontiera, pe care el le extrăgea şi le introducea în buzunarele hainelor de serviciu, apoi implementa datele din documente în computer.

Inculpatul Y. a pretins în tura din 12.01.2011 mită de la o persoană ce tranzita frontiera şi a primit la ora 1:56:56, o cutie de croissante, în prezenţa agentului şef adjunct AAAA. şi a altei persoane de sex masculin neidentificate, îmbrăcate în civil, pe nume "şefu".

În tura din 06.01.2011 intervalul orar 17:50.55 - 17:51.45, inculpatul Y., a pretins de la o persoană ce dorea să treacă mai repede frontiera pentru a nu aştepta "mai mult", negociind preţul şi acceptând apoi banii pe care îi dădea, spunându-i persoanei unde să-i pună, întrucât aceasta i-a întins direct banii. În tura din 6.01.2011ora 09.55.54 inculpatul Y., nu numai că nu a refuzat mita dată de o persoană "VVVV.", dar a acceptat şi chiar a negociat mita, primind 10 euro.

În tura din 6 ianuarie 2011, în intervalul orar 12:47.57- 12.49.55, inculpatul Y., a primit 50 de RON, în intervalul orar 13:45:46- 13:47:52 a primit 10 euro, în tura din 08.01.2011 în intervalul orar 04:16.35- 04.16.55, inculpatul Y., a primit 10 de RON; în tura din 10.01.2011 în intervalul orar 09:13.50 - 09.16.51, inculpatul Y., a primit o bancnotă de 10 euro şi una de 20 euro; în intervalul orar15:58.20-15-59.40 inculpatul Y., a primit o bancnotă şi 300 ruble de la " AAAAA.", o persoană ce tranzita frontiera negociind mita primită.

Inculpatul Y. a colaborat sub aspect infracţional cu inculpatul PP., săvârşind faptele de multe ori în prezenţa acestuia, cel de-al doilea adunând banii proveniţi din mită în unele momente filmate şi redate în procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video.

În cursul urmăririi penale, inculpatul Y. a recunoscut parţial faptele prin declaraţiile date la data de 21.02.2011 şi 29.03.2011, iar în cursul judecăţii nu a dorit să dea declaraţie.

În sarcina inculpatului AA. s-au reţinut un număr de 56 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 10 în 14.11.2010, sesiunile începând cu orele: 17.54.07, 18.02.43, 18.23.14, 18.27.26, 18.51.14, 19.40.03, 21.00.24, 21.04.38, 21.13, 22.52.22; - 14 în 30.11.2010, orele: 08.30.13, 08.59.15, 09.09.31, 09.13.16, 09.17.25, 09.40.39, 09.46.34, 09.52.16, 10.13.21, 10.19.26, 10.27.46, 14.03.43, 14.22.26, 15.38.32; - 1 în 06.01.2011, orele: 03.36.45; - 6 în 08.01.2011, orele: 10:14:38, 10:22:56, 12:30:00, 13.31.35, 15:43:50, 15:59:00; - 1 în 10.01.2011, orele: 03.29.20; - 9 în data de 04.01.2011 în următoarele intervale orare: - 12:01:21 - 12:06:15; 12:11:53 - 12:17:00; 12:18:20 - 12:19:51; 13:52:02 - 13:54:36; 13:55:10 - 13:57:04; 14:00:02 - 14:02:19; 14:03:00 - 14:04:10; 15:44:00 - 15:46:23; 17:52:59 - 17:55:31. - 15 în data de 06.12.2010 în următoarele intervale orare:- 00:34:02 - 00:38:02; 01:03:33 - 01:10:09; 01:45:44 - 01:57:39; 01.57:45 - 02:00:50; 02:15:07 - 02:19:20; 02:47:35 - 02:55:44; 03:50:37 - 03:55:40; 04:17:27 - 04:19:48; 04:19:50 - 04:22:58; 04:42:04 - 04:44:32; 05:08:48 - 05:11:28; 07:03:43 - 07:07:45; 07:16:05 - 07:20:11; 07:20:11 - 07:24:07; 07:45:55 - 07:47:07.

Actele materiale reţinute mai sus, s-au confirmat în totalitate, cu excepţia celui din 14 noiembrie 2010, ora 21:13, pentru care nu există înregistrări, motiv pentru care, instanţa a înlăturat acest act material de luare de mită.

În majoritatea cazurilor, inculpatul AA. primea mită bani şi extrăgea bancnotele primite cu titlu de mită din paşapoartele prezentate la control de persoanele care tranzitau frontiera, după care implementa datele din acte în baza de date.

În unele cazuri inculpatul AA. pretindea mita de la interlocutori (tura din 6 decembrie 2010, în intervalul orar 01:03,33-01.10.09 primea 5 RON; tura din 4 ianuarie 2011 intervalul orar: 12.01.21-12.06.15, cerea de la interlocutor o ciorbă şi primea 60 de lei moldoveneşti; dosar de urmărire penală şi - proces-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire KKK.).

Din coroborarea proceselor-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. cu procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video şi planşele foto întocmite, a rezultat în totalitate actele materiale de luare de mită arătate mai sus, fiind situaţii în care, se vedea clar moneda primită de acesta cu titlu de mită. Astfel, în tura din 30.11.2010 ora 8:30.13, ora 09:13.16, ora 09:40.39, ora10.19.26, primea câte 5 RON, în aceeaşi tură, ora 9:46.34, ora 9:52.16 primea câte 10 RON; ora 9:17.25 primea 40 lei moldoveneşti; în tura din 4.01.2011 în intervalul orar: 13.52.02 - 13.54.36 primea 5 RON; în tura din 8 ianuarie 2011 ora 15:59.00 primea 50 RON.

Au fost situaţii când inculpatul AA. dădea rest la banii primiţi cu titlu de mită (tura din 14 noiembrie 2010 intervalul orar 18:27.26 a primit o bancnotă de 100 RON şi a dat rest 90 RON, reţinând 10 RON, tura din 30 noiembrie 2011, ora 9:52.16 a primit o bancnotă de 50 RON şi a dat rest 40 RON, reţinând 10 RON pentru sine, interlocutorul spunându-i că 5 RON sunt pentru el şi 5 RON pentru altă persoană ce urmează să treacă pentru controlul actelor).

Sub aspect infracţional, inculpatul AA. a colaborat cu inculpaţii ZZ., şi TT., o parte din actele materiale de luare de mită fiind comise în prezenţa acestora, iar din înregistrările discuţiilor purtate rezultă gruparea infracţională, faptul că inculpatul TT. colectează banii uneori - dosar urmărire penală, cunoscându-se între ei membrii grupării - (dosar de urmărire penală, TT. discutând cu AA., despre "cum face bani inculpatul N."

Fiind interogat în cursul urmăririi penale, inculpatul AA. a recunoscut parţial săvârşirea faptelor prin declaraţiile date la data de 21.02.2011 şi 31.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată s-a prevalat la dreptul la tăcere, la termenul de judecată din 21.05.2013 precizând că nu doreşte să dea declaraţie.

În sarcina inculpatului BB. s-a reţinut 1 act material de luare de mită la data de 12.01.2011.

Actul material de luare de mită reţinut în sarcina inculpatului BB. s-a confirmat.

În data de 12 ianuarie 2011 el a colectat mita de la inculpatul ZZ. şi de la numitul FFFF., pe care aceştia o luau de la cetăţenii care tranzitau frontiera de stat în ziua respectivă şi a împărţit banii către lucrătorii poliţiei de frontieră care îşi desfăşurau activitatea la P.T.F. Albiţa în ziua respectivă, conform organizării instituite în cadrul grupării infracţionale dându-i şi investigatorului sub acoperire KKK. suma de 35 RON, după cum rezultă din procesul-verbal întocmit de investigator aflat la dosar de urmărire penală.

În cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de judecată, inculpatul BB. s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dorit să dea declaraţie în cauză precizând aceasta prin declaraţiile date la datele de 21.02.2011, 01.04.2011, şi, respectiv, 12.11.2013.

Inculpatul BB., fiind şef de grupă, colecta banii de la poliţiştii de frontieră şi îi împărţea ulterior către toţi cei implicaţi în activitatea infracţională, despre activitatea infracţională desfăşurată de acesta relatând în declaraţiile date şi inculpaţii N., Q. şi UU., căruia i-a dat un cartuş de ţigări provenit din acte materiale de luare de mită.

În sarcina inculpatului CC. s-au reţinut prin actul de sesizare, un număr de 2 acte materiale de luare de mită după cum urmează:

- 2 în 11.01.2011, orele:12.18.15 şi 13.25.45

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

Astfel, în tura din 11 ianuarie 2011, orele 12:18.15, inculpatul CC. se afla în tonetă pe sensul de intrare în ţară al P.T.F. Albiţa, împreună cu o persoană de sex feminin rămasă neidentificată şi a primit de la o persoană ce tranzita frontiera de stat pe nume BBBBB., (ce nu a putut fi audiat în cauză, neprezentându-se în faţa instanţei deşi a fost citat la mai multe termene de judecată), aflată în exteriorul tonetei un paşaport vişiniu, l-a deschis şi a extras din el o bancnotă, ale cărei elemente de identificare nu s-au putut distinge, pe care a introdus-o în buzunarul interior stâng de la piept al vestonului, după cum a rezultat din procesul-verbal de transcriere a înregistrărilor audio-video şi din planşele foto aflate la dosar urmărire penală.

În tura din 11 ianuarie 2011, orele 13:25.45 inculpatul CC., aflându-se pe sensul de ieşire din ţară al P.T.F. Albiţa, în timp ce-şi exercita atribuţiile de serviciu, a intrat în tonetă cu acte în mână şi a implementat date în computer, după care, la ora 13:25.51 a primit de la o persoană ce tranzita frontiera de stat un paşaport albastru şi cu mâna dreaptă a extras dintre filele paşaportului o bancnotă, ale cărei elemente de identificare nu s-au putut distinge pe care a introdus-o în buzunarul interior stâng de la piept al vestonului, apoi inculpatul a implementat datele din paşaport în computer, după cum a rezultat din procesul-verbal de transcriere a înregistrărilor audio-video şi din planşele foto aflate la dosar de urmărire penală.

În cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de judecată, inculpatul CC. s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dorit să dea declaraţie în cauză precizând aceasta prin declaraţiile date la datele de 21.02.2011, 01.04.2011, şi, respectiv, 12.11.2013.

Despre activitatea infracţională a inculpatului CC. au relatat în declaraţiile date şi inculpaţii B. şi C.

În sarcina inculpatului DD. s-au reţinut un număr de 4 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 1 act material în data de 05.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 20:39:47 - 20:50:06; - 3 acte materiale în 07.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 20:31:04 - 20:31:30, 21:16:48 - 21:21:20, 21:41:30 - 21:56:32.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

Inculpatul DD. de cele mai multe ori primea mita în paşapoartele prezentate de persoanele care tranzitau frontiera de stat, o extrăgea şi o introducea în hainele cu care era îmbrăcat, apoi, opera datele din paşapoarte în computer.

Astfel, în tura din 05.01.2011, în intervalul orar 20:39:47 - 20:50:06, inculpatul DD., aflându-se în P.T.F. Albiţa, pe sensul de ieşire din ţară, a intrat în tonetă, unde se afla inculpatul SS. şi un poliţist neidentificat, cu mai multe paşapoarte în mână şi dintr-unul cu copertă albastră a scos o bancnotă a cărei cupiură nu se distingea şi a introdus-o în buzunarul drept de la geacă, după cum a rezultat din procesul-verbal şi din planşele foto aflate la dosar de urmărire penală.

În tura din 07.01.2011, intervalul orar 20:31:04 - 20:31:30, inculpatul DD., aflându-se pe sensul de intrare în ţară, în tonetă, împreună cu inculpatul A., se plângea acestuia că a primit puţini bani de la o persoană ce tranzita frontiera de stat, i-a arătat banii colegului său, apoi i-a băgat în buzunar, după cum a rezultat din procesul-verbal aflat la dosar de urmărire penală.

În aceeaşi tură, în intervalul orar 21:16:48 - 21:21:20, inculpatul DD., aflându-se pe sensul de intrare în ţară al P.T.F. Albiţa, împreună cu inculpatul A., a primit de la o persoană ce tranzita frontiera de stat o hârtie pe care a verificat-o, apoi a purtat mai multe discuţii cu acea persoană pe motiv că nu are revizia, şi în final, a acceptat 50 de ruble pentru a-i permite trecerea după cum rezultă din procesul verbal şi din planşele foto aflate la dosar de urmărire penală.

În aceeaşi tură, în intervalul orar 21:41:30 - 21:56:32, inculpatul DD., se afla în P.T.F. Albiţa, pe sensul de intrare în ţară şi a intrat în tonetă, unde a se afla colegul său, inculpatul A., s-a aşezat pe scaun şi a pus mai multe paşapoarte pe birou, apoi a băgat o sticluţă de parfum în buzunarul interior de la piept al gecii, după care, a introdus date în calculator.

La ora 21:42.03 inculpatul DD. a deschis un paşaport cu coperţi albastre şi a scos ceva din el, pe care l-a băgat în buzunarul drept de la pantaloni, iar după un timp, l-a băgat în buzunarul interior al gecii şi apoi i-a spus colegului său, inculpatul A.: "Ia să văd, sunt 800.000 aici?" - întrebându-şi colegul dacă să-i pună separat pe aceia iar colegul confirmându-i.

Cele arătate mai sus rezultă din procesul-verbal şi din planşele foto aflate la dosar de urmărire penală.

Relevant sub aspectul înţelegerii infracţionale a inculpaţilor şi a existenţei grupului infracţional sunt imaginile din data de 05.01.2011 ora 20:48.23, când, inculpatul DD., în timp ce vorbea la telefon, singur în tonetă, a scos bani din buzunarul stâng interior de la geacă, i-a numărat, i-a aranjat, fără a se feri de colegul său, inculpatul SS., care a intrat în tonetă.

În data de 07.01.2011 inculpatul DD., împreună cu inculpatul A., aflându-se în tonetă pe sensul de intrare în ţară al P.T.F. Albiţa, în intervalul orar 22:31.44 - 22.34.20, au stins lumina, au scos banii din buzunar, inculpatul DD. a numărat în total 30 ron, după cum spunea şi se vedeau mai multe bancnote de 5 ron, cei doi discutând cât au adunat şi cât să pună deoparte, apoi au aprins lumina.

În tura din 07.01.2011 în intervalul orar 22:35.10 - 22.37.45, inculpaţii DD., şi A. aflându-se în tonetă pe sensul de intrare în ţară au discutat despre împărţirea banilor şi suma de bani pe care trebuia să o dea lui "HHH." (înţelegându-se HHH., cel care colecta mita).

În cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de judecată, inculpatul DD. nu a dorit să dea declaraţie în cauză precizând aceasta prin declaraţiile din 21.02.2011, 01.04.2011 şi la instanţă la termenul de judecată din 12.11.2013.

Despre activitatea infracţională a inculpatului DD. au relatat în declaraţiile date şi inculpaţii J., A. şi U.

În sarcina inculpatului FF. s-au reţinut un număr de 4 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 1 în 07.01.2011, orele: 16.12.33 (împreună cu G.);- 1 în 08.01.2011, orele: 23.36.45; - 2 în 09.01.2011, orele: 06.31.07, 07.18.35.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

Inculpatul extrăgea bancnotele din paşapoartele persoanelor care tranzitau frontiera de stat şi le introducea în buzunarul uniformei, primind astfel mită.

Inculpatul FF., în data de 07.01.2011 ora 16:22.33, a luat bani de la o persoană şi i-a dat inculpatului G. zis "buleală", ajutându-l să schimbe 50 euro, bani primiţi ca mită, zicând: "… păi e făcută! … doar trebuie să-i dau …." referindu-se la rest.

Activitatea infracţională a inculpatului FF. rezultă din procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video şi din planşele foto aflate la dosar de urmărire penală, precum şi din planşele foto aflate la dosar de urmărire penală, fiind confirmată şi de inculpaţii B. şi G., prin declaraţiile date.

În cursul urmăririi penale inculpatul FF. nu a dorit să dea declaraţie, precizând asta la data de 21.02.2011, 25.03.2011 şi 11.03.2011 şi nici în faţa instanţei de judecată nu a dat declaraţie, precizând aceasta la termenul de judecată din 12.11.2013.

În sarcina inculpatului HH. s-au reţinut un număr de 7 acte materiale de luare de mită, după cum urmează, toate în data de 08.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: - 18:28:08 - 18:32:00 - a primit o bancnotă; a pretins bani suplimentar pentru a trece cu vederea anumite nereguli descoperite şi a primit o nouă bancnotă; - 18:34:47 - 18:37:33 a constatat nereguli privind echiparea corespunzătoare a autovehiculului pentru iarnă şi i-a sugerat persoanei să gândească o rezolvare rapidă a problemei apărute şi după câteva secunde, agentul a luat ceva cu mâna stângă şi a introdus-o în buzunarul exterior dreapta al bluzonului de serviciu. Totuşi s-a arătat nemulţumit, spunându-i interlocutorului să fie serios că e subţire (…). Interlocutorul s-a scuzat, spunând că nu a ştiut, să îi dea crezare, întrucât e după sărbători, iar agentul se vede nevoit să-l ierte tura aceasta; - 19:00:58 - 19:07:06 - a primit o bancnotă; a scos un teanc de bani din buzunarul exterior dreapta al bluzonului de serviciu; - 19:18:03 - 19:20:28- a extras o bancnotă; - 19:21:03 - 19:24:06 - a extras o bancnotă; - 20:47:04 - 20:51:23 - a extras o monedă de 2 euro dintr-un paşaport, după care a scos dintr-un buzunar mai multe bancnote pe care le-a studiat câteva secunde şi le-a introdus în buzunar; - 20:52:57 - 20:56:39 - a extras o bancnotă dintr-un paşaport; a scos un teanc de bancnote din buzunar pe care l-a numărat cu lumina stinsă în tonetă - s-au observat bancnote având cupiura de 1 şi 5 dolari.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

Inculpatul HH. de cele mai multe ori primea bani în paşapoartele prezentate la control de persoanele care tranzitau frontiera şi îi băga în buzunarul uniformei.

Au fost situaţii în care era nemulţumit de suma primită şi pretindea mai mult, cum ar fi:

- actele din 08.01.2011 intervalul orar 18:28:08 - 18:32:00, când, constatând mai multe nereguli cerea mărirea sumei: "pune una mai grasă …. Dacă pui una mică nu-i bun!" - rezultând din procesul-verbal aflat la dosar urmărire penală şi din planşele foto aflate la dosar de urmărire penală;

- actele materiale din aceeaşi tură, intervalul orar 18:34:47 - 18:37:33, când inculpatul HH. constata la verificare că autovehiculul persoanei care tranzita frontiera nu era echipat corespunzător şi îi spunea să rezolve problema, primind ceva de la o persoană este nemulţumit şi îi spunea să mai pună ceva, bani pe care îi introducea în buzunarul exterior dreapta al bluzonului de serviciu, după cum rezultă din procesul-verbal de transcriere a înregistrărilor audio-video aflat la dosar de urmărire penală.

- actele materiale din intervalul orar 19:00:58 - 19:07:06, când a primit o bancnotă, era nemulţumit, mergea să verifice dacă persoana care tranzita frontiera are lanţuri, cauciucuri de iarnă şi când s-a întors în tonetă a scos mai multe bancnote din buzunar şi le-a arătat colegului său rămas neidentificat şi apoi le-a introdus la loc.

- în intervalul orar 20:52:57 - 20:56:39 inculpatul HH. a primit o bancnotă îndoită, a privit-o, a introdus-o în buzunar şi apoi i-a spus persoanei ce i-a dat-o: "n-ai putut să dai şi tu doi să fie fraţi ? ."

În tura din 08.01.2011, intervalul orar 20:47:04 - 20:51:23, inculpatul HH. a primit o bancnotă de 2 euro, iar în aceeaşi tură, la ora 20:55.15 inculpatul HH., a stins lumina în tonetă, a aprins o altă lumină pe birou şi a scos mai multe bancnote din buzunarul interior stâng pe care le-a dus sub birou şi a verificat la lumina de pe birou mai multe bancnote de 1 şi 5 euro, pe care apoi le-a introdus la loc în acelaşi buzunar.

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului HH. au rezultat din înregistrărilor audio-video procesele-verbale de transcriere aflate la dosar de urmărire penală şi din planşele foto aflat la dosar de urmărire penală.

În cursul urmăririi penale inculpatul HH. nu a dorit să dea declaraţie, precizând aceasta la data de 21.02.2011 şi 11.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată nu a dat declaraţie.

În sarcina inculpatului II. s-au reţinut un număr de 10 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 1 în 06.01.2011, orele:22.39.52; - 3 în 07.01.2011, orele: 18.48.05, 19.07.35, 22.11.51; - 1 în 08.01.2011, orele: 18.12.31; - 5 în 09.01.2011, orele: 18.48.04, 18.53.38, 19.15.10, 20.44.08, 21.19.58.

S-au confirmat în totalitate numărul actelor materiale de luare de mită reţinute în sarcina inculpatului II., cu excepţia celui din 09.01.2011 ora 21:19.58 când din înregistrarea audio-video şi procesul-verbal de transcriere a acesteia aflat la dosar de urmărire penală, nu rezultă că inculpatul II. a luat mită în acel moment nefiind dovedit acest act material, urmând a fi înlăturat.

Astfel, inculpatul II. se afla la 09.01.2011 ora 21:19.58 în tonetă pe sensul de ieşire din ţară al P.T.F. Albiţa şi a intrat inculpatul HHH. care i-a cerut banii strânşi până atunci, iar inculpatul II. a scos din buzunar banii, i-a aranjat şi i-a dat acestuia care i-a băgat în buzunarul stâng al pantalonului. În acel moment în tonetă a intrat şi inculpatul J. pe care inculpatul HHH. l-a întrebat dacă are ceva iar acesta l-a trimis la "harbuzete", HHH. părăsind astfel toneta. Din această înregistrare a rezultat cum erau colectaţi banii şi gruparea infracţională existentă.

Majoritatea actelor materiale de luare de mită comise de inculpatul II., au constat în primirea banilor în paşapoartele pe care le primea pentru verificare de la persoanele care tranzitau vama Albiţa, bani pe care îi lua şi îi băga în buzunarul uniformei de serviciu.

Actele materiale de luare de mită au fost comise singur sau în prezenţa colegilor săi inculpaţii U. şi J., pe sensurile de intrare sau ieşire din ţară.

Au fost situaţii în care s-au observat bancnotele primite, în tura din 09.01.2011 ora 19:15.10, a primit un teanc de bancnote de 5 RON şi 1 leu pe care le-a ţinut sub tejghea, le-a numărat şi le-a pus în buzunarul cămăşii, zicându-i lui J. "uite ce mi-a dat aista aici!"

În unele situaţii, inculpatul II., a primit şi a pretins mită, fiind nemulţumit de cât a primit (tura din 09.01.2011, ora 18:48.04) inculpatul II. a pretins 30 euro de la o persoană care se grăbea să treacă cu un autocar de la Braşov care transporta şi copii (tura din 09.01.2011, ora 18:53.38).

Inculpatul II. nu se ferea de colegii săi J. şi U. când primea banii, discutând cu ei despre încasări, numărându-i pe toţi cei adunaţi prin buzunare în prezenţa lor, aşezându-i pe categorii şi punându-i înapoi în buzunar.

Deşi sunt probe cu privire la acte materiale de luare de mită comise de inculpatul II. la data de 06.01.2011, 09.01.2011 rezultând acte materiale consecutive de luare de mită, ele nefăcând obiectul trimiterii în judecată nu au fost reţinute în sarcina inculpatului II.

Inculpatul II. a primit mită şi în mod direct de la persoanele care tranzitau frontiera (tura din 08.01.2011, intervalul orar 18:12.31 - 18.14.50, o persoană i-a aruncat pe masa de lucru o bancnotă iar el a luat-o şi a introdus-o în buzunar apoi a implementat date în calculator.

În tura din 06.01.2011, intervalul orar 22:39.52 - 22.42.23, inculpatul II. a primit mită şi a dat rest; iniţial el a pretins de la aceeaşi persoană o bere, primind astfel banii, dându-i rest la ei din banii scoşi din buzunarul unde colecta mita.

Colaborarea infracţională a inculpatului II. cu ceilalţi inculpaţi a rezultat şi din procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video din 06.01.2011, aflate la dosar de urmărire penală, când s-a plâns unui coleg că-i o seară cu rezultate slabe la încasări şi i-a spus că a dat 15 RON la cel ce aduna banii din mită, colegul spunând că va da şi el tot 15 RON când vine, iar din procesul-verbal aflat la dosar urmărire penală a rezultat că era nemulţumit de banii încasaţi la controlul autovehiculelor şi îşi număra banii.

În cursul urmăririi penale, inculpatul II. nu a dorit să dea declaraţie precizând aceasta la 21.02.2011 şi 29.03.2011 şi 10.03.2011, însă în faţa instanţei de judecată a dat declaraţie la momentul judecării propunerii de arestare preventivă, recunoscând implicarea în activităţi de corupţie, minimalizându-şi faptele, pretinzând că sumele erau mici şi nu le-a cerut, fiind vorba de persoane cu copii care doreau să treacă frontiera mai repede când era aglomerat.

În faţa instanţei de judecată inculpatul II. nu a dorit să dea declaraţie, precizând aceasta la termenul de judecată din 17.09.2013.

În sarcina inculpatului KK. s-au reţinut un număr de 14 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 6 acte materiale în 07.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 10:08:15 - 10:26:13, 11:56:56 - 12:01:01, 12:02:55 - 12:08:08, 12:50:05 - 12:51:37, 14:33:47 - 14:35:37, 15:12:04 - 15:12:56; - 1 act material în data de 08.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 23:48:30 - 00:01:53; - 1 act material în data de 09.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 00:05:34 - 00:08:05; - 6 acte materiale în 11.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 08:34:42 - 08:37:53, 09:42:11 - 09:46:45, 09:48:28 - 09:53:22, 13:45:33 - 13:48:42, 14:36:35 - 14:40:14, 14:47:25 - 14:54:29.

Actele materiale de luare de mită reţinute în sarcina inculpatului KK. s-au confirmat în totalitate.

De cele mai multe ori, inculpatul KK. a primit mita sub forma unor bancnote pe care le extrăgea din paşapoartele primite pentru verificare de la persoanele care tranzitau frontiera şi îi băga în buzunarul drept al pantalonilor, apoi implementa datele din acte în computer.

Au fost situaţii în care inculpatul KK. pretindea mită (tura din 07.01.2011, dosar urmărire penală, pretindea de la "BBBBB." bani, acesta îi propunea 30 de ciocolate, inculpatul KK. îl trimitea la maşină şi când revenea de acolo îi preda inculpatului paşaportul cu banii introduşi în el. Şi în tura din 11.01.2011, intervalul orar 09:48:28 - 09:53:22, inculpatul KK. a constatat că o persoană nu are împuternicire pentru a ieşi din ţară cu maşina cu remorcă, şi l-a trimis cu paşaportul la maşină iar când a revenit i-a dat paşaportul inculpatului, cu bani în el, pe care acesta i-a extras şi i-a introdus în buzunarul interior stâng de la piept, al bluzonului de serviciu, apoi implementa date în calculator.

Inculpatul KK. dădea şi rest la mita primită, în tura din 07.01.2011 ora 12:50.05. zicând: "îi fac în jumătate?" tura din 11.01.2011 intervalul orar 08:34:42 - 08:37:53, inculpatul KK., a primit o bancnotă de la o persoană în paşaport, pe care a băgat-o în buzunarul bluzonului, iar persoana l-a întrebat: "Da, n-ai 5 RON, mă?, cerându-i rest, la fel întâmplându-se şi în intervalul orar 09:42:11 - 09:46:45.

Din discuţia purtată cu inculpata NN., a rezultat că, în tura din 11.01.2011, intervalul orar 14:47:25 - 14:54:29, inculpatul KK. a primit drept mită lei moldoveneşti, fără a indica suma.

Au fost situaţii în care inculpatul KK. a discutat cu inculpata NN. despre banii primiţi cu titlu de mită, iar inculpatul KK. era complice la luare de mită (tura din 07.01.2011, intervalul orar: 15.12.04 - 15.12.56, când inculpata NN. i-a dat banii luaţi ca mită să-i strângă el, zincând că a făcut şi ea un comision când era el la masă.

Inculpatul KK. a colaborat sub aspect infracţional cu inculpaţii G. şi NN., inculpaţii CCCCC. şi G. confirmând activitatea lui infracţională.

În cursul urmăririi penale, inculpatul KK. nu a dat declaraţie precizând aceasta la data de 21.02.2011 şi 01.04.2011, iar în faţa instanţei de judecată s-a prevalat de dreptul la tăcere la termenul de judecată din 12.11.2013.

În sarcina inculpatului LL. s-au reţinut un număr de 14 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 2 acte materiale în 06.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 00:37:55 - 00:38:30, 06:28:25 - 06:29:00; - 6 acte materiale în data de 09.01.2011, sesiunile cuprinse între orele:23:29:16 - 23:31:22, 23:39:01 - 23:44:56, 23:49:54 - 23:52:41; - 23:31:30-23:35:30; -23:37:03-23:50:10; -00:13:10-00:14:39; - 1 act material în data de 10.01.2011, sesiunea cuprinsă între orele: 00:01:29 - 00:05:04; - 5 acte materiale în data de 24.12.2010, în următoarele intervale orare:

- 23:39:20-23:45:10; -01:06:55-01:15:00; -01:49:25-01:52:23; -01:54:15-01:55:36; -02:09:15-02:14:45.

Actele materiale de luare de mită reţinute în sarcina inculpatului LL. s-au confirmat în totalitate, majoritatea constând în primirea mitei în documentele prezentate pentru verificare, pe care o lua şi o introducea în buzunarul uniformei de serviciu, fie în pantaloni, fie în veston, apoi introducea datele din paşapoarte în baza de date.

Actele materiale au fost comise pe sensul de ieşire sau intrare din ţară al P.T.F. Albiţa, inculpatul LL. fiind singur sau în prezenţa altor colegi, cum ar fi RR., QQ. sau investigatorul sub acoperire KKK., precum şi a unui poliţist de frontieră rămas neidentificat. De cele mai multe ori nu s-au observat elementele de identificare ale bancnotei primite cu titlu de mită de inculpatul LL., dar aceasta nu prezintă relevanţă sub aspectul reţinerii actelor materiale de luare de mită, rezultând din probe indubitabil că inculpatul LL. a primit mită.

Astfel, în tura din 06.01.2011 acesta a comis două acte materiale de luare de mită, în aceeaşi modalitate, primea banii în paşapoarte şi-i băga în buzunarele uniformei, apoi implementa datele din paşaport în calculator, după cum rezultă din înregistrările audio-video şi procesul-verbal de transcriere aflat la dosar urmărire penală.

În tura din 06.01.2011, intervalul orar 06:28.25 - 06.29.00, inculpatul LL. a primit de la un bărbat necunoscut, ce tranzita frontiera, mai multe fructe (portocale); în aceeaşi tură în intervalul orar 6:50.15. - 6.56.40 inculpatul LL., aflându-se în tonetă cu RR., au stins lumina, apoi, inculpatul LL. a scos bani din buzunarul vestonului şi i-a înmânat inculpatului RR., care i-a numărat, i-a aranjat, apoi ei împărţeau banii şi fiecare îi băgau în buzunarele interioare de la haine, inculpatul LL. zicându-i colegului său, inculpatul RR.: "Îi dăm şi lui de-o salată acolo, ce…. ?" după cum rezultă din vizionarea înregistrării şi procesul-verbal de transcriere aflat la dosar de urmărire penală.

Inculpatul LL. a primit bani de la persoanele care tranzitau frontiera de stat şi în tura din 09.01.2011, intervalul orar 23:29:16 - 23:31:22, 23:39:01 - 23:44:56, 23:49:54 - 23:52:41 şi i-a introdus în buzunarul pantalonilor, apoi a implementat datele în calculator, după cum rezultă din înregistrările audio-video şi transcrierile acestora aflate la dosar de urmărire penală.

Actele materiale din 09.01.2011 rezultă din coroborarea înregistrărilor audio-video şi proceselor-verbale aflate la dosar urmărire penală şi pentru intervalul orar 23:31:30-23:35:30, rezultând că inculpatul LL. a primit 5 RON; pentru intervalul orar 23:37:03-23:50:10. dosar urmărire penală şi dosar urmărire penală, rezultând că inculpatul LL. a primit 5 RON; pentru intervalul orar 00:13:10-00:14:39, rezultând că inculpatul LL. a primit ceva de la persoana care tranzita frontiera de stat.

Din înregistrările audio-video şi procesele-verbale de transcriere aflate la dosar de urmărire penală rezultă că în tura din 10 ianuarie 2011, inculpatul LL. a luat în prezenţa unui poliţist de frontieră neidentificat, o bancnotă de la o persoană ce tranzita frontiera de stat şi a introdus-o în buzunarul drept al pantalonilor.

Actele materiale din 24 decembrie 2010 reţinute în sarcina inculpatului LL. au fost dovedite prin înregistrările audio-video şi procesele-verbale de transcriere (rezultând că în intervalul orar 1:06.55 - 1.15.00 a primit 5 RON mită); de urmărire penală, cu precizarea că doar primul act material este în data de 24.12.2010, celelalte 4 fiind în data de 25.12.2010, relevante fiind şi planşele foto care îl arată pe inculpatul LL., aflate la dosar de urmărire penală.

În cursul urmăririi penale, inculpatul LL. nu a dat declaraţie, prevalându-se de dreptul la tăcere, în data de 21.01.2011, 31.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată, Curtea de Apel Bucureşti la data de 22.02.2011 nu a recunoscut faptele.

În faţa instanţei de judecată, în cursul judecăţii, în faza incipientă, prin declaraţia notarială depusă la data de 12.05.2011, aflată la instanţă, inculpatul LL. a recunoscut în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare şi dorind ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ulterior însă, a revenit asupra acestei declaraţii şi a declarat că doreşte judecarea cauzei pe calea dreptului comun şi nu vrea să dea declaraţie în cauză, precizare făcută la termenul de judecată din 12.11.2013 şi ulterior în cursul judecăţii.

Inculpatul Q. a relatat despre implicarea inculpatului LL. în activităţile infracţionale, rezultând colaborarea infracţională a inculpaţilor LL. cu inculpatul RR.

În sarcina inculpatului MM. s-au reţinut un număr de 16 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 6 în 06.01.2011, orele: 11.24.54, 11.52.45, 14.40.38, 15.39.21, 15.55.40, 16.08.50; - 1 în 07.01.2011, orele: 23.35.59; - 9 în 08.01.2011, orele: 00.02.24, 02.34.22, 02.57.21, 03.16.38, 17.15.04, 17.34.22, 17.40.11, 17.41.17, 17.51.41.

Cu excepţia unui act, s-a confirmat în totalitate numărul actelor materiale de luare de mită, reţinute în sarcina inculpatului MM., cu precizarea că actele materiale în număr de 9 reţinute pentru data de 8 ianuarie 2011 au fost indicate greşit ca dată de săvârşire în realitate 4 acte fiind comise în 08.01.2011 în intervalul orar 00:02.24, 02.34.22, 02.57.21, 03.16.38, iar 4 acte materiale în data de 10.01.2011, în intervalul orar 17:15.04, 17.34.22, 17.41.17, 17.51.41.

Actul material din data de 10 ianuarie 2011 ora 17:40.11 reţinut din eroare ca fiind comis la data de 08.01.2011, ora 17:40.11 nu a fost dovedit, din înregistrarea audio-video şi procesul-verbal de transcriere a acesteia, aflate la dosar urmărire penală, nu rezultă ca inculpatul MM. sau colegul său DDDDD., care lucra în tură cu el iau mită de la cineva, ci doar a numărat trei bancnote pe care le-a scos din buzunarul extern drept al vestonului, două având cupiura de 10 RON şi una de 5 RON, bani pe care inculpatul MM. i-a dat colegului său, introducând apoi o bancnotă rămasă cu mâna dreaptă în acelaşi buzunar, de unde i-a scos pe toţi iniţial.

De cele mai multe ori, inculpatul MM. primea mita sub formă de bancnote între filele paşapoartelor primite spre verificare de la persoanele care tranzitau frontiera, o extrăgea şi o introducea în buzunarele uniformei.

Au fost momente când inculpatul MM. dădea rest la banii primiţi: 06.01.2011 intervalul orar 11:52.45 a primit 50 RON şi a dat rest 45 RON; intervalul orar 11:24.54. şi 14.40.38 a primit câte o bancnotă şi a dat rest la ele.

Tot în tura din 06.01.2011, intervalul orar 15:55.40, inculpatul MM. a constatat lipsa rovinietei şi a pretins bani, primind 5 dolari şi dând rest 3 dolari - şi planşa foto dosar urmărire penală.

În 06.01.2011 intervalul orar 16:08.50, inculpatul MM. a schimbat persoanei ce tranzita frontiera bani, şi apoi a primit de la interlocutor o bancnotă pe care a introdus-o în buzunarul hainei.

Inculpatul MM. a colaborat sub aspect infracţional cu inculpatul N. la data de 08.01.2011, ora 00:02.24, el extrăgea bani dintr-un paşaport, dar primea bani şi de la inculpatul N., care intra în tonetă şi-i plasa banii, el introducându-i în buzunar.

În tura din 10.01.2011 ora 17:51.41 inculpatul MM. a pretins persoanei aflate în exteriorul tonetei mită, zicându-i: "dai o ciorbă atunci?" şi a primit o bancnotă pe care persoana a lăsat-o pe birou, el a luat-o, a introdus-o în buzunar, apoi a implementat datele în computer. De faţă era şi inculpatul I. care se lăuda, zicând că a luat 20 de dolari pentru că avea inspecţia tehnică expirată, o persoană ce tranzita vama Albiţa. Apoi, cei doi inculpaţi au discutat între ei cu privire la banii primiţi drept mită, inculpatul I. lăudându-se că a făcut vreo "50 de euro, 80 de dolari şi vreo 3 milioane, cam aşa !".

În prezenţa inculpatului N., inculpatul MM. a pretins în data de 08.01.2011, ora 02:57.21, bani de la o persoană ce tranzita frontiera, reproşându-i că n-a pus nimic în paşaport, iar când acesta i-a spus că îi dă a doua zi când trece înapoi, inculpatul MM. a pretins să-i dea pe loc "acum trebuie !".

Astfel, persoana i-a dat 50 euro şi a cerut rest 20 euro, inculpatul MM. dându-i două bancnote de câte 10 euro, apoi a ascuns banii sub birou şi a implementat datele în computer, iar după ce a plecat persoana din tonetă, el a introdus banii în buzunar.

În tura din 10.01.2011 ora 17:34.22 inculpatul MM. a primit o bancnotă de culoare gălbuie şi a pretins de la interlocutor un pachet de ţigări YYYY. negru, pe care l-a luat colegul său DDDDD., de la persoana numită EEEEE., pretinderea fiind făcută prin expresia: "Numai bine! Fumăm un pachet de ţigări?".

În cursul urmăririi penale, inculpatul MM. nu a dat declaraţie, precizând aceasta la data de 21.02.2011 şi 29.03.2011, iar în cursul judecăţii s-a prevalat de dreptul la tăcere, precizând la termenul de judecată din 12.11.2013 că nu dă declaraţie în cauză.

Inculpaţii D. şi I. au relatat dintre activităţile infracţionale ale inculpatului MM.

În sarcina inculpatei NN. s-au reţinut un număr de 17 acte materiale de luare de mită, după cum urmează:- 4 acte materiale în 07.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 11:19:51 - 11:23:38, 11:23:38 - 11:26:17, 11:25:34 - 11:26:17, 13:03:56 - 13:07:49; - 1 act material în 09.01.2011, orele 01:07.50; - 12 acte materiale în data de 11.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 09:44:26 - 09:46:22, 11:36:24 - 11:38.33, 14:29:16 - 14:32:28, 14:33:29 - 14:35:11, 15:32:44 - 15:34:45, 15:35:41 - 15:37:39, 15:42:38 - 15:45:38, 16:00:08 - 16:02.30 - a primit două bancnote de la două persoane diferite - 2 acte materiale, 16:27:53 - 16:30:24, 16:30:25 - 16:33:26, 16:34:49 - 16:36:56.

S-au confirmat în totalitate numărul actelor materiale cu excepţia celui din data de 09.01.2011 orele 01:07.50 pentru care nu există înregistrări, motiv pentru care instanţa a procedat la înlăturarea acestui act material.

De cele mai multe ori, inculpata NN. a primit mită sub formă de bani puşi în paşapoartele prezentate pentru verificare de persoanele care tranzitau frontiera de stat, bancnote pe care ea le extrăgea şi le introducea în buzunarele uniformei de serviciu.

Inculpata NN. a dat rest la banii primiţi (tura din 07.01.2011, intervalul orar 11:23.38 - 11.26.46, tura din 11.01.2011 intervalul orar 09:44.26 - 09.46.22 şi 11.36.24 - 11.38.23; intervalul orar 14:29:16 - 14:32:28).

Inculpata NN. a primit mită atât când era singură în tonetă pe sensul de intrare în ţară al P.T.F. Albiţa, cât şi în prezenţa altor persoane, inculpatul KK. şi inculpatul VV., care, chiar vedea momentul zicând: "Ia uite că-ţi întinde!", iar altă dată mita era primită de faţă cu două persoane aflate în tonetă, un bărbat şi o femeie, rămase neidentificate, care de fapt, efectuau control, după cum rezultă din dialogul purtat de inculpata NN. cu persoana ce tranzita frontiera de stat.

În cursul urmăririi penale inculpata NN. nu a dorit să dea declaraţie, precizând aceasta la data de 21.02.2011 şi 29.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dat declaraţie, precizând la termenul de judecată din 17.09.2013 acest lucru.

Despre activitatea infracţională a inculpatei NN. au dat declaraţii şi inculpaţii B. şi FFFFF., ea colaborând cu inculpaţii N., KK. şi VV.

În sarcina inculpatului OO. s-au reţinut un număr de 18 acte materiale de luare de mită în 08.01.2011, sesiunile începând cu orele: 09.24.21, 11.22.45, 11.27.40, 11.58.05, 15.10.49, 17.37.30, -09:19:55-; 11:46:14-; 11:54:58; 12:02:19; 12:28:00; 12:37:36-; 13:45:22-; 13:48:12-; 14:30:19-; 14:42:21-; 15:15:04; 17:41:43.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

Inculpatul OO. a primit mita sub formă de bani în paşapoartele prezentate la control de persoanele care tranzitau vama, o extrăgea şi o introducea în buzunar.

Astfel, inculpatul OO. a primit mită câte 5 RON în tura din 08.01.2011 orele 09:24.21, 11.27.40, 17.37.30, -09:19:55-; ora 12:02:19 de la "BBBBB." ora 17:41:43.

Inculpatul OO. a dat şi rest la banii primiţi drept mită, în tura din 08.01.2011, ora 11:22.45; 11.58.05; ora 17:37.30 când persoana îi cerea rest; ora 12:02.19 a primit 50 RON şi a dat rest 45 RON; ora 17:41.43.

De asemenea, el pretinde mită de la "Igor", în tura din 08.01.2011 ora 11:54.58 când acesta i-a spus că nu are mărunţei, el zicând: "Băi! Ce faci aici?".

Din banii primiţi cu titlu de mită, inculpatul OO. i-a dat şi investigatorului sub acoperire KKK. 30 de RON.

În cursul urmăririi penale, inculpatul OO. nu a dat declaraţie, precizând aceasta la datele de 21.02.2011 şi 01.04.2011, iar în faţa instanţei s-a prevalat de acelaşi drept la tăcere, precizând asta la termenul de judecată din 12.11.2013.

Despre activitatea infracţională a inculpatului OO. a relatat în declaraţiile date inculpatul Q.

În sarcina inculpatului PP. s-au reţinut un număr de 19 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 18 în 06.01.2011, orele: 09.34.40, 09.36.27, 11.23.42, 11.48.40, 12.59.09, 13.13.40, 13.28.14, 13.47.01, 14.21.10, 14.29.11, 15.13.18, 15.14.37, 16.14.10, 16.28.18, 16.38.11, 16.42.30, 16.55.03, 12.47.57 (împreună cu Y.); - 1 în 10.01.2011, orele: 12.19.45.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate, majoritatea fiind comise sub forma primirii banilor în paşapoartele pe care le verifica, el extrăgea banii şi-i introducea în buzunarele uniformei, dar uneori el şi pretindea mită.

Astfel inculpatul PP. a primit 20 de euro în tura din 06.01.2011 ora 09:34.40; 100 RON în 06.01.2011 ora 11:23.42; două bancnote a câte 20 de euro în 06.01.2011 ora 11:59.09; 50 euro în 06.01.2011, ora 13:47.01; 50 euro 06.01.2011 ora 14:29.11; două bancnote a câte 10 euro în 06.01.2011 ora 15:13.18; 10 euro de la "AAAAA." în data de 06.01.2011 ora 15:14.37 deşi pretinde 20 de euro dar primeşte doar 10 euro.

Inculpatul PP. a pretins bani de la persoanele care tranzitau frontiera de stat la data de 06.01.2011 ora 16:28.18 când a cerut: "pregăteşte 200!", "dă şi tu 200!" la 16.28.40, şi după ce a primit mai multe bancnote i-a restituit 50 de euro persoanei, iar între timp, la 16.28.45 şi-a făcut casa la bani, numărând ce a primit.

La data de 06.01.2011 ora 16:55.03 a pretins bani de la o persoană zicând: "dar nu dai d-acesta, de un suc?", dar nu a primit nimic.

Inculpatul PP. a schimbat bani în valută lui "AAAAA.", i-a dat bancnote mai mici şi a primit 5 bancnote a câte 50 de euro, apoi a primit 2 bancnote mită de la "AAAAA.", în data de 06.01.2011 ora 13:13.40.

Alteori, inculpatul PP. era complice la luare de mită, în sensul că la data de 06.01.2011 orele 12:47.57 inculpatul Y. a luat 50 RON mită de la o persoană şi i-a dat-o inculpatului PP. care a băgat-o în buzunar, iar la data de 10.01.2011 ora 12:19.45 inculpatul S. a extras o bancnotă dintr-un paşaport şi i-a dat-o inculpatului PP. care a băgat-o în buzunar.

Prin declaraţiile date la urmărirea penală la datele de 21.02.2011 şi 29.03.2011 acesta s-a prevalat de dreptul la tăcere şi în faţa instanţei a precizat acelaşi lucru la termenul de judecată din 12.11.2013.

Inculpaţii N. şi I. au relatat despre activitatea infracţională a inculpatului PP., din probe rezultând că el colaborează infracţional cu inculpatul Y. şi S.

În sarcina inculpatului QQ. s-au reţinut un număr de 23 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 12 în 05.01.2011, orele: 09.38.04, 12.02.07, 12.34.46, 13.09.14, 14.22.04, 14.51.42, 15.35.07, 10.22.15, 11.38.00, 12.51.10, 13.51.10 şi 16.28.38; - 5 în 08.01.2011, orele: 10.10.56, 15.59.46, 16.22.57, 15.54.33, 16.25.20; - 3 în 09.01.2011, orele: 23.00.07, 23.05.08, 23.25.31; - 3 în 07.01.2011, orele: 00.54.39, 01.41.10, 04.08.18. (actele materiale - din 08.01.2011 orele 15:54.33, 16.25.20 - împreună cu ZZ.; - din 07.01.2011 orele 01:41.10, 04.08.18 - împreună cu ag.şef adj. J.; - din 05.01.2011 orele 10:22.15, 11.38.00, 12.51.10, 13.51.10 şi 16.28.38 cu W.).

S-au confirmat în totalitate numărul actelor materiale, cu excepţia celor din data de 05.01.2011 ora 16:28.38. şi 07.01-2011 ora 04:08.18, pe care instanţa le-a înlăturat, nefiind dovedite.

Astfel, în tura din 05.01.2011 ora 16:28.38 inculpatul QQ. se afla în tonetă pe sensul de intrare în ţară P.T.F. Albiţa împreună cu inculpatul W., care a stins lumina, a scos din buzunar mai multe bancnote şi le-a dat inculpatului QQ. care le-a pus în buzunarul interior stâng de la piept al bluzonului, colegul său zicându-i: "i-ai p-ăştia!" rezultând că banii proveniţi din mită erau adunaţi în tura respectivă de inculpatul QQ., nu că acesta lua mită de la cineva în acel moment sau colegul său W.

În tura din 07.01.2011 ora 04:08.18, inculpatul QQ., cu lumina stinsă, a scos din buzunar o bancnotă şi i-a dat-o lui J. care a băgat-o în buzunar, dar niciunul din cei 2 nu a primit mită de la vreo persoană, în acel moment pentru a se reţine vreun act material de luare de mită, ei doar îşi dădeau bani unul la altul.

În cele mai multe cazuri, inculpatul QQ. a primit mita extrăgând banii din paşapoartele primite pentru verificare de la persoanele care tranzitau frontiera de stat, pe care i-a introdus-o în buzunar.

Astfel, el a primit la data de 05.01.2011, ora 12:02.07, în prezenţa inculpatului W. 200 RON de la o persoană; 50 RON sau euro de la "Prisac", ora 14:22.04; 10 RON la ora 14:51.42; 10 euro la ora 15:35.07; 50 RON în data de 07.01.2011 ora 01:41.10.

Alteori, inculpatul QQ. era complice la luare de mită, în data de 05.01.2011 ora 10:22.15 primind mita luată de W. în prezenţa sa de la o persoană şi introducând-o în buzunar, zicând: "Asta-i a mea!" la aceeaşi dată, ora 11:38.00 a primit o bancnotă în dolari luată mită de la inculpatul W., în prezenţa sa de la o persoană şi a băgat-o în buzunar; la orele 12:51.10 şi 13.51.10 în mod similar, inculpatul QQ. a primit de inculpatul W. mita luată de la persoanele ce tranzitau frontiera şi a băgat-o în buzunar; în data de 07.01.2011 inculpatul QQ. i-a dat inculpatului J. un paşaport din care acesta a extras 5 RON; în data de 08.01.2011 ora 15:54.33 inculpatul ZZ. a luat o sumă de bani dintr-un document adus în tonetă de inculpatul QQ., iar la 16.25.20 inculpatul ZZ. a luat bani dint-un paşaport adus în tonetă de inculpatul QQ. şi i-a introdus în geantă; în 08.01.2011 ora 16:22.57 inculpatul ZZ. a luat 100 RON în prezenţa sa de la o persoană.

În data de 08.01.2011 ora 15:59.46, inculpatul QQ. a luat bancnote de sub biroul lui şi le-a dat inculpatului ZZ., care le-a pus în geantă.

Inculpatul QQ. a colaborat sub aspect infracţional cu inculpaţii W., J. şi ZZ.

În data de 09.01.2011 ora 23:25.31 inculpatul QQ. a întrebat persoana care-i dădea mită dacă vrea rest spunându-i că îi pune la urmă în paşaport.

În cursul urmăririi penale, inculpatul QQ. nu a dorit să dea declaraţie precizând aceasta la data de 21.02.2011 şi 30.03.2011.

În faţa instanţei de judecată, deşi iniţial la sesizarea instanţei cu rechizitoriu a depus o declaraţie dactilografiată şi semnată în care a recunoscut în totalitate săvârşirea faptelor aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare al instanţei solicitând aplicarea art. 3201 C. proc. pen., la data de 19.04.2011, ulterior a revenit şi a solicitat judecata pe calea dreptului comun, prevalându-se de dreptul la tăcere, prin declaraţia dată la termenul de judecată din data de 12.11.2013.

Despre activitatea infracţională a inculpatului QQ. a relatat şi inculpatul Q.

În sarcina inculpatului RR. s-au reţinut un număr de 24 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 12 în tura din 01/02.12.2010, sesiunile începând cu orele: 23.35.18, 01.23.40, 00.15.18, 00.18.22, 00.21.00, 00.24.09, 00.32.58, 01.43.11, 02.02.14, 02.06.53, 04.43.45, 07.58; -12 acte materiale în data de 18.12.2010 în intervalul orar:-18:19:15-18:21:34; 18:22:41-18:24:50; 18:25:38-18:28:20; 18:51:20-18:55:06; 18:56:43-18:59:07; 19:00:34-19:02:42; 19:03:41-19:05:40; 19:22:29-19:25:50; 19:46:38-19:49:23; 19:54:38-19:58:22; 21:40:47-21:43:08; 21:47:41-21:52:04.

S-au confirmat în totalitate numărul actelor materiale cu excepţia celui din data de 1/2 decembrie 2010 ora 7:58 neexistând înregistrări care să confirme acest act material de luare de mită, care de altfel nici nu este descris în rechizitoriu.

Majoritatea actelor materiale de luare de mită au fost comise sub forma primirii bancnotelor în paşapoartele primite spre verificare de la persoanele care tranzitau frontiera de stat, ele fiind extrase de inculpat şi introduse în buzunarele uniformei.

Actele materiale din 1/2 decembrie 2010 rezultă din înregistrările audio-video şi procesele-verbale coroborat cu procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire KKK. aflat la dosar de urmărire penală.

Inculpatul RR. a primit mită bani şi în unele situaţii dădea rest: 1/2 decembrie 2010 ora 00:24.09 a primit 10 RON; ora 02:02.14 a primit 50 RON şi a dat rest 45 RON, reţinând 5 RON; la ora 04:43.45 inculpatul RR. a dat rest la banii primiţi mită.

Actele materiale din data de 18.12.2010 au fost dovedite prin procesele-verbale existente la dosar de urmărire penală, coroborat cu procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire KKK. aflat la dosar de urmărire penală.

Din banii primiţi cu titlu de mită, inculpatul RR. i-a dat investigatorului sub acoperire suma de 50 RON şi 50 RON la sfârşitul turei din 2 decembrie 2010.

Despre activitatea infracţională a inculpatului RR., a relatat inculpatul Q., iar sub aspect infracţional din probe rezultă că acesta colabora cu inculpatul LL.

În cursul urmăririi penale inculpatul RR. nu a dat declaraţie, precizând aceasta la data de 21.02.2011 şi 31.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată s-a prevalat de dreptul la tăcere precizând aceasta la termenul de judecată din 12 noiembrie 2013.

În sarcina inculpatului SS. s-au reţinut un număr de 25 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 2 în 05.01.2011, sesiunile începând cu orele: 20.22.25, 20.48.40; - 7 în 06.01.2011, orele: 18.31.14, 18.49.00, 19.12.19, 19.20.00, 19.54.10, 21.46.54, 21.56.14; - 1 în 07.01.2011, orele: 17.48.21; - 3 în 10.01.2011, orele: 23.40.00, 23.15.58, 23.30.57; - 12 în 11.01.2011, orele: 00.47.35, 00.57.40, 01.34.45, 02.33.07, 03.29.42, 04.52.02, 06.51, 01.32.28, 02.07.00, 02.55.00, 03.15.10, 04.46.00.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate.

Ele au fost comise de inculpatul SS. prin primirea mitei în paşapoartele verificate de la persoanele care tranzitau frontiera de stat, el extrăgea bancnotele şi le introducea în buzunarele uniformei, după care implementa date în computer.

Unele acte au fost comise sub forma complicităţii la luare de mită: în tura din 06.01.2011 ora 21:46.54 inculpatul SS. se afla în tonetă cu inculpatul U. care a primit de la o persoană 50 euro, însă a pretins 100 euro, iar inculpatul SS. a intervenit în discuţie zicând persoanei să dea 80 de euro "că-i lasă de-o cafea !", aceasta rezultând din procesul-verbal de transcriere întocmit la 25.01.2011 aflat în volumul 7 dosar de urmărire penală; în tura din 10 ianuarie 2011 ora 23:15.58 inculpatul X. a scos o bancnotă din paşaport şi a dat-o inculpatului SS. care a băgat-o în buzunar, la fel întâmplându-se şi la ora 23:30.57; în tura din 11.01.2011 ora 01:34.45 inculpatul X. i-a dat inculpatului SS. o bancnotă dintr-un paşaport, la ora 02:55.00 repetându-se aceeaşi situaţie, inculpatul SS., primind de la inculpatul X. o bancnotă împăturită pe care a băgat-o în buzunar.

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului SS. rezultă din înregistrările audio-video şi procesele-verbale de transcriere aflate în dosar urmărire penală.

Despre activitatea infracţională a inculpatului SS. au relatat inculpaţii J. şi U., el colaborând sub aspect infracţional şi cu inculpaţii DD., U. şi X.

În cursul urmăririi penale inculpatul SS. nu a dat declaraţii cu privire la fapte, prevalându-se de dreptul la tăcere, precizând aceasta la data de 21.02.2011 şi 29.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată la termenul de judecată din 12 noiembrie 2013 a precizat acelaşi lucru.

În sarcina inculpatului TT. s-au reţinut un număr de 64 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 3 acte materiale în 06.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 00:37:52 - 00:40:53, 02:34:49 - 02:37:56, 04:15:41 - 04:17:33; - 15 acte materiale în data de 10.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 01:22:30 - 01:22:46, 01:26:11 - 01:27:44, 02:25:35 - 02:33:17, 02:33:18 - 02:33:50, 03:10:04 - 03:14:24 - 2 acte materiale, 03:38:45 - 03:41:41, 03:53:17 - 03:56:50 - extrage 2 bancnote din 2 paşapoarte, 03:57:55 - 04:01:30, 06:26:50 - 06:27:37, 06:32:40 - 06:33:05, 06:38:40 - 06:38:50, 03.29.20; - 20 în 22.11.2010, sesiunile începând cu orele: 10.09.29, 10.13.45, 10.17.19, 10.59.07, 11.03.06, 11.13.14, 11.30, 12.38.14, 13.39.30, 14.08.40, 15.12.30, 15.15.44, 16.42.50, 16.59.00, 17.20.00, 17.23.00, 17.38.40, 17.42.33, 17.45.12, 17.52.54; - 3 în 08.01.2011, orele: 13.31.35, 15:43:50, 15:59:00; - 16 acte materiale în data de 12.12.2010 în următoarele intervale orare: -10:17:26 - 10:24:20; 11:51:30 - 11:54:10; 12:17:38 - 12:19:35; 12:41:20 - 12:44:30; 14:24:50 - 14:27:20; 15:37:00 - 15:42:20; 16:01:09 - 16:03:00; 16:05:58 - 16:07:45; 16:08:45 - 16:09:15; 16:28:45 - 16:32:05; 16:52:35 - 16:57:35; 17:06:10 - 17:08:15; 17:11:53 - 17:21:00; 17:24:25 - 17:27:00; 17:32:08 - 17:35:35; 17:36:20 - 17:39:38; 17:44:45 - 17:47:00; 17:51:30 - 17.54:30; - 8 acte materiale în data de 04.12.2010, în următoarele intervale orare: - 11:37:24 - 11:38:20; 13:06:00 - 13:08:01; 14:13:04 - 14:15:20; 14:30:09 - 14:33:11; 14:34:15 - 14:35:42; 14:39:25 - 14:43:38; 15:10:55 - 15:13:20; 17:01:35 - 17:03:30.

S-a impus a fi făcută de la bun început precizarea că actele materiale reţinute în rechizitoriu în sarcina inculpatului TT. au fost greşit calculate, dintr-o simplă operaţiune aritmetică de adunare a acestora rezultând:

3+15+20+3+16+8=65 acte materiale, în loc de 64 adunate de procuror.

Dintre aceste acte materiale, s-a putut observa cu uşurinţă, că în data de 12.12.2010 deşi a fost trimis în judecată inculpatul TT. pentru 16 acte materiale, au fost enumerate 18 intervale orare cu 18 acte materiale, iar în rechizitoriu nu au fost descrise în concret orele comiterii actelor materiale, aşa încât, instanţei i-a revenit sarcina de a delimita aceste acte, stabilind în concret care fac obiectul judecăţii. Dintre aceste acte materiale de luare de mită (65), s-au confirmat în totalitate un număr de 62 acte materiale, în următoarele date:

În data de 06.11.2011 s-au confirmat cele trei acte materiale, sub forma primirii de mită în paşapoarte de la persoanele care tranzitau frontiera de stat.

În data de 10.01.2011 din cele 15 acte materiale enumerate, s-au confirmat 13 acte materiale comise sub forma autoratului sau a complicităţii, cu excepţia actelor materiale de la ora 03:29.20, când nu este dovedit prin probe, neexistând înregistrări sau procese-verbale, iar al 15-lea act materiale nu există, nu este descrisă ora, şi nici nu există înregistrări audio-video sau procese-verbale de transcriere, motiv pentru care instanţa a înlăturat aceste acte materiale de luare de mită ca nedovedite.

Actele materiale din 22.11.2010, au fost confirmate în număr de 19 acte materiale de luare de mită, ora 11:30 indicată în rechizitoriu drept act material de luare de mită nu s-au confirmat, neexistând înregistrare sau proces-verbal din care să rezulte actul material, acesta fiind descris în rechizitoriu, lipsind sesiunea, motiv pentru care instanţa l-a înlăturat ca nedovedit.

Actele materiale din 08.01.2011 au fost dovedite în totalitate, fiind comise sub forma complicităţii la luare de mită, inculpatul AA. a luat mita şi a dat-o inculpatului TT., care a băgat-o în buzunar, el fiind cel care colecta mita, la ora 15:59.00 rezultând clar că au luat 50 de RON mită.

Actele materiale în număr de 16 reţinute în data de 12 decembrie 2010 au fost dovedite în totalitate prin înregistrările existente şi procesele-verbale întocmite, aflate la dosar de urmărire penală şi planşele foto.

Actele materiale din data de 04.12.2010 în număr de 8 s-au confirmat în totalitate, fiind dovedite prin înregistrările şi procesele-verbale aflate la dosar de urmărire penală şi planşele foto.

Uneori, s-a observat bancnota primită de inculpatul TT. cu titlu de mită ca fiind 5 RON, actele materiale din 22.11.2010, intervalul orar: 17.11.53 - 17.21.00; actul material din 12.12.2010, intervalul orar 12:17:38 - 12.19.35 când a primit 4 RON, intervalul orar: 15.37.00 - 15.42.20 când a primit 5 RON; intervalul orar 16:28.45- 16.32.05, când a schimbat 100 RON şi a dat rest, reţinând 5 RON; intervalul orar 16:52.35 - 16 57.35, când a pretins şi primit o sticlă de x; actele materiale din 04.12.2010, intervalul orar 14:30.09 - 14.33.11 când a primit 10 RON şi a dat rest 5 RON; intervalul orar 14:39.25- 14.43.38 când a primit 50 RON şi a dat rest 40 RON, iar persoana i-a mai cerut 5 RON zicând "că-i gol nu cu marfă!", inculpatul TT. primind astfel 5 RON mită.

În cursul urmăririi penale inculpatul TT. nu a dat declaraţie precizând aceasta la data de 21.02.2011 şi 30.03.2011, iar în faţa instanţei de judecată s-a prevalat de dreptul la tăcere, precizând aceasta la termenul de judecată din 12 noiembrie 2013.

Sub aspect infracţional, inculpatul TT. a colaborat cu inculpaţii AA. şi RR., iar implicarea sa în activităţi infracţionale de corupţie a fost relatată de inculpatul Q.

Investigatorul sub acoperire KKK. a primit bani de la inculpatul TT., provenind din actele materiale de luare de mită, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, respectiv, 25 RON la data de 22.11.2010; 45 RON la data de 04.12.2010; 70 RON la data de 12.12.2010.

Deşi inculpatul TT. nu a fost trimis în judecată pentru acte materiale comise la data de 16.11.2010, banii primiţi de investigatorul sub acoperire de la el (10 euro) au fost confiscaţi în folosul statului alături de celelalte sume.

În sarcina inculpatului UU. s-au reţinut un număr de 3 acte materiale de luare de mită: -10.01.2011 ora 14:23.08; -12.01.2011 orele 06:57.42 şi 07.05.27.

Contrar susţinerilor inculpatului UU. actele materiale de luare de mită reţinute în sarcina lui s-au confirmat în totalitate.

În data de 10 ianuarie 2011 ora 14:23.08 inculpatul UU. a primit de la MMMM. un cartuş de ţigări din mita colectată de la persoanele ce tranzitau frontiera de stat prin vama Albiţa.

În data din 12 ianuarie 2011 ora 06:57.42 inculpatul UU., a primit bani de la o persoană neidentificată, din banii colectaţi de poliţiştii de frontieră cu titlu de mită din tura respectivă, de la persoanele care tranzitau frontiera de stat prin Vaslui - Albiţa.

În data de 12.01.2011 ora 07:25.27 inculpatul UU. împreună cu o persoană neidentificată discutau despre banii colectaţi cu titlu de mită.

Din înregistrările audio-video existente la dosar, procesele-verbale de transcriere a acestora aflate la dosar urmărire penală, planşele foto aflate la dosar urmărire penală, coroborat cu declaraţiile altor inculpaţi: N. şi I. rezultă implicarea inculpatului UU. în activităţile infracţionale reţinute în sarcina lui şi care se desfăşurau organizat- la P.T.F. Albiţa.

În cursul urmăririi penale, inculpatul UU. prin declaraţia dată la data de 21.02.2011, nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa la data respectivă, relatând cunoaşterea fenomenului infracţional existent la vama Albiţa, dar precizând că el nu este implicat.

Prin declaraţia dată la data de 29.03.2011, inculpatul UU. a relatat cum s-a întâlnit cu inculpatul VV., întâmplător, la GGGGG. şi l-a însoţit în comuna Miroslava la domiciliul inculpatului N. pe care l-a căutat pentru a vorbi cu inculpatul VV., care era curios ce a declarat acesta anchetatorilor, însă acolo a vorbit doar cu soţia inculpatului, care i-a spus că soţul ei nu are voie să ia legătura cu ceilalţi inculpaţi din dosar, deci, nici cu ei.

În continuarea declaraţiei inculpatul UU. a precizat că din toamna anului 2010 a devenit şef de tură şi se ocupa în baza unui ordin de planificare a poliţiştilor de frontieră, percepând nemulţumiri în rândul acestora cu privire la planificare. A arătat inculpatul UU. că ordinul a fost revocat la scurt timp (după câteva săptămâni, maxim o lună) şi astfel el nu s-a mai ocupat de planificare.

Inculpatul UU. a relatat percepţia fenomenului infracţional de corupţie în vama Albiţa, direct şi prin inculpaţii N. şi YYY., dar a arătat că el nu este implicat, primind de puţine ori bani sau bunuri de la poliţiştii de frontieră, enumerând datele în declaraţie, arătând că rezultă primirea de foloase necuvenite, însă el nu a săvârşit nemijlocit nicio infracţiune de corupţie, neavând contact direct cu cetăţenii.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei de judecată la data de 17.09.2013 şi 04.02.2016 inculpatul UU. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, arătând că el lucra la sediul Poliţiei de Frontieră Huşi şi era ofiţer ture serviciu şi coordona activitatea a 60 de oameni dintre care doar 8 până la 12 lucrau efectiv la punctele de frontieră.

Prin aceste declaraţii, inculpatul UU. a revenit parţial asupra declaraţiilor date la urmărirea penală şi a încercat să-şi facă apărare în sensul că el în timpul înregistrării depusă ca probă la dosar discuta cu agentul LLLL. cu privire la banii pe care acesta îi adunase de la colegi pentru cumpărarea de agende de lucru, iar cartuşul de ţigări i-a fost cumpărat la cererea lui, pentru că lui îi expirase paşaportul din 2009 şi nu mai putea cumpăra produse din vamă.

S-a mai reţinut că, afirmaţiile inculpatului UU., din cuprinsul declaraţiilor date în faţa instanţei, ale martorilor audiaţi la termenul de judecată din data de 03.03.2016, MMMM. şi LLLL. şi actele depuse (copia paşaportului), precum şi relaţiile solicitate de la instituţiile deţinătoare nu sunt în măsură să facă dovada deplină a poziţiei manifestate în cauză de inculpat.

Astfel, dacă inculpatul UU. i-a dat martorului MMMM. bani să-i cumpere ţigări, aceasta ştia şi în cursul urmăririi penale şi ar fi putut să declare organelor de urmărire penală acest lucru, iar dacă agentul LLLL. surprins în înregistrări, îi adusese bani pentru agendele de serviciu ce urmau a fi cumpărate pentru poliţiştii de frontieră, banii adunaţi de la aceştia, acest lucru îl ştia şi în cursul urmăririi penale, când, deşi a dat declaraţii nu a spus acest lucru.

Instanţa a apreciat ca nesincere declaraţiile inculpatului UU., întrucât dacă ar fi dat bani pentru cumpărarea unui cartuş de ţigări, ar fi trebuit să ştie ce a comandat nu să exclame: "Astea sunt light?", iar dacă a primit bani de la martorul LLLL. pentru cumpărare de agende, de ce acesta zice la un moment dat: "aşa mi-a dat OMU !"

Inculpatul UU. a relatat în declaraţie despre 157,5 RON, dar în înregistrare se afirma despre suma de "un milion şase sute".

Toate aceste inadvertenţe au întărit convingerea instanţei că inculpatul UU. a încercat în cursul judecăţii să-şi facă apărări pentru a scăpa de răspunderea penală, el nereuşind să înlăture celelalte probe administrate în cauză, arătate mai sus, şi din care rezultă săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei.

În sarcina inculpatului VV. s-au reţinut un număr de 3 acte materiale de luare de mită, după cum urmează, - 1 act material de luare de mită, în data de 06.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 08:09:05 - 08:09:20; - 1 act material de luare de mită, în data de 11.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 08:15:49 - 08:16:36; - 1 act material de luare de mită, în data de 12.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 08:42:13 - 08:42:33.

Contrar susţinerilor inculpatului VV. actele materiale de luare de mită reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanţei s-au confirmat în totalitate, iar cererea lui de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de luare de mită în infracţiunea de tăinuire, prev. de art. 270 alin. (1) C. pen. este neîntemeiată fiind respinsă, faţă de modul în care s-au desfăşurat faptele reţinute în sarcina sa şi calitatea specială, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în ce priveşte infracţiunea de tăinuire.

În data de 6 ianuarie 2011, intervalul orar 8:09.05 - 8.09.20, conform înregistrării ambientale şi a procesului-verbal de transcriere din 24.01.2011 precum şi a planşelor aflate la dosar urmărire penală, inculpatul VV. se afla în biroul său din P.T.F. Albiţa când o persoană îmbrăcată militar, neidentificată, a intrat în biroul său şi i-a dat bani, inculpatul VV. a luat banii şi i-a băgat în buzunarul din partea dreaptă a pantalonilor zicând "O ieşit mărunţeii. Merci.".

La data de 11 ianuarie 2011, în intervalul orar 08:15.49 - 08.16.36, potrivit înregistrării ambientale audio-video făcute în biroul său, transcrise prin procesul-verbal din 24.01.2011 fiind evident o eroare materială de dactilografiere data anului ca fiind 2010, inculpatul VV. a intrat în biroul său cu un bărbat, ce purta uniformă de poliţie de frontieră şi a găsit pe jos lângă birou o cutie pentru produse de patiserie, după care zice: "Ce-i asta, mă arestează?". Colegul în uniformă de poliţist de frontieră care îl însoţea i-a înmânat nişte bani şi i-a indicat prezenţa unei liste pe birou. Apoi inculpatul VV. i-a spus acestuia să o lase aşa sub mapă şi întrebându-l dacă: "fiecare, ori XXXXX., a făcut ceva?".

Cei doi au discutat apoi despre modul cum să fie repartizaţi pe ture, inculpatul L. pe intrare, pentru că nu a fost şi "HHHHH. - adică să bage 3 pe intrare!"

În data de 12 ianuarie 2011, intervalul orar 8:42.13 - 8.42.33, potrivit înregistrărilor ambientale din biroul şefului P.T.F. Albiţa şi a procesului-verbal de transcriere din 24.01.2011, fiind evident o eroare materială de dactilografiere trecerea datei anului ca fiind 2010, inculpatul VV. a intrat în birou cu o persoană îmbrăcată în civil care i-a dat nişte bancnote, făcând un gest care să mascheze activitatea infracţională, ca o strângere de mână.

Inculpatul VV. a preluat bancnotele a căror cupiură nu a putut fi identificată, cu mâna dreaptă şi le-a introdus în buzunarul din dreapta al pantalonilor, după care zice: "nu-i problemă YYYYY., rezolvăm …"

Din înregistrări rezultă că inculpatul VV. primea de la subordonaţi partea de bani ce i se cuvenea din mita luată de aceştia de la persoanele ce tranzitau P.T.F Albiţa, de regulă, la începutul zilei de lucru.

Deşi nu au fost reţinute drept acte materiale de luare de mită în sarcina inculpatului VV., nefiind trimis în judecată pentru acestea, în ziua de 6 ianuarie 2011 din procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor făcute în biroul său şi planşele foto cu momente operative, rezultă că şi la alte ore 8:48.38, 15.00.20, 16.12.27, inculpatul VV. a scos din buzunare bani, de regulă euro, i-a numărat şi apoi i-a introdus în buzunar sau portofel.

Din înregistrările ambientale făcute în punctele de lucru unde îşi desfăşurau activitatea alţi inculpaţi, rezultă că inculpatul VV. a asistat şi în mod direct la momentul în care se lua mită de la o persoană care tranzita frontiera de stat, de către un subaltern din subordinea sa, inculpatei NN. zicându-i chiar el: "Ia uite că-ţi întinde!".

Activitatea infracţională a inculpatului VV. rezultă din probele administrate arătate mai sus şi din declaraţiile majorităţii inculpaţilor care îl indica drept beneficiar principal al mitei împărţite de şefii de grupă, el fiind coordonatorul principal al grupării infracţionale, apărările inculpatului în sensul că nu a fost la domiciliul inculpatului N. în comuna Miroslava, ci a fost cu inculpatul UU. la domiciliul numitei IIIII. pentru a achiziţiona un imobil de la aceasta (declaraţia din 1.04.2011).

În cursul judecăţii inculpatul VV. la termenul de judecată din data de 12 noiembrie 2013 s-a prevalat de dreptul la tăcere şi a declarat că nu doreşte să dea declaraţie în cauză.

În sarcina inculpatului WW. s-au reţinut un număr de 8 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 6 acte materiale în data de 05.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 20:47:43 - 20:59:12; 20:52:21 - 20:54:34; 21:32:31 - 21:35:27; 21:41:37 - 21:44:10; 22:21:20 - 22:23:42; 22:31:51 - 22:34:26; - 2 acte materiale în data de 06.01.2011, sesiunile cuprinse între orele: 18:51:25 - 18:52:00; 18:57:00 - 18:57:42.

Actele materiale de luare de mită reţinute în sarcina inculpatului WW. s-au confirmat în totalitate, contrar susţinerilor acestuia.

Majoritatea actelor materiale au fost comise în timp ce acesta se afla în tonetă pe sensul de ieşire din ţară al P.T.F. Albiţa, primind bani cu titlu de mită în paşapoartele pe care le verifica, primite de la persoanele care tranzitau frontiera de stat, bani pe care îi lua şi îi introducea în buzunarul uniformei de serviciu.

Unele acte au fost comise împreună cu inculpatul L. care colecta de la el banii extraşi din paşapoarte şi îi băga în buzunar. Astfel, în tura din 06.01.2011, interval orar 18:51.25 - 18.52.00 şi interval orar 18:57.00-18.57.42 s-a întâmplat acest lucru. În ultima sesiune inculpatul L. i-a zis inculpatului WW. să dea în patru banii luaţi ultima dată, iniţial vroia să-i dea deoparte, apoi s-a răzgândit zicând că "ne complicăm, degeaba!".

Se pare totuşi că cei doi inculpaţi şi-au împărţit banii colectaţi cu titlu de mită, întrucât la ora 18:57.30 L. i-a dat inculpatului WW. mai multe bancnote pe care acesta le-a introdus în buzunarul dreapta de la pantaloni iar el la rândul său introduce celelalte bancnote în buzunarul interior de la veston.

La data de 05.01.2011, intervalul orar 20:52.21 - 20.54.34 se observă cupiura banilor primiţi ca fiind 10 RON, la intervalul orar 21:41.37 -21.44.10, aceeaşi dată a primit două bancnote de câte 10 RON şi a dat rest două bancnote de câte 5 RON.

În celelalte acte materiale reţinute în sarcina inculpatului WW. nu se observa cupiura bancnotelor primite dar aceasta nu are relevanţă sub aspectul comiterii faptei.

Probele administrate se coroborează cu declaraţia inculpatului WW., care la data de 10.03.2011 a dat declaraţie şi a recunoscut că a primit bani de la persoanele ce tranzitau frontiera pe care şi i-a însuşit introducându-i în buzunarele sale, fiind bancnote de 1 leu până la 10 RON şi nu întreba persoanele de ce îi dădeau banii, fiind o tradiţie, un obicei, însă nu primea bani pentru a-şi încălca îndatoririle de serviciu.

A mai arătat că luau mită şi alţi colegi şi că nu a colectat nimeni mita şi el nu a împărţit banii cu nimeni şi nici nu a primit bani de la alţi colegi.

Deşi, prin declaraţia dată în faţa instanţei la data de 17.09.2013, inculpatul WW. nu a mai recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare, precizând că era tulburat psihic când a dat declaraţia de recunoaştere parţială a faptelor şi nu a citit-o, iar el nu a dat niciodată bani sau alte produse şefului de tură sau inculpatului VV., probele administrate dovedesc că acesta a colaborat cu inculpatul L., aspect confirmat de către inculpaţii A., J. şi L.

În sarcina inculpatului XX. s-au reţinut un număr de 15 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 1 în 06.01.2011, orele: 23.02.17; - 4 în 07.01.2011, orele: 00.59.20, 02.20.34, 05.21.48, 07.10.47; - 8 în 09.01.2011, orele: 08.27.20, 09.23.52, 10.40.48, 10.43.01, 11.50.25, 12.35.31, 14.44.18, 16.49.12; - 2 în 10.01.2011, orele: 19.16.50, 21.32.00.

S-a reţinut că se confirmă în totalitate numărul actelor materiale de luare de mită, cu excepţia celor din data de 06.01.2011 orele 23:02.17 pentru care nu există înregistrări şi nici proces-verbal de transcriere a acestora sau alte probe şi a actului material din 07.01.2011 ora 05:21.48 când din înregistrări şi procesul-verbal de transcriere a acestora, aflat la dosar urmărire penală, rezultă că inculpatul XX. aflându-se în tonetă pe sensul de intrare în ţară al P.T.F. Albiţa a scos din buzunare mai multe bancnote, fără a se putea distinge elementele de identificare ale acestora, pe care le-a aranjat şi apoi le-a introdus în acelaşi buzunar, de faţă fiind şi inculpatul F., însă în acel moment niciunul dintre inculpaţi nu a luat mită de la cineva, astfel încât instanţa a procedat la înlăturarea acestor acte materiale de luare de mită.

În majoritatea cazurilor inculpatul XX. a primit mită sub formă de bani în paşapoartele pe care le verifica, primite de la persoanele ce tranzitau frontiera de stat, iar banii şi-i băga în buzunarele uniformei, după care implementa datele în computer.

În data de 07.01.2011 intervalul orar 2:20.34 - 2.20.50 a primit 10 euro; în data de 07.01.2011, intervalul orar 7:10.47 - 07.16.20 a negociat mita cu persoana numită "ZZZZZ." şi a pretins 10 euro întrucât a constatat nereguli în acte, intervenind în discuţie şi inculpatul F., apoi persoana, la ora 07:15.04 i-a pus banii pe o poliţă, loc indicat de XX., zicându-i: "hai că vă mai dau 10 RON" iar inculpatul a luat banii, scăpându-i pe jos, şi i-a ridicat şi apoi i-a băgat în buzunar.

În data de 09.01.2011, intervalul orar 8:27.20 - 8.58.20 inculpatul XX. a primit o monedă euro într-un paşaport şi i-a spus persoanei că e prea puţin: "aia e de făcut gargară, e de pus în buzunarul din stânga iar pentru celălalt buzunar trebuie să dea altă sumă", şi deşi persoana se plângea că nu mai are decât 15 RON în portofel, inculpatul XX. pretindea mai mulţi bani.

Inculpatul XX. la data de 09.01.2011, intervalul orar 09:23.52 - 09.27.00 a dat rest la banii primiţi drept mită, iar la aceeaşi dată, intervalul orar 11:50.25 - 11.52.59, a mulţumit persoanei pentru banii primiţi în paşaport, pe care îi băga în buzunar. La aceeaşi dată, intervalul orar 14:44.18 - 14.45.41 inculpatul XX. i-a spus persoanei de la care primea banii mită în paşaport că: "şi lui tata îi iau banii dacă vine pe aicea!" şi râdea.

La data de 10 ianuarie 2011, intervalul orar 19:16.50 - 19.18.46 a primit o bancnotă de la un cetăţean în birou şi i-a spus "să trăieşti!", spunându-i să aştepte în maşină şi implementând datele în computer.

Inculpatul XX. a colaborat sub aspect infracţional cu inculpatul F. dar şi cu inculpatul V., care la data de 10.01.2011, intervalul orar 21:24.10 - 21.24.35 i-a dat banii adunaţi ca mită în buzunar să-i ducă la maşină, dându-i cheia autoturismului indicând locul unde să ascundă banii.

În cursul urmăririi penale la 21.02.2011 inculpatul XX. nu a dat declaraţie, la data de 31.03.2011 a dat declaraţie în care a arătat că recunoaşte că ocazional a găsit bani în paşapoarte şi i-a însuşit, dar nu a recunoscut toate actele materiale reţinute în sarcina sa şi nici constituirea grupului infracţional organizat. El a declarat că a primit de trei ori câte 5 RON dar şi-a respectat îndatoririle de serviciu şi nu a pretins vreodată 10 euro fiind vorba despre schimbarea sumei respective de bani, adică el vroia să schimbe 10 euro în lei moldoveneşti pentru a alimenta maşina personală cu benzină din Republica Moldova.

Prin declaraţia dată la 22.02.2011 în instanţă la Curtea de Apel Bucureşti inculpatul XX. nu a recunoscut nici una dintre acuzaţiile aduse.

În faţa instanţei de judecată, prin declaraţia dată la data de 17.09.2013, inculpatul XX. nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, precizând că nu-şi menţine declaraţiile date la urmărirea penală.

Despre activitatea infracţională a inculpatului XX. a făcut relatări şi inculpatul F. la urmărirea penală.

În sarcina inculpatului YY. s-au reţinut un număr de 15 acte materiale, după cum urmează: - 15 în 24.11.2010 sesiunile începând cu orele: 00.01.00, 00.12.17, 00.15.40, 00.18.45, 00.45.17, 01.11.11, 01.19.32, 01.25.23, 01.33.58, 01.37.56, 02.08.56, 02.16.10, 02.31.10, 02.42.45, 04.18.52.

Actele materiale reţinute mai sus s-au confirmat în totalitate, contrar susţinerilor inculpatului YY.

Astfel, în majoritatea cazurilor inculpatul YY. a primit mită sub formă de bani în paşapoartele remise spre verificare de persoanele care tranzitau frontiera de stat, el o extrăgea şi apoi o introducea în buzunarele uniformei.

În data de 24.11.2010 ora 01:00 inculpatul YY. a primit 5 RON în paşaport, la ora 00:45.17 inculpatul YY. a primit o bancnotă în lei moldoveneşti şi la ora 01:33.58 inculpatul YY. a primit o bancnotă şi dă rest 45 RON, reţinând pentru el 5 RON, deşi persoana care dăduse bancnota i-a spus să îi păstreze pe toţi.

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului YY. rezultă din înregistrările audio video şi procesele-verbale de transcriere existente la dosar, aflate la dosar de urmărire penală şi dosar urmărire penală, precum şi planşele foto aflate la dosar urmărire penală.

Despre activitatea infracţională de corupţie a inculpatului YY. a relatat inculpatul Q. şi ceilalţi inculpaţi care au dat declaraţii în cauză care arată implicarea tuturor inculpaţilor în activitatea de corupţie desfăşurată la P.T.F. Albiţa.

Investigatorul sub acoperire KKK. a primit de la inculpatul YY. suma de 60 RON la data de 24 noiembrie 2010 din banii primiţi cu titlu de mită de acest inculpat de la persoanele care tranzitau frontiera de stat prin Vama Albiţa.

Inculpatul YY. nu a recunoscut comiterea faptelor, prin precizările făcute, arătând că transcrierea nu coincide cu filmul vizionat în instanţă, a negat afirmaţiile făcute de investigatorul sub acoperire KKK. în procesele-verbale de transcriere şi a contestat că el ar fi luat vreodată mită de la persoanele ce tranzitau frontiera de stat prin Vama Albiţa, fără a preda cele susţinute.

În sarcina inculpatului ZZ. s-au reţinut un număr de17 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 2 în 06.01.2011, orele: 01.51.38, 04.21.08; - 8 în 08.01.2011, orele: 13.29.09, 14.00.45, 15.23.44, 15.37.28, 15.54.33, 16.25.00, 15.59.46 şi 16.22.57; - 1 în 12.01.2011: - 13:36:10 - 13:47:43.; - 6 în 26.11.2010, orele: 10.13.10 - 10.17.00, 10.24.46 - 10.28.24, 10.48.50 - 10.50.34, 12.04.40 - 12.06.43, 12.36.00 - 12.40.52, 17.26 (proces-verbal IA - în prezenţa lui SSS.).

Actele materiale reţinute mai sus se confirmă în totalitate, de probatoriul administrat contrar susţinerilor inculpatului ZZ.

Astfel, de cele mai multe ori inculpatul ZZ. primea mită bani în paşapoartele pe care le verifica, o lua şi o introducea în buzunarul uniformei, iar uneori actele materiale de luare de mită erau comise de faţă cu colegii săi, inculpaţii AA. şi QQ., SSS. sau investigatorul sub acoperire KKK. la 12 ianuarie 2011 lua o bancnotă împăturită de la persoana care tranzita frontiera şi i-o dădea inculpatului ZZ. la ora 13:47.33.

Din probele administrate rezultă că inculpatul ZZ. pretindea 10 RON de ştampilă la data de 6 ianuarie 2011 ora 1:51.38 şi primea 10 RON pe care îi introducea într-o geantă neagră cu fermoar; la data de 8 ianuarie 2011 ora 14:00.45 primea 10 RON; inculpatul ZZ. primea câte o bancnotă de 5 RON la data de 26.11.2011 orele 10:13.10 - 10.17.00, 10.48.50 - 10.50.34, 12.36.00 - 12.40.52, 17.26 şi dând rest la banii primiţi în data de 26 noiembrie 2010 interval orar 10:24.46 - 10.28.24.

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului ZZ. rezultă din înregistrările audio-video, procesele-verbale de transcriere şi planşele foto, precum şi din declaraţiile altor inculpaţi, respectiv Q., inculpatul colaborând infracţional cu inculpatul QQ.

Din banii primiţi drept mită, inculpatul ZZ. i-a dat 40 RON investigatorului sub acoperire KKK., două bancnote de 10 RON şi 4 bancnote de 5 RON, la data de 26 noiembrie 2011 ora 17:45.

În cursul urmăririi penale inculpatul ZZ. a recunoscut parţial faptele prin declaraţiile date la 21.02.2011, 31.03.2011 şi 11.03.2011, declaraţii care se coroborează cu restul probelor administrate, aspectele relatate de inculpat în declaraţia acestuia din 11 decembrie 2014, nefiind susţinută de nici un mijloc de probă şi contestă înregistrările şi procesele-verbale de transcriere, fără a proba cele susţinute.

În sarcina inculpatului AAA. s-au reţinut un număr de 38 acte materiale de luare de mită, după cum urmează: - 20 în 27/28.11.2010, sesiunile începând cu orele: 23.12.00, 23.35.00, 23.42.59, 23.54.50, 23.58.10, 00.04.31, 00.17.43, 00.22.48, 00.28.56, 00.52.55, 00.58.58, 01.04.10, 01.12.52, 01.50.20, 02.10.41, 02.19.45, 02.39.13, 02.44, 02.50.56, 03.03.49; - 4 în 17.12.2010 în următoarele intervale orare: - 18:37:45 - 18:43:09; 18:52:40 - 18:54:52; 19:13:08 - 19:17:50; 21:59:38 - 22:03:29; - 14 în 06.01.2011 în următoarele intervale orare:- 02:14:38 - 02:17:59; 02:41:44 - 02:25:27; 02:26:26 - 02:29:42; 02:51:35 - 02:53:57; 02:59:34 - 03:02:11; - 03:15:19 - 03:20:56; 03:22:25 - 03:28:55; 04:03:08 - 04:08:06, 00:18:05 - 00:21:02; 00:44:47 - 00:47:55; 01:59:03 - 02:01:24; 02:06:11 - 02:09:05; 02:10:27 - 02:13:49; 03:47:20 - 03:52:28.

Contrar susţinerilor inculpatului AAA., actele materiale reţinute în sarcina sa, au fost comise în majoritatea cazurilor sub forma primirii mitei în paşapoartele pe care le verifica, predate de persoanele care tranzitau frontiera de stat, bancnote pe care el le lua şi le introducea în buzunarul uniformei.

Actele materiale din 06.01.2011 au fost dovedite prin înregistrările audio video şi procesele-verbale de transcriere aflate la dosar de urmărire penală; planşele foto aflate la dosar de urmărire penală coroborat cu procesul-verbal întocmit de investigatorul KKK. aflat la dosar de urmărire penală, precum şi procesele-verbale aflate la dosar de urmărire penală.

Inculpatul AAA. în data de 06.01.2011, intervalul orar 00:18.05 - 00.21.02, a schimbat unei persoane 50 RON în bancnote de câte 5 RON, iar persoana era nemulţumită de restul primit, rezultând din aceasta că inculpatul şi-a însuşit mai mulţi bani ca mită, decât dorea persoana să-i dea.

Actele materiale din data de 17.12.2010 au fost dovedite prin înregistrările şi procesele-verbale de transcriere aflate la dosar urmărire penală, toate coroborându-se cu procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire KKK. aflat la dosar urmărire penală.

În data de 17.12.2010, intervalul orar 18:37:45 - 18:43:09 inculpatul AAA. a primit 10 RON pe birou de la persoana cu autovehiculul X, care nu avea lanţuri la TIR, la aceeaşi dată, intervalul orar 19:13:08 - 19:17:50 a primit pe tăblia biroului o bancnotă de 5 RON; la aceeaşi dată, intervalul orar 21:59:38 - 22:03:29 a primit 10 RON de la posesorul autor X şi a pretins bani în aceeaşi dată, în intervalul orar 18:52:40 - 18:54:52 de la posesorul auto X, care are alcool mult, respectiv, 300 litri coniac cerându-i: "Hai, adu una încoace!", iar persoana îi spune că nu.

Actele materiale din data de 27/28 noiembrie 2010 au fost dovedite cu înregistrările şi procesele-verbale de transcriere, planşe foto, procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire KKK. aflat la dosar de urmărire penală, inculpatul primind sume de câte 5 RON, respectiv, 10 RON cu titlu de mită. Uneori, inculpatul AAA. a trimis persoanele să-şi schimbe banii la schimb valutar sau la "crâşmă", alteori, le dădea rest la banii primiţi drept mită.

Inculpatul AAA. cerea seminţe de la posesorul auto X, iar posesorul auto X, era nemulţumit reproşându-i inculpatului: "V-am cinstit! Îmi luaţi şi maşina?" fiind probleme de identificare a maşinii în computer.

În cursul urmăririi penale, inculpatul AAA., la data de 21.02.2011, nu a dat declaraţie iar la data de 30.03.2011 acesta a recunoscut toate faptele reţinute în sarcina sa, precizând că la început nu a primit bani, însă ulterior, fiind o cutumă, o tradiţie, a acceptat şi el ca şi ceilalţi colegi, să primească sume de bani de la persoanele care treceau prin vamă, primind câte un RON sau 5 RON, dar nu şi-a încălcat niciodată atribuţiile de serviciu, iar din banii astfel primiţi, a dat cu titlu de împrumut şi colegilor săi. Dar niciodată şefilor ierarhici. Inculpatul AAA. a relatat cum investigatorul sub acoperire i-a spus că nu trebuie să se ferească de el şi " dacă omul dă de-o cafea, să ia".

În faţa instanţei de judecată, la termenul din 17.09.2013 inculpatul AAA. a dat declaraţie şi nu a mai recunoscut faptele reţinute în sarcina sa şi nu şi-a mai menţinut declaraţiile date la urmărirea penală, precizând că era în stare de şoc când le-a dat, era arestat, soţia sa urma să nască şi nu-şi aduce aminte ce a declarat.

Ulterior, inculpatul AAA., la termenul de judecată din data de 11.12.2014, a dat o nouă declaraţie în care nu a recunoscut faptele.

Inculpatul AAA. i-a dat investigatorului sub acoperire suma totală de 160 RON din banii primiţi ca mită în turele din 28.11.2010 - 50 RON; 17.12.2010 - 50 RON; 06.01.2011 - 60 RON.

Despre activitatea infracţională a inculpatului AAA. a relatat inculpatul Q.

Cu privire la infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor (poliţişti de frontieră), respectiv luare de mită, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., s-a apreciat de către judecătorul instanţei de fond că nu pot fi pertinente susţinerile inculpaţilor referitoare la greşita ei încadrare juridică, în sensul că în speţă sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de primire de foloase necuvenite.

Astfel, sumele de bani erau acceptate anterior sau concomitent verificării documentelor, infracţiunea de luare de mită s-a consumat la momentul în care poliţiştii observau bancnotele în documentele predate pentru control şi nu le restituiau călătorilor. Sumele de bani nu erau oferite pentru a recompensa un serviciu bine făcut ori calitatea prestaţiei poliţistului de frontieră.

Primirea, acceptarea, pretinderea, ca modalităţi ale comiterii infracţiuni de luare de mită, se realizau de către poliţiştii de frontieră pe de o parte în timpul turelor de serviciu, iar pe de altă parte în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Primirea sumelor de bani sau a bunurilor avea loc înainte sau concomitent îndeplinirii atribuţiilor de serviciu de către poliţiştii de frontieră, respectiv în momentul efectuării controlului documentelor personale sau ale autovehiculelor ce tranzitau prin PTF Albiţa, precum şi aplicării, în final, a ştampilei pe documente, care dădea posibilitatea cetăţenilor să poată trece frontiera de stat.

Spre deosebire de infracţiunea de luare de mită, în cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite primirea se realizează după îndeplinirea unui act la care funcţionarul era obligat potrivit legii.

Raportat la apărările inculpaţilor în sensul că nu poate fi reţinută infracţiunea de luare de mită, în condiţiile în care banii sau celelalte foloase au fost primite fără nicio legătură cu atribuţiile de serviciu, s-a reţinut că, potrivit art. 18 şi 19 din O.U.G. nr. 105/2001, controlul paşapoartelor şi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autorităţile române, precum şi al celor eliberate de autorităţile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către poliţistul de frontieră, iar la trecerea frontierei de stat, după efectuarea controlului documentelor privind identitatea persoanelor, autoritatea vamală efectuează controlul vamal, potrivit reglementărilor vamale.

Pentru a putea aprecia însă dacă faptele reţinute în sarcina inculpaţilor se circumscriu elementului material al infracţiunii deduse judecăţii, se impune o analiză a atribuţiilor lor pentru a se vedea dacă este vorba sau nu de o neîndeplinire de către aceştia a obligaţiilor de serviciu vizând supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat.

Or, inculpaţii sunt acuzaţi de facilitarea, în schimbul primirii unor sume de bani ori a altor foloase, cu titlu de mită, a introducerii în ţară, de către diverse persoane a unor cantităţi de ţigări peste limita permisă de lege, dar şi trecerea cu vederea a unor nereguli constatate în acte sau în echiparea autovehiculelor ce tranzitau vama.

Potrivit atribuţiilor pe care le au, poliţiştii de frontieră trebuie să asigure efectuarea controlului specific de frontieră asupra persoanelor şi să constate eventualele fapte penale sau contravenţii, cu aplicarea măsurilor corespunzătoare, fiind responsabili de securitatea tuturor cetăţenilor, iar potrivit O.U.G. nr. 104/2011, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, poliţiştii de frontieră au, printre altele, îndatoriri privitoare la prevenirea şi combaterea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere.

Mai mult, potrivit art. 21 lit. a), c), l) (în prezent lit. m) ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 280/2011) din O.U.G. nr. 104/2001, poliţistul de frontieră execută supravegherea şi controlul la trecerea frontierei de stat a României, previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră în zona de competenţă, precum şi orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat, realizează controlul documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internaţional, la intrarea şi la ieşirea din zonele libere, în punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau în alte locuri, după caz, potrivit legii, constată contravenţiile şi aplică sancţiunile contravenţionale, potrivit legii şi desfăşoară activităţi pentru constatarea faptelor penale şi, prin organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, efectuează cercetări în legătură cu acestea, conform legii.

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin în zona de competenţă, poliţistul de frontieră este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are dreptul, potrivit art. 27 din O.U.G. nr. 104/2001, să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale privind frontiera de stat ori a căror prezenţă în zona de frontieră este suspectă şi să ia măsurile legale ce se impun, să conducă la sediul poliţiei de frontieră pe cei care prin acţiunile lor periclitează viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori ale statului de drept, persoanele suspecte de săvârşirea unor fapte ilegale la frontiera de stat, persoanele a căror identitate nu a putut fi stabilită, să efectueze controlul persoanelor şi al bagajelor, precum şi al autovehiculelor, mijloacelor de transport feroviare, navelor sau aeronavelor, atunci când există indicii temeinice că săvârşirea unei infracţiuni la regimul frontierei de stat este iminentă şi că persoana sau bunurile căutate se află în zona controlată.

De asemenea, art. 14 alin. (3) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, prevede expres că poliţistul de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere este obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat şi la controlul trecerii frontierei de stat de către participanţii la traficul de frontieră şi personalul prevăzut la art. 12 alin. (1).

În fişa postului poliţistului de frontieră din cadrul PTF Albiţa se prevede că în situaţia când se deţin informaţii sau este solicitat de organul vamal, în cooperare, ia măsurile necesare pentru a preveni eludarea prevederilor actelor normative ce reglementează trecerea frontierei de stat; la ieşirea din serviciu, întocmeşte nota de raport cu principalele constatări din timpul serviciului şi participă la activitatea de bilanţ a turei de serviciu; constată faptele de natură penală şi întocmeşte actele premergătoare conform prevederilor C. proc. pen. şi a celorlalte legi în vigoare; constată, sancţionează faptele contravenţionale aflate în competenţa sa şi întocmeşte proces-verbal de contravenţie, dispunând măsurile complementare, conform legii, dacă este cazul.

Ofiţerul de serviciu din cadrul PTF Albiţa avea, printre altele, obligaţia de a se documenta asupra evenimentelor din punct în vederea redactării şi transmiterii rapoartelor către eşalonul superior în timpul cel mai scurt de la producerea evenimentului.

Ofiţerul de serviciu, potrivit fişei postului cunoaşte în permanenţă situaţia răspândirilor, a litigiilor de trafic, precum şi toate problemele pe linie operativă din PTF. Poliţiştii care efectuează controlul mijloacelor de transport aveau obligaţia de a verifica şi ultimul locaş pretabil de ascundere a persoanelor sau a unor produse sau mărfuri.

Potrivit art. 15 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne constată contravenţii privind (…) vânzarea, circulaţia şi transportul (…) ţigărilor şi băuturilor alcoolice.

Art. 280 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 prevede că în cazul în care contravenţiile vamale sunt constatate de organele de poliţie sau de alte organe cu atribuţii de control, în alte locuri decât cele prevăzute la alin. (1), acestea au obligaţia de a prezenta de îndată actele constatatoare la autoritatea vamală cea mai apropiată, împreună cu mărfurile care fac obiectul contravenţiei.

În consecinţă, a apreciat că încadrarea juridică corectă a faptei este cea reţinută în rechizitoriu, existenţa formei agravate a infracţiunii de luare de mită este stabilită corect în cauză din perspectiva atribuţiilor de control pe care le aveau inculpaţii, atribuţii relevate de fişa postului şi dispoziţiile legale în materie.

Art. 612 din H.G. nr. 707/2006 stipulează că "persoanele fizice pot introduce sau scoate din ţară mărfuri fără caracter comercial, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege."

În conformitate cu prev. art. 2 alin. (2) lit. a) şi e) din O.U.G. nr. 104/2002 modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 o persoană putea deţine, pentru uzul personal, la trecerea frontierei, într-un interval de 24 de ore, 2 pachete de ţigări şi 1 litru de băuturi spirtoase.

În cazul existenţei unor suspiciuni întemeiate sau al unor informaţii referitoare la încălcarea reglementărilor legale la trecerea frontierei de stat, se poate solicita, în scris ori verbal, cu confirmarea scrisă, în cel mai scurt timp, şefilor celorlalte autorităţi din punctul de trecere, efectuarea unui alt control, mai amănunţit. Autorităţile solicitate au obligaţia efectuării acestui control.

Conform înţelegerii, faptele au fost săvârşite de poliţiştii poliţiei de frontieră amintiţi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul PTF Albiţa, prin contribuţii diferite, în funcţie de repartizarea lunară pe grupe, precum şi în funcţie de repartizarea zilnică pe posturile punctului de control trafic (punctul de control al mijloacelor de transport, tonetele de verificare a documentelor de transport sau de călătorie).

Poliţiştii de frontieră au primit, au acceptat sau au pretins mită, direct sau indirect, pentru simpla verificare a documentelor de călătorie sau de transport, pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor şi trecerea, într-un timp scurt, prin PTF Albiţa, şi pentru a trece cu vederea eventualele nereguli, descrise în rechizitoriu în cazul fiecărui inculpat în parte, sau pentru introducerea în ţară a unor bunuri accizabile, mai ales ţigări sau băuturi alcoolice, fără respectarea dispoziţiilor legale privind regimul vamal.

Procedând astfel, inculpaţii şi-au încălcat atribuţiile de serviciu privind combaterea criminalităţii transfrontaliere şi efectuarea controlului la trecerea frontierei de stat a României, apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor şi comunităţii, constatarea contravenţiilor şi a faptelor penale.

Sumele de bani erau oferite drept mită poliţiştilor de frontieră care îşi desfăşurau activitatea în tonetele amplasate în PTF Albiţa, pe sensul de ieşire sau de intrare în ţară, de către călători, de regulă de către cetăţeni străini, în filele documentelor predate pentru control, alteori banii fiind daţi direct.

Bancnotele erau extrase din documentele primite şi introduse în buzunarele pantalonilor, hainei, în genţi sau în diverse locuri în tonetă, sau erau duşi la maşinile proprietatea inculpaţilor parcate în apropiere.

Pe la tonete treceau periodic şefii de grupă sau alţi poliţişti de frontieră care colectau aceste sume strânse, pentru ca, în eventualitatea unui control, colegii lor să nu fie surprinşi având asupra lor banii luaţi mită.

Poliţiştii de frontieră atât cei de la controlul documentelor, cât şi cei de la controlul mijloacelor de transport, primeau, ca urmare a redistribuirii, sume de bani in medie de câte 1200 RON pe tură.

Aşa cum rezultă din înregistrări, parte din poliţiştii de frontieră care verificau documentele nu predau pentru redistribuire toate sumele de bani încasate drept mită, ascunzând o parte pentru ei.

Sume de bani din mită reveneau şi şefilor de grupă, de tură, precum şi şefului PTF Albita, VV., cei care fie coordonau, fie îngăduiau activitatea infracţională amintită.

Acte indirecte de luare de mită sunt şi actele de colectare, întrucât cei care colectau reţineau o parte din bani pentru ei şi remiteau celorlalţi partea lor, ca urmare a redistribuirii.

Poliţiştii de frontieră au pretins, au primit sau au acceptat mită nu doar bani, ci şi alte bunuri (cartuşe de ţigări, băuturi alcoolice, red. Bull, cutii de prăjituri - panetone, portocale, covrigi, etc).

Acţiunile ilicite întreprinse de inculpaţi, caracterul lor curent, maniera concretă în care se proceda, operaţiunile executate (extragerea bancnotelor din documente şi introducerea sumelor de bani primite ca mită în buzunarele uniformei), gesturile care nu erau întotdeauna însoţite de dialoguri, sunt elemente care conduc la concluzia că, în cauză, existau reguli stabilite în atingerea scopului ilicit.

Înregistrările audio-video în mediu ambiental surprind numeroase acte nemijlocite de luare de mită comise de poliţişti de frontieră din cadrul PTF Albita şi despre care nu se poate afirma că aveau un caracter sporadic sau accidental, fiecare inculpat îşi cunoştea rolul şi riscul pe care şi-l asuma.

În unele cazuri, inculpaţii pretindeau direct bunuri sau sume de bani aşa cum au fost descrise mai sus, în cazul fiecărui inculpat în parte.

Alţi inculpaţi, poliţişti de frontieră, întrebau călătorii cu privire la neregulile constatate iar, după primirea mitei poliţistul de frontieră îşi revizuia atitudinea ca şi cum nu a văzut nimic, chiar sfătuiau persoanele cum să procedeze mai departe.

Inculpaţii nu ezitau să îşi exprime nemulţumirea dacă suma de bani primită nu era corespunzătoare, aşa cum au fost descrise faptele mai sus.

În unele cazuri, pentru a primi sume de bani, inculpaţii (poliţişti la tonetă) îi ameninţau pe mituitori că îi întorc.

În numeroase rânduri, inculpaţii luau diferite sume de bani chiar în faţa colegilor, care, din când în când, interveneau în discuţie ori se consultau cu privire la primirea sau nu a sumei de bani oferite, la cuantumul acesteia, la permiterea sau nu a intrării în ţară.

Toate aceste aspecte mai sus relevate confirmă că actul material de luare de mită devenise unul firesc, nemaiexistând tendinţa de a ascunde de colegi activitatea ilicită, utilizându-se mai multe metode de primire/pretindere a banilor de la călători.

Chiar dacă din actele depuse la dosar de I.T.P.F. Iaşi şi S.T.P.F. Vaslui aflate la dosar nr. x/2014, rezultă că în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011 -, nu au fost sesizări de fapte penale privind modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către inculpaţii în cauză, derulându-se în aceeaşi perioadă şi alte controale pe linie de prevenire şi corupţie, organizate periodic de instituţie, aceasta nu înseamnă că inculpaţii nu au comis faptele reţinute în sarcina lor ca fiind dovedite, rezultând din probe, că în tonetele de lucru ale poliţiştilor de frontieră, se aflau alţi poliţişti de frontieră, rămaşi neidentificaţi, şi care asistau la actele de luare de mită, unii primind chiar din bani, după cum rezultă din situaţia de fapt descrisă mai sus.

Celelalte documente clasificate depuse la dosar de ITPF Iaşi, rămase cu gradul de clasificare - secret de serviciu - nu vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei, datorită imposibilităţii inculpaţilor de a avea acces la aceste probe.

Legătura infracţională dintre inculpaţi şi care confirmă înţelegerea intervenită între aceştia este susţinută de numeroase astfel de discuţii înregistrate şi redate în procesele-verbale ataşate la dosar.

Înregistrările redau imagini cu inculpaţii care îşi desfăşurau activitatea în tonetele de intrare/ieşire din ţară şi care primeau sume de bani în mod repetat, fiind surprinşi numărând sau aranjând teancuri de bancnote, pe care le scoteau din buzunarele uniformei de serviciu.

Mai rezultă din înregistrările audio ale conversaţiilor purtate de către poliţişti, fie cu persoanele care tranzitau frontiera, fie între ei, faptul că tarifele erau stabilite şi cunoscute de către toţi cei implicaţi în aceste proceduri.

Fiecare călător cunoştea cuantumul sumei ce urma a fi dată drept mită poliţiştilor, în funcţie de ce doreau să facă.

Deşi cunoşteau faptul că deţinerea pe timpul serviciului a oricăror sume de bani în valută este interzisă, inculpaţii au primit şi sume în valută.

De asemenea, probatoriul administrat în cauză a evidenţiat, dincolo de orice dubiu, că banii obţinuţi cu titlu de mită de către poliţişti se colectau de către şefii de grupă, fiind împărţiţi funcţie de postul în care poliţistul îşi desfăşura activitatea în tura respectivă.

Astfel, la diferite intervale de timp, în tonetă îşi făcea apariţia şeful de grupă sau un alt poliţist, care colectau banii primiţi de poliţiştii de poliţie, după care îi depozitau în anumite locuri bine stabilite. Unii poliţişti fie predau sume de bani în palmă simulând un salut, o strângere de mână, fie stingeau becul şi predau banii pe întuneric.

Cu privire la infracţiunea de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, instanţa a constatat că pentru a fi în prezenţa unui grup infracţional organizat- este necesar a fi îndeplinite în mod cumulativ două condiţii şi anume:

- grupul trebuie să fie format din trei sau mai multe persoane şi să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat.

Cu privire la modul coordonat de funcţionare, este nevoie ca în cadrul grupului să există o subordonare ierarhică, prestabilită, în sensul că trebuie prevăzut rolul fiecărui membru în parte în comiterea infracţiunii. De asemenea, caracterul coordonat presupune planificare, organizare, control cât şi procurarea de instrumente, mijloace specifice, folosirea de combinaţii, etc.

- grupul infracţional organizat-, să nu aibă un caracter ocazional,

Aderarea la grup se realizează prin exprimarea consimţământului expres al unei persoane de a face parte din structura infracţională, în timp ce sprijinirea grupului presupune furnizare de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea săvârşirii infracţiunilor. Ori, fiecare membru al grupului din prezentul dosar şi-a exprimat în mod expres consimţământul, a sprijinit grupul, astfel că fapta reţinută în sarcina inculpaţilor se încadrează în prevederile art. art. 7 din Legea nr. 39/2003

Sub aspectul laturii subiective, trebuie arătat că fapta este săvârşită cu intenţie directă, aceasta trebuind să fie calificată de scop cel puţin din două considerente: persoana trebuie să ştie şi să fie de acord cu înfiinţarea, aderarea, şi sprijinirea grupului, ştiind că urmează a fi comise infracţiuni; trebuie să urmărească obţinerea unor foloase sau avantaje materiale.

Instanţa a considerat că această primă condiţie este îndeplinită în cauză - grupul fiind format din 46 de inculpaţi, care fiecare în parte şi-a dat acordul implicit de a face parte din asocierea infracţională, fiecare a deţinut rolul său, fiecare inculpat a cunoscut, în mare rolul celorlalţi componenţi ai grupului, iar sumele de bani obţinute au fost împărţite între ei după reguli bine stabilite.

Este adevărat că nu avem o constituire clasică a unui grup infracţional dar acest lucru nu înseamnă că această constituire nu există, dacă s-ar fi folosit structura organizatorică a unei instituţii a statului.

Chiar se poate afirma faptul că structura existentă a statului a uşurat această constituire a grupului infracţional, practic nefiind necesară o reorganizare a grupului, în sensul că "liderii prestabiliţi" erau chiar persoanele care ocupau funcţii de conducere şi implicit grade mai mari în cadrul ierarhiei de serviciu al punctului de frontieră.

Este de domeniul evidenţei faptul că exista un coordonator al întregii activităţi infracţionale, în persoana inculpatului VV. acesta avea în subordine şefii de grupă, cu atribuţii clare iar în final veneau executanţii, despre care unul din inculpaţi zicea că "ţin evidenţă dublă" ceea ce fac ei !

De asemenea s-a constatat faptul că era extrem de bine organizată inclusiv activitatea de "împărţire a beneficiilor", mita fiind împărţită între cei care făceau parte din grupare şi lucrau în tura respectivă.

În situaţia în care aceşti executanţi nu îndeplineau "norma" stabilită pentru o zi de muncă erau mutaţi de şefi în locuri de muncă considerate mai grele (fâşia verde) şi neproductive.

Având în vedere perioada relativ mare de timp în care s-a derulat activitatea infracţională, caracterul extrem de intens al acestei activităţi, instanţa a considerat că activitatea grupului infracţional organizat- nu a avut un caracter ocazional.

Practic întreaga activitate a poliţiştilor de frontieră implicaţi, într-o zi de muncă era canalizată pentru realizarea "cotei zilnice" pentru a nu fi mai prejos decât ceilalţi colegi implicaţi, lăudându-se între ei cu privire la abilitatea de a produce bani.

S-a reţinut că, activitatea grupului infracţional rezultă din înregistrările ambientale, audio-video şi procesele-verbale de transcriere ale acestora, mijloace de probă ce confirmă faptul că inculpaţii J., L. şi II., colectau banii primiţi şi îi împărţeau între inculpaţii grupului. Ei nu se ascundeau unii de alţii, dimpotrivă, făceau comentarii cu privire la banii primiţi (tura din 11.01.2001, ora 00:20.38, inculpatul L. zice: "Asta-i gestiune dublă, ce fac eu!".

În momentul realizării activităţii infracţionale ei stingeau lumina în tonetă şi ordonau banii adunaţi şi îi băgau înapoi în buzunare împărţindu-i pe categorii, punându-i în buzunare diferite (09.01.2011, ora 22:36.35).

Astfel, inculpatul K., a discutat liber cu F. despre colectarea banilor şi împărţirea lor, aceasta rezultând din dialogul purtat la data de 05.01.2011, intervalul orar 13:05.45 - 13.06.25, când acesta a scos din buzunarul drept de la pantaloni şi buzunarul interior de la veston mai multe bancnote pe care le ordona şi le introducea la loc în buzunarul de la veston zicând: "Îmi mai trebuie 5 euro să facem şi noi câte o împărţire…"., iar la 00.30.56 - 00.31.33 îşi număra banii strânşi până în acel moment, cu lumina stinsă.

Din procesul-verbal al transcrierii înregistrării din ziua de 06.01.2011 aflat la dosar urmărire penală, rezultă că inculpatul L. a scos banii din buzunar şi i-a pus pe birou, când vine colegul său să-i ia, căruia îi spune: "Ia măi YYYYY.", referindu-se la şeful de grupă X.

De asemenea, în ziua de 09.02.2011, după cum rezultă din procesul-verbal, în timp ce inculpaţii L. şi WW. se aflau în tonetă, pe sensul de intrare în ţară, a venit un agent neidentificat (poliţist de frontieră) şi a luat banii de la cei doi, adunaţi de aceştia cu titlu de mită până în acel moment, rezultând astfel organizarea grupului.

Colaborarea infracţională dintre inculpaţii J. şi inculpatul QQ. rezultă şi din dialogul înregistrat şi transcris din tura din 07.01.2011, intervalul orar 00:20.47 - 00.32.27, când inculpatul J. i-a spus inculpatului QQ.: "Sunt mulţi, să pun 50 RON deoparte!", după ce a numărat şi sortat banii scoşi din buzunare şi adunaţi cu titlu de mită până în acel moment.

Inculpata D. a sortat şi a aşezat banii în mai multe buzunare în data de 10.01.2011.

Inculpaţii T. şi N. au adus banii la inculpata D. care i-a adunat pe toţi pentru a-i duce la maşină, rezultând colaborarea infracţională.

Apărările unora dintre inculpaţi, în sensul că nu se poate reţine cu certitudine că ei sunt cei care au primit sume de bani de la persoanele supuse controlului, întrucât nu se regăseşte chipul lor pe fiecare dintre imagini, nu au fost primite. Astfel, în cel puţin una dintre înregistrări, este bine percepută faţa persoanei inculpate, precum şi alte elemente de individualizare legate de fizicul ei. În aceste împrejurări, prin raportare la respectivele elemente, având în vedere şi programarea pe turele de serviciu, se poate stabili în mod corect şi concret cine este persoana care a primit sume de bani sau bunuri în secvenţele filmate, reţinute în sarcina lor ca acte materiale ale infracţiunii de luare de mită.

Nu are relevanţă dacă bunurile au fost primite pe sensul de intrare sau ieşire ori faptul că nu se distinge cupiura bancnotelor primite pentru existenţa elementului material al laturii obiective a infracţiunii de luare de mită.

Apărările unora dinte inculpaţi cu privire la faptul că ceea ce extrăgeau din documente ar fi fost un fluturaş cu indicaţii de la Consulatul General al României la Bălţi, Republica Moldova, de genul celui depus la dosar instanţă sau un bon de la cântar (RAPSCAN) sunt nesincere, întrucât, aceste bonuri fără valoare nu trebuiau să fie depozitate în buzunare de inculpaţi sau duse la maşinile lor sau depuse în borsete-genţi ori în diverse locuri (poliţe) în tonetă, ele putând fi restituite persoanelor odată cu documentele primite. Mai mult, din înregistrări, rezultă că ulterior, inculpaţii scoteau din buzunarele uniformei bani pe care îi aranjau, îi numărau şi îi băgau la loc în buzunare sau îi predau colegilor care îi colectau.

Referitor la criticile inculpaţilor privind aspectele de nelegalitate, Curtea a reţinut că, în faza de urmărire penală în dosarul nr. x/2010 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie sub imperiul vechiul C. proc. pen., au fost efectuate interceptări şi înregistrări ale convorbirilor şi comunicaţiilor audio-video în mod autorizat, după cum rezultă din actele şi lucrările efectuate în cursul urmăririi penale.

Astfel, cercetările penale s-au declanşat prin procesul-verbal din 01.11.2010 prin care comisarul JJJJJ. şi insp. KKKKK., ambii ofiţeri de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în cursul lunilor septembrie- octombrie 2010, lucrătorii din Punctul de Trecere a Frontierei Albita, pretindeau şi primeau sume de bani şi produse cu titlu de mită de la persoanele fizice sau juridice care tranzitau punctul de frontieră în scopul de a permite intrarea acestora în ţară având asupra lor cantităţi de ţigări, peste limitele legale admise, produse pe care persoanele în cauză, de regulă cetăţeni moldoveni, le comercializau ulterior, în condiţii ilicite pe teritoriul României.

S-a reţinut în procesul-verbal că, de regulă, şeful de grupă ag. şef princ. BB., la indicaţiile şefului de tură, inspector de poliţie EEEE., colectau sume de bani provenite din infracţiunile de luare de mită săvârşite de agenţii de poliţie din subordine, printre care ag. YY., ZZ. şi ag. AA., pe care, ulterior, le împărţeau ei şi ceilalţi agenţi din punct.

Prin adresa nr. x/2 noiembrie 2010 a D.G.A. a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită de către ag. BB., inspector de poliţie EEEE., ag. YY., ZZ. şi ag. AA., care au calitate de organ de cercetare al poliţiei judiciare şi s-a solicitat aprecierea dacă se impune efectuarea unor activităţi procedurale, în baza art. 217 alin. (1)-(4) C. proc. pen.

Prin ordonanţa din data de 02.11.2010 dată în dosarul nr. x/2010 s-a dispus în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificată şi completată, şi art. 2241 - 2244 din C. proc. pen. autorizarea folosirii unui investigator sub acoperire care va fi desemnat din cadrul poliţiei judiciare a M.A.I., pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 03,11.2011 până la data de 02.12.2010 inclusiv, acesta fiind autorizat să desfăşoare următoarele activităţi: să desfăşoare activităţi specifice muncii în Punctul de Trecere al Frontierei Albita, jud. Vaslui şi să se implice, în mod aparent, în activitatea infracţională desfăşurată de făptuitori şi, în acest sens, să dea curs solicitărilor acestora privind modul de efectuare a controlului vamal ori de îndeplinire a altor atribuţii de serviciu specifice punctului de Trecere al Frontierei Albita, pentru a culege date şi informaţii în vederea obţinerii mijloacelor de probă.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a stabilit ca investigatorul sub acoperire să desfăşoare activităţi sub numele de KKK., stabilindu-se datele de stare civilă şi adresa de domiciliu.

Prin încheierea nr. 158 din 08.11.2010 ora 11:30, dat în dosarul nr. 158/08.11.2010 al Curţii de Apel Bucureşti, în baza art. 911 şi următoarele C. proc. pen., a fost autorizată interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor efectuate prin telefon de: ag. BB., inspector de poliţie EEEE., ag. YY., ZZ. şi ag. AA., la posturile telefonice indicate de procuror, precum şi înregistrarea audio - video a convorbirilor purtate în mediul ambiental de către investigatorul sub acoperire şi cei 5 făptuitori atât între ei, cât cu alte persoane în legătură cu cauza, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09 noiembrie 2010 până la data de 08 decembrie 2010, inclusiv, fiind emisă autorizaţia nr. x din 08.11.2010, ora 11:30.

Prin ordonanţa din data de 09.11.2010 dată în dosarul nr. x/2010 procurorul de caz a dispus în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificată şi completată, şi art. 2241 - 2244 din C. proc. pen. autorizarea investigatorului sub acoperire cu numele de cod KKK. să efectueze interceptări şi înregistrări audio - video ale convorbirilor purtate în mediul ambiental, conform Autorizaţiei nr. x/08.11.2010 emisă de Curtea de Apel Bucureşti în baza încheierii de şedinţă nr. 158/08.11.2010 pronunţată în dosarul nr. x/2010 şi a menţinut toate celelalte dispoziţii ale ordonanţei din data de 02.11.2010.

Prin ordonanţa din data de 09.11.2010 dată în dosarul nr. x/2010 s-a dispus în temeiul art. 217 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 1 din O.U.G. nr. 120/2005, în interesul soluţionării cauzei cu celeritate, delegarea M.A.I. - Direcţia Generală Anticorupţie, în vederea efectuării următoarelor activităţi de urmărire penală: întocmirea proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice, precum şi a celor purtate în mediul ambiental, în conformitate cu prevederile art. 913 - 915 C. proc. pen., interceptate şi înregistrate în baza Autorizaţiei nr. x/08.11.2010 emisă de Curtea de Apel Bucureşti în baza încheierii de Şedinţă nr. 158/08.11.2010 pronunţată în dosarul nr. x/2010. şi a altor acte de cercetare penală ce reclamă urgenţă, după înştiinţarea prealabilă (telefonică) a procurorului de caz.

Prin ordonanţa din data de 02.12.2010 dată în dosarul nr. x/2010 s-a dispus în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificată şi completată, şi art. 2241 - 2244 din C. proc. pen. prelungirea autorizării folosirii investigatorului sub acoperire, sub nume de cod KKK., în dosarul nr. x/2010, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03.12.2010 până la data de 01.01.2011, inclusiv,acesta fiind autorizat să desfăşoare activităţi specifice muncii în Punctul de Trecere al Frontierei Albita, jud. Vaslui, să se implice, în mod aparent în activitatea infracţională desfăşurată de făptuitori şi, în acest sens, să dea curs solicitărilor acestora privind modul de efectuare a controlul vamal ori de îndeplinire a altor activităţi specifice P.T.F. Albita, să intercepteze şi să înregistreze audio - video convorbirile purtate în mediul ambiental de făptuitori sau alte persoane în legătură cu faptele ce fac obiectul cauzei şi să culeagă date şi informaţii în vederea obţinerii mijloacelor de probă.

Prin încheierea nr. 175 din 06.12.2010 ora 10:30 a Curţii de Apel Bucureşti, dată în dosarul nr. x/2010 a fost admisă cererea procurorului şi s-a emis autorizaţia nr. 169 prin care s-a dispus în baza art. 911 şi următoarele C. proc. pen. prelungirea autorizării interceptării şi înregistrării convorbirilor şi comunicărilor efectuate de: ag. BB., inspector de poliţie EEEE., ag. YY., ZZ. şi ag. AA. la posturile telefonice indicate şi autorizarea înregistrării convorbirilor audio - video purtate în mediul ambiental de către investigatorul sub acoperire şi făptuitorii sus menţionaţi, atât între ei, cât şi cu alte persoane în legătură cu cauza, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09 decembrie 2010 până la data de 07 ianuarie 2011, inclusiv, autorizându-se totodată şi interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor efectuate prin telefon de AAA., SSS. TT. şi TTT. la posturile telefonice indicate şi autorizarea înregistrării convorbirilor audio - video purtate în mediul ambiental de către investigatorul sub acoperire şi făptuitorii sus menţionaţi, atât între ei, cât şi cu alte persoane în legătură cu cauza, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09 decembrie 2010 până la data de 07 ianuarie 2011, inclusiv.

Prin ordonanţa din data de 07.12.2010 dată în dosarul nr. x/2010 procurorul a dispus, în temeiul art. 217 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 1 din O.U.G. nr. 120/2005, în interesul soluţionării cauzei cu celeritate, delegarea M.A.I. - Direcţia Generală Anticorupţie, în vederea întocmirii procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice, precum şi acelea purtate în mediul ambiental, în conformitate cu prevederile art. 913 - 915 C. proc. pen., interceptate şi înregistrate în baza încheierii de şedinţă nr. 175/2010 şi a autorizaţiei nr. 169 din 06.12.2010 emisă de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2010 precum şi orice alte acte de cercetare penală ce reclamă urgenţă, după înştiinţarea prealabilă (telefonică) a procurorului de caz.

Prin ordonanţa din data de 30.12.2010 dată în dosarul nr. x/2010 procurorul a dispus în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificată şi completată, şi art. 2241 - 2244 din C. proc. pen. prelungirea autorizării folosirii investigatorului sub acoperire, sub nume de cod KKK., în dosarul nr. x/2010, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 02.01.2011 până la data de 31.01.2011, inclusiv, acesta fiind autorizat să desfăşoare activităţi specifice muncii în Punctul de Trecere al Frontierei Albita, jud. Vaslui, respectiv să se implice, în mod aparent în activitatea infracţională desfăşurată de făptuitori şi, în acest sens, să dea curs solicitărilor acestora privind modul de efectuare a controlul vamal ori de îndeplinire a altor atribuţii de serviciu specifice P.T.F. Albiţa şi să intercepteze şi înregistreze audio - video convorbirile purtate în mediul ambiental de făptuitori sau alte persoane în legătură cu faptele ce fac obiectul cauzei şi să culeagă date şi informaţii în vederea obţinerii mijloacelor de probă.

Prin încheierea nr. 1 din 04.01.2011, ora 11, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea procurorului şi în baza art. 911 şi următoarele C. proc. pen. a prelungit autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor şi comunicaţiilor efectuate de: BB., EEEE., YY., ZZ., LLLLL., AAA., SSS. TT. şi TTT. la posturile telefonice indicate şi autorizarea înregistrării convorbirilor audio - video purtate în mediul ambiental de către investigatorul sub acoperire şi făptuitorii sus menţionaţi, atât între ei, cât şi cu alte persoane în legătură cu cauza, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 08 ianuarie 2011 până la data de 06 februarie 2011, inclusiv.

Prin aceeaşi încheiere s-a autorizat:

- interceptarea şi înregistrarea audio-video a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră în tonetele (intrare/ieşire) în care se realizează implementarea datelor în sistemul informatic a persoanelor ce tranzitează Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04.01.2011 până la data de 02,02.2011, inclusiv.

- interceptarea şi înregistrarea audio-video a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră în Biroul şefului de Sector Poliţie de Frontieră Huşi - Albita, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04.01.2011 până la data de 02.02.2011, inclusiv.

- interceptarea şi înregistrarea audio-video a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră în Biroul adjunctului şefului de Sector Poliţie de Frontieră Huşi - Albita, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04.0L2011 până ia data de 02.02.2011, inclusiv.

- interceptarea şi înregistrarea audio-video a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră în Biroul şefului Punctului de Trecere a Frontierei Albita, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04.01.2011 până la data de 02.02.2011, inclusiv.

- interceptarea şi înregistrarea audio-video a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră în Biroul şefului de tură din Punctul de Trecere a Frontierei Albita, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04.01.2011 până la data de 02.02.2011, inclusiv.

- interceptarea şi înregistrarea audio-video a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră în Biroul Dispecerat din Punctul de Trecere a Frontierei Albita, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04.01.2011 până la data de 02.02.2011, inclusiv,

- interceptarea şi înregistrarea audio-video a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră în Biroul Criminalistică din Punctul de Trecere a Frontierei Albita, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04.01.2011 până Ia data de 02.02.2011, inclusiv, fiind emisă autorizaţia nr. x din 04.01.2011, ora 11:00.

Prin rezoluţia din 13.01.2011 dată în dosarul nr. x/2010, procurorul de caz a dispus încetarea imediată a interceptărilor şi înregistrărilor audio - video în locaţiile (tonete intrare/ieşire şi birouri) situate în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albita şi expres indicate în Autorizaţia nr. 1/04,01.2011 la punctele II, III, IV, V, VI, VII şi VIII precum şi informarea instanţei care a emis Autorizaţia nr. 1/04.01.2011, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, reţinându-se că la data de 12.01.2011 au fost ridicate din Punctul de Trecere a Frontierei Albita mijloacele tehnice de interceptare şi înregistrare audio - video ambientală.

Prin ordonanţa din data de 14.01.2011 dată în dosarul nr. x/2010 s-a dispus, în baza art. 261 din Legea nr. 78/2000, încetarea dispoziţiilor din ordonanţa nr. x din data de 30.12.2010 şi scoaterea din cauză a investigatorului sub acoperire, sub nume de cod KKK., reţinându-se că, în cauză, au apărut elemente operative ce comportă un risc mare în îndeplinirea întocmai a activităţilor pe care investigatorul sub acoperire a fost autorizat să le efectueze şi pentru a nu depăşi limitele impuse de procuror prin autorizările emise şi a nu compromite activităţile desfăşurate până în prezent de către investigatorul sub acoperire.

Faţă de succesiunea de legi procesuale penale prin intrarea în vigoare, la data de 01.02.2014, a noului C. proc. pen. - Legea nr. 135/2010, s-a apreciat de judecătorul instanţei de fond că se impune atât analiza incidenţei sancţiunii nulităţii, invocată de către inculpaţi, prin apărătorii aleşi sau desemnaţi din oficiu, cât şi aplicabilitatea Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 51/16.02.2016 prin care dispoziţia legală cuprinsă în art. 142 alin. (1) C. proc. pen., în sintagma "alte organe specializate ale statului" a fost declarată neconstituţională.

În primul rând, s-a reţinut că Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 51/16.02.2016 prin care dispoziţia legală cuprinsă în art. 142 alin. (1) C. proc. pen., în sintagma "alte organe specializate ale statului" a fost declarată neconstituţională are aplicabilitate doar pentru viitor, conform art. 147 alin. (4) din Constituţia României, şi doar pentru interceptările de convorbiri şi comunicări efectuate sub imperiul noului C. proc. pen. intrat în vigoare la data de 01.02.2014, nefiind aplicabilă în prezenta cauză.

În al doilea rând, interceptările, înregistrările convorbirilor şi comunicaţiilor din dosarul de urmărire penală nr. x al MP-PICCJ-DNA au fost dispuse şi efectuate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la acea dată, respectiv art. 911 - art. 914 din vechiul C. proc. pen., prin urmare, analiza condiţiilor de legalitate a dispunerii şi efectuării acestora se raportează la dispoziţiile legale în vigoare la acea dată, în speţă dispoziţiile art. 911 - art. 914 din vechiul C. proc. pen., dispoziţii legale care nu au fost declarate neconstituţionale cât timp au fost în vigoare.

Regimul sancţiunii nulităţii care poate fi analizat în speţa de faţă (nulitatea mijloacelor de probă, a procedeelor probatorii, cazurile de nulitate şi momentul până la care pot fi invocate) este aşadar cel prevăzut în vechiul C. proc. pen. - art. 197.

S-a mai constatat că inculpaţii nu au arătat care este cazul de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 197 alin. (2) din vechiul C. proc. pen., care ar fi incident în cauză şi care ar putea fi invocat şi analizat în orice stadiu al procesului penal.

În conformitate cu prevederile art. 911 alin. (1) vechiul C. proc. pen., interceptările şi înregistrările audio sau video se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute de lege, dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar interceptarea şi înregistrarea se impun pentru stabilirea situaţiei de fapt ori pentru că identificarea sau localizarea participanţilor nu poate fi făcută prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult întârziată. În dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol sunt enumerate infracţiunile pentru care pot fi autorizate interceptările şi înregistrările audio sau video.

Din analiza prevederilor mai sus-menţionate, care stabilesc în mod strict condiţiile legale de realizare a interceptărilor şi înregistrărilor audio sau video, rezultă că legalitatea acestora nu este condiţionată de începerea urmăririi penale, iar interceptările şi înregistrările audio sau video pot fi autorizate şi în faza actelor premergătoare.

Potrivit art. 914 şi art. 915 vechiul C. proc. pen., condiţiile de autorizare, de înregistrare şi de certificare se aplică şi în cazul înregistrărilor în mediul ambiental şi înregistrărilor de imagini, cu excepţia redării în formă scrisă pentru acestea din urmă.

Emiterea autorizaţiei cerută de dispoziţiile art. 911 vechiul C. proc. pen. nu este condiţionată de începerea urmăririi penale din moment ce textul de lege vorbeşte despre "pregătirea unei infracţiuni", putând fi emisă deci înainte de săvârşirea acesteia, când practic nu poate exista urmărire penală începută.

În speţă, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi a celor din mediul ambiental s-au efectuat cu autorizarea motivată a judecătorului de la instanţa competentă, respectându-se condiţiile de legalitate cerute de dispoziţiile art. 911 - 913 vechiul C. proc. pen.

De asemenea, convorbirile şi imaginile interceptate şi înregistrate au fost redate integral în procese-verbale şi planşele foto certificate pentru autenticitate de către procurorul care a efectuat urmărirea penală în cauză, procese-verbale ce constituie mijloace de probă, iar la aceste procese-verbale au fost ataşate copii ale suporturilor ce conţin înregistrarea convorbirilor şi care au fost înaintate instanţei conform art. 913 vechiul C. proc. pen.

Cât priveşte valoarea probantă a procesului-verbal ce se încheie cu ocazia înregistrărilor, s-a reţinut că legea nu cuprinde nicio derogare de la principiul liberei aprecieri a probelor, instanţa de judecată analizându-le în contextul celorlalte dovezi administrate în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti.

Cu privire la susţinerile unora dintre inculpaţi în sensul că procedura de numire a investigatorului s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 261 alin. (6) din Legea nr. 78/2000, iar parte din înregistrări s-au făcut cu depăşirea limitelor mandatelor, acestea nu au fost primite de instanţa de fond care a reţinut în considerarea dispoziţiilor legale menţionate că, atunci când există indicii temeinice şi concrete că s-a săvârşit sau că se pregăteşte săvârşirea de către un funcţionar a unei infracţiuni de luare de mită, prevăzută de art. 254 vechiul C. pen., procurorul putea autoriza folosirea investigatorilor sub acoperire sau a investigatorilor cu identitate reală, în scopul descoperirii faptelor, identificării făptuitorilor şi obţinerii mijloacelor de probă.

Alineatul 5 al aceluiaşi articol prevedea că ordonanţa procurorului trebuie să cuprindă, printre altele, activităţile pe care investigatorul sub acoperire este autorizat să le efectueze. Ca atare, investigatorul sub acoperire avea dreptul, şi nicio dispoziţie legală nu interzicea acestuia să ia diferite sume de bani proveniţi din mită, în cadrul activităţii desfăşurate iar aspectul că prin ordonanţă i s-a conferit investigatorului sub acoperire posibilitatea efectuării unor acte care în alte condiţii s-ar circumscrie sferei ilicitului penal, nu-i conferă acestuia calitatea de instigator.

Trebuie avut în vedere în speţă şi specificul activităţii desfăşurate de către investigator şi care, pentru a câştiga încrederea suspecţilor, a procedat la primirea sumelor de bani consemnate în conţinutul proceselor-verbale ataşate la dosar.

Aceste acţiuni au fost necesare nu numai pentru integrarea în cadrul infracţional, ci şi pentru aducerea la îndeplinire a misiunii şi a menţinerii secretului asupra identităţii lui pentru a nu fi recunoscut în mediul respectiv.

Nu a fost reţinută nici apărarea unora dintre inculpaţi în sensul că, înregistrările efectuate de investigator în baza delegării date de procuror sunt nule, în condiţiile în care, potrivit art. 912 alin. (2) C. proc. pen., ele pot fi efectuate doar de procuror sau de organul de cercetare penală, având în vedere că ele au fost efectuate de investigatorul sub acoperire în conformitate cu atribuţiile stabilite prin ordonanţa de numire a lui.

În ceea ce priveşte nulitatea relativă, instanţa a constatat că, potrivit art. 197 alin. (4) din vechiul C. proc. pen., încălcarea oricărei alte dispoziţii legale, cu excepţia celor menţionate expres în alin. (2) al art. 197, poate fi invocată cel târziu la primul termen de judecată cu procedură completă.

În concret, au fost invocate motive de nulitate relativă vizând organul care a pus efectiv în executare autorizaţiile privind interceptările, înregistrările convorbirilor şi comunicaţiilor, în faza de urmărire penală din perspectiva Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 51/16.02.2016 care nu sunt aplicabile cauzei.

În consecinţă, procesele-verbale de redare a interceptărilor, înregistrărilor convorbirilor şi comunicaţiilor în prezenta cauză nu au fost înlăturate din materialul probator.

Inculpatul VV. a criticat şi modalitatea de instalare a sistemelor audio video, şi faptul că nu s-a stabilit cine a instalat camerele de luat vederi şi dispozitivele de emisie audio-video, echipamente aparţinând SRI, astfel încât, a apreciat că aceste înregistrări sunt nelegale, achiesând şi ceilalţi inculpaţi la aceste apărări.

Cu privire la aceste critici, instanţa a reţinut că sunt nejustificate, întrucât montarea dispozitivelor de înregistrare se circumscrie actelor preparatorii efectuate de organele de urmărire penală în baza informaţiilor avute cu privire la comiterea unor infracţiuni în PTF Albiţa şi s-a făcut în executarea autorizaţiilor şi mandatelor emise de instanţă.

Relativ la situaţia de fapt reţinută mai sus, probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, propuse de inculpaţi în apărare nu au reuşit să infirme cele reţinute în actul de sesizare.

Din relatările investigatorului sub acoperire KKK. a rezultat că, la venirea sa în PTF Albiţa era un cadru normal de lucru, iar poliţiştii de frontieră, mai ales cei care îşi desfăşurau activitatea pe sensul de intrare/ieşire din ţară primeau de la persoanele care tranzitau diferite sume de bani, respectiv 5/10 RON, uneori mai mult, funcţie de neregulile constatate, totodată, acesta şi-a menţinut cele arătate în procesele-verbale, întocmite imediat după derularea faptelor consemnate.

Investigatorul sub acoperire KKK., în declaraţia dată în instanţă la data de 02.04.2014, a arătat că toate discuţiile purtate cu inculpaţii din prezenta cauză au fost redate în cuprinsul proceselor-verbale ataşate la dosar.

Cu privire la foloasele materiale obţinute de către investigatorul sub acoperire, sumele de bani primite din mită de la inculpaţi au fost predate organelor de urmărire penală, fiind consemnate în procesele-verbale, nefiind dovedite susţinerile unora dintre inculpaţi cum că i-au dat banii cu titlu de împrumut sau pentru că acesta se plângea că avea o situaţie materială precară.

Cerinţa Curţii Europene a Drepturilor Omului vizând desfăşurarea în limite legale a activităţii specifice desfăşurate de către investigatorul sub acoperire este îndeplinită, mijloacele de probă administrate în cauză relevă faptul că organizarea activităţii infracţionale de corupţie în PTF Albiţa era una preexistentă, activităţile investigatorului au vizat descoperirea şi probarea modului de operare utilizat de inculpaţi în realizarea scopului infracţional.

Din dialogurile purtate de investigatorul sub acoperire desemnat în cauză cu inculpaţii cu care a lucrat pe tură şi din întregul mod de operare utilizat de inculpaţi rezultă indubitabil faptul că aceştia realizau că îndeplinesc acte ce cad sub incidenţa legii penale şi nu s-a putut constata că, în săvârşirea faptelor penale pentru care au fost trimişi în judecată, au fost determinaţi sau constrânşi în vreun fel de investigatorul sub acoperire.

Faţă de toate aceste circumstanţe ale cauzei, instanţa de fond a apreciat că acţiunea investigatorului sub acoperire KKK. a fost pasivă, şi nu de determinare a inculpaţilor la un comportament ilicit.

Relativ la depoziţiile celorlalţi martori audiaţi în faţa instanţei, instanţa a reţinut că, din cuprinsul acestora nu rezultă că aveau cunoştinţă de activitatea ilicită desfăşurată în PTF Albiţa, informaţiile oferite vizând ori procedura de lucru (exemplu PPPP.), privind trecerea frontierei de stat, ori activitatea desfăşurată de parte dintre inculpaţi, însă, aceste depoziţii nu relevă aspecte care să conducă la o altă situaţie de fapt decât cea anterior expusă.

Astfel, martorii MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., TTT., UUU., AAAA., WWW. VVV., XXX., BBBB., ZZZ., EEEE., JJJJ., GGGG., KKKK., FFFF. SSS., DDDD. şi YYY., au arătat în declaraţiile lor activitatea desfăşurată de inculpaţi şi modul în care aceştia îşi îndeplineau atribuţiile de serviciu, susţinând că nu au văzut şi nici nu au auzit ca inculpaţii să pretindă bani de la călători sau să ia bani din documentele de călătorie, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa.

Având în vedere că, prin rezoluţia dată în dosarul nr. x/2007 din 22.11.2011 s-a dispus faţă de o serie din aceşti martori, colegi cu inculpaţii din cauză, soluţii de scoatere de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi grup infracţional organizat-, inculpaţii au solicitat achitarea lor motivat de faptul că nu sunt suficiente probe care să le ateste vinovăţia.

Instanţa a reţinut că susţinerile inculpaţilor UU., WW., AAA., XX., YY. şi ZZ., care nu au recunoscut săvârşirea faptelor, precizând că ei şi-au îndeplinit îndatoririle de serviciu şi nu au încălcat legea în activitatea desfăşurată în perioada incriminată au fost menţionate şi de martorii RRR., TTT., UUU., AAAA., WWW. VVV., XXX., BBBB., ZZZ., EEEE., JJJJ., GGGG., KKKK., FFFF. SSS., DDDD. şi YYY., pentru care s-a dat soluţie de neîncepere a urmăririi penale sau scoatere de sub urmărire penală, cu referire la activitatea celorlalţi inculpaţi (poliţişti de frontieră), nu sunt în măsură să înlăture acuzaţiile aduse şi care sunt susţinute de materialul probator aflat la dosar.

Apărările inculpaţilor nu pot fi reţinute, activitatea infracţională desfăşurată de aceştia, dar şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind dovedită de procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, declaraţia acestuia, procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediu ambiental la datele critice şi a imaginilor aferente, coroborate cu declaraţiile inculpaţilor date în cursul urmăririi penale şi declaraţia martorului LLL.

Cu privire la declaraţiile date în cursul urmăririi penale de o parte dintre inculpaţi în care aceştia au recunoscut săvârşirea faptei, instanţa le-a reţinut ca fiind reale, nefiind dovedite afirmaţiile inculpaţilor că le-au fost luate aceste declaraţii prin teroare ori au fost induşi în eroare cu promisiuni şi ameninţări.

Toţi inculpaţii au beneficiat de apărători, o parte chiar aleşi, care i-au asistat şi în instanţă în momentul soluţionării propunerii de arestare preventivă, împrejurare în care nu au susţinut că au fost constrânşi să declare în modul dorit de procuror. Relevant sub acest aspect este şi faptul că, pe parcursul urmăririi penale, ca şi în procedura prezentării materialului de urmărire penală, inculpaţii, beneficiind de consiliere juridică din partea apărătorului, au luat cunoştinţă de toate actele dosarului de urmărire penală, fără a formula niciun fel de obiecţie cu privire la legalitatea mijloacelor de probă administrate în cauză.

Pe de altă parte, inculpaţii, prin natura pregătirii lor şi funcţiilor pe care le ocupau puteau să înţeleagă cadrul legal al cercetării lor de către organele judiciare, şi să nu cedeze pretinsei constrângeri.

A reţinut că din probele administrate rezultă că parte din sumele colectate se dădeau poliţiştilor de frontieră cu funcţii de conducere din P.T.F. Albiţa, că activitatea infracţională era amplă, se desfăşura după reguli prestabilite, prin trecerea cu vederea, nedenunţarea unor şi neconstatarea unor infracţiuni sau contravenţii comise la trecerea frontierei de stat şi tolerarea traficului de ţigări şi alte bunuri accizabile.

Prin urmare, infracţiunea de luare de mită (indiferent de postul pe care îl ocupau în momentul primirii sumelor de bani sau bunurilor) a fost comisă, fiind întrunite toate elementele constitutive ale acesteia, atâta timp cât primirea, acceptarea şi pretinderea se realizau de către poliţiştii de frontieră în timpul turelor, şi exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Faptul că inculpaţii erau pe deplin conştienţi de încălcarea atribuţiilor lor în schimbul sumelor de bani primite rezultă şi din declaraţiile date în cursul urmăririi penale de parte dintre aceştia.

Referitor la critica inculpaţilor că, în cauză, nu au fost identificaţi mituitorii, şi nu poate exista o acuzaţie de luare de mită în lipsa uneia de dare de mită, s-a reţinut că, luarea şi darea de mită sunt două infracţiuni corelative distincte, iar împrejurarea că nu s-a procedat la o identificare a mituitorilor nu poate conduce la înlăturarea răspunderii penale a inculpaţilor ca fiind persoanele care au primit sume de bani cu acest titlu. Deşi, în cauză, au fost audiaţi ca martori o parte dintre persoanele indicate de inculpaţi, extrase din listingul celor care au tranzitat Vama Albiţa în perioada de referinţă, şi care au declarat că ei nu au dat sume de bani sau alte bunuri inculpaţilor din cauză, depoziţiile lor nu înlătură vinovăţia inculpaţilor, care rezultă din celelalte probe.

Relevante în acest sens fiind declaraţia dată de investigatorul sub acoperire, procesele-verbale întocmite de acesta, planşele foto privind momentele operative, înregistrările imaginilor şi convorbirilor în mediu ambiental se coroborează atât între ele, cât şi cu declaraţiile inculpaţilor date în cursul urmăririi penale.

Aşa fiind, faptele reţinute în sarcina inculpaţilor (poliţişti de frontieră) există în materialitatea lor şi au fost comise cu forma de vinovăţie (intenţie) cerută de lege pentru existenţa lor ca infracţiuni, încadrarea juridică fiind corect stabilită, doar în cazul inculpatului BB. fiind un singur act material de luare de mită, nu se va reţine forma continuată prev. de art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969.

Astfel, inculpaţii (poliţişti de frontieră) au realizat că, în momentul comiterii faptelor, banii sau foloasele pretinse sau primite nu li se cuvin, având reprezentarea stării de pericol care se produce pentru buna desfăşurarea a activităţii de serviciu.

Afirmaţia inculpatului UU. în sensul că sumele de bani au fost primite pentru diverse cheltuieli administrative (cumpărare de agende), susţinută de martorul LLLL., nu este de natură să conducă la înlăturarea răspunderii penale a acestuia fiind apărări făcute în încercarea de a scăpa de răspunderea penală.

De asemenea, afirmaţiile pe care parte dintre inculpaţi le-au făcut în faţa instanţei referitor la corectitudinea cu care şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu fiind recompensaţi pentru activitatea desfăşurată şi nefiind identificaţi de ANI cu bunuri neacoperite din venituri, nu sunt de natură să înlăture acuzaţiile care li se aduc şi care sunt susţinute de materialul probator existent la dosarul cauzei.

În analiza dispoziţiilor art. 5 C. pen. privind incidenţa legii penale mai favorabile s-a apreciat de judecătorul instanţei de fond că, în raport de criteriile ce vizează condiţiile de incriminare, tragerea la răspundere penală, limitele de pedeapsă, din perspectiva analizării în concret a circumstanţelor faptei şi inculpaţilor, precum şi împrejurarea că instanţa se va orienta spre aplicarea unei pedepse într-un cuantum orientat sub minimul special, cu reţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea inculpaţilor, legea penală mai favorabilă este C. pen. în vigoare la momentul comiterii faptelor.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor, Curtea a avut în vedere dispoziţiile art. 72 din partea generală a C. pen. din 1969, gradul de pericol social al infracţiunilor comise, aşa cum rezultă din împrejurările concrete ale comiterii, numărul de ture, dar şi actele materiale, precum şi de circumstanţele personale ale inculpaţilor care, deşi nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale (cu excepţia inculpatului J. care a comis ulterior o infracţiune) denotă o anumită periculozitate, dată fiind funcţia pe care au ocupat-o pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale.

În ceea ce priveşte reţinerea circumstanţelor atenuante, prev. de art. 74 C. pen. din 1969, a apreciat că se justifică prin împrejurarea că faptele au fost comise in perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, trecând de atunci un interval de timp îndelungat, inculpaţii nu au antecedente penale iar o parte dintre ei au dat declaraţii complete in cursul urmăririi penale prin care au contribuit la dovedirea faptelor in prezenta cauză, prin coroborarea lor cu alte mijloace de probă, inculpaţii sau prezentat in faţa instanţei la aproape toate termenele de judecată, unii au copii minori in întreţinere, sau membri de familie in îngrijire şi bolnavi,aşa cum rezultă din actele in circumstanţiere depuse la dosar iar in timpul cercetării judecătoreşti o parte dintre ei sau aflat sub imperiul unor măsuri preventive, in cazul unora de lungă durată, care prin obligaţiile impuse i-au făcut să conştientizeze gravitatea faptelor, contribuind la îndreptarea lor.

Astfel, cu privire la inculpaţii: A., B., C., D.,F., G., H., I., J., K., L., N., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., AA., a reţinut circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi efectele acestora prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen., în ce priveşte infracţiunea de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. şi circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) vechiul C. pen. şi efectele acestora prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. în ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare grup infracţional organizat- prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la inculpaţii: J. şi BB., CC., DD., FF., HH., II., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA. a reţinut circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c), alin. (2) vechiul C. pen. şi efectele acestora prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. c) vechiul C. pen., în ce priveşte infracţiunea de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. pentru inculpatul BB. fără art. 41 alin. (2) C. pen. şi circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c), alin. (2) vechiul C. pen. şi efectele acestora prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen. in ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, chiar în condiţiile în care nu au dorit să dea declaraţie sau nu au recunoscut faptele.

În raport de aceste criterii, Curtea a reţinut că aplicarea unor pedepse principale cu închisoarea sub minimul prevăzut de lege pentru faptele comise pentru fiecare dintre inculpaţii cercetaţi în cauză sunt apte să garanteze atingerea scopului pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen. din 1969, în vederea formării unei atitudini corecte a inculpaţilor faţă de normele de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei a apreciat că, pentru inculpaţii A., B., C., D.,F., G., H., I., J., K., L., J., N., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., AA., BB., CC., circumstanţele personale ale acestora oferă garanţii solide că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea in regim de detenţie a pedepselor rezultante de mai sus, pentru care a dispus, în aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. din 1969, suspendarea condiţionată a executării şi fixarea unui termen de încercare, pentru fiecare, atrăgându-le atenţia asupra prev. art. 83 C. pen. din 1969 privind revocarea.

Cu privire la inculpatul J., chiar dacă a mai comis ulterior o faptă penală, a apreciat că circumstanţele personale ale acestuia, faptul că a recunoscut săvârşirea infracţiunilor în cursul urmăririi penale, contribuind la descoperirea faptelor deduse judecăţii prin declaraţiile date, s-a prezentat în faţa instanţei dând dovadă de conştientizare a gravităţii faptelor comise, este pensionar, oferă garanţii solide că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim de detenţie a pedepsei rezultante stabilite, nefiind necesare măsuri de supraveghere sau alte obligaţii prevăzute de lege pentru a asigura un control permanent asupra conduitei acestuia, astfel că a dispus, în aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. din 1969, suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante şi fixarea unui termen de încercare, atrăgându-i atenţia asupra prev. art. 83 C. pen. din 1969 privind revocarea.

Referitor la sumele de bani primite cu titlu de mită de către inculpaţii şi supuse confiscării, a reţinut că, în cazul unora dintre inculpaţi rezultă clar sumele de bani şi bunurile primite, dar în cazul altora, din motive obiective ne pot fi identificate bancnotele primite, nefiind vizibilă cupiura acestora sau suma exactă (bancnote împăturite), motiv pentru care vor fi avute în vedere numărul de ture reţinute prin prezenta hotărâre în sarcina fiecărui inculpat în care a comis acte materiale de luare de mită şi calculul arătat în cuprinsul rechizitoriului ca fiind suma medie pe tură, respectiv suma de 1.200 RON pentru fiecare inculpat pe tură, indiferent de numărul actelor materiale reţinute ca fiind comise în tura respectivă.

Faţă de cele mai sus arătate, Curtea, în temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpaţi următoarele sume:

- A. suma de 2400 RON, B. suma de 1200 RON, C. suma de 3600 RON, D. suma de 2400 RON,F. suma de 4800 RON, G. suma de 4800 RON, H. suma de 3600 RON, I. suma de 2400 RON, J. suma de 6000 RON, K. suma de 6000 RON, L. suma de 4800 RON, J. suma de 6000 RON, N. suma de 4800 RON, Q. suma de 3600 RON, R. suma de 4600 RON, S. suma de 3600 RON, T. suma de 2400 RON, U. suma de 6000 RON, V. suma de 1200 RON, W. suma de 1200 RON, X. suma de 3600 RON, Y. suma de 7200 RON, AA. suma de 8400 RON, BB. suma 1200 RON, CC. suma 1200 RON, DD. suma 2400 RON, FF. suma 3600 RON, HH. suma de 1200 RON, II. suma de 4800 RON, KK. suma de 4800 RON, LL. suma de 4800 RON, MM. suma de 4800 RON, NN. suma de 2400 RON, OO. suma de 1200 RON, PP. suma de 2400 RON, QQ. suma 4800 RON, RR. suma 2400 RON, SS. suma de 6000 RON, TT. suma de 7200 RON, UU. suma de 1200 RON, VV. suma de 3600 RON, WW. suma de 2400 RON, XX. suma de 3600 RON, YY. suma 1200 RON, ZZ. suma 4800 RON, AAA. suma de 3600 RON.

În consecinţă, în temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpaţilor: B., D., F., G., H. I., J., L., J., N., Q., S., T., U., V., W., X., Y., AA., BB., CC., DD., FF., HH., II., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA. asupra bunurilor identificate in proprietatea acestora, până la concurenţa sumei confiscate de la fiecare, la care s-au adăugat cheltuielile judiciare reţinute în sarcina fiecăruia.

Chiar dacă o parte din sumele de bani au fost primite de investigatorul sub acoperire de la inculpaţi la date (ture) pentru care aceştia nu au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea de acte materiale de luare de mită, acestea provin din fapte ilicite şi pot fi confiscate chiar dacă aceste fapte nu fac obiectul trimiterii în judecată, motiv pentru care, în temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) vechiul C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, instanţa a confiscat în folosul statului în totalitate sumele de 924 RON şi respectiv 10 Euro, primite de investigatorul sub acoperire de la inculpaţi, asupra cărora a fost instituit sechestru prin ordonanţa procurorului din 06.04.2011 şi care se află consemnate la BBB. cu recipisele nr. x din 06.04.2011 şi nr. x din 06.04.2011, la dispoziţia DNA.

Cu privire la cheltuielile judiciare ocazionate de instrumentarea dosarului de urmărire penală, instanţa a avut în vedere numărul mare al actelor de urmărire penală, printre care înregistrări audio video ambientale şi telefonice şi care au presupus un cost ridicat, costul bunurilor materiale achiziţionate pentru asigurarea suportului tehnic şi logistic, cheltuielile judiciare ocazionate de folosirea investigatorului sub acoperire în cadrul acţiunii, ca atare, a constatat ca fiind dovedit cuantumul cheltuielilor judiciare din cursul urmăririi penale.

La stabilirea cheltuielilor judiciare, instanţa a avut în vedere cheltuielile vizând urmărirea penală, cât şi cele de la instanţă, activitatea infracţională a fiecărui inculpat, analizată în mod individual şi, în baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen., i-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva sentinţei penale nr. 27 din 8 martie 2017 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi şi inculpaţii NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., T., OO., L., SS., RR., AA., N., I., X., QQ., G., CC., C., ZZ., UU., II., B., XX., A., MM., J., J., H., FF., W., D., R., BB., F., YY. şi PP.

La termenele de judecată din datele de 22 noiembrie 2017 şi 07 februarie 2018 toţi apelanţii intimaţi inculpaţi au arătat că nu mai doresc să dea declaraţii în faţa instanţei de apel şi îşi menţin declaraţiile date în faţa instanţei de fond, ulterior, inculpatul CC. a arătat că doreşte să dea declaraţie, fiind audiat la termenul din data de 13 iunie 2018.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti în apel au fost audiaţi martorii MMM. (la termenul din 21 martie 2018), LLL., QQQ., OOO. (la termenul din 2 mai 2018), NNN., şi TTT. (la termenul din 13 iunie 2018).

La termenul de judecată din data de 2 mai 2018 instanţa a luat act de poziţia martorei JJJ. care, întemeiat pe dispoziţiile art. 117 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a refuzat să dea declaraţie în cauză, fiind soţia apelantului intimat inculpat N.

La termenul de judecată din 13 iunie 2018 au fost depuse de către inculpaţi înscrisurile încuviinţate de instanţă prin încheierea din 21 martie 2018 pe situaţia de fapt şi în circumstanţiere şi a fost comunicată adresa din 12.06.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie prin care a comunicat instanţie că în dosarul nr. x/2010 nu a existat nicio colaborare între DNA şi SRI, după cum DNA nu deţine alte documente ce privesc acuzaţiile aduse inculpaţilor, toate mijloacele de probă fiind ataşate la dosar.

1. Prin motivele de apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi a criticat sentinţa apelată sub aspecte de nelegalitate şi netemeinicie:

- În ceea ce îl priveşte pe inculpatul BB. s-a arătat că hotărârea este nelegală, întrucât instanţa de fond nu a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie pe lângă pedeapsa principală stabilită în sarcina acestuia pentru infracţiunea de luare de mită, deşi aplicarea acesteia era obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 72 alin. (2) C. pen. din 1968, inculpatul fiind condamnat şi pentru această faptă; aplicarea pedepsei accesorii se realizează atunci când se dispune condamnarea la pedeapsa închisorii, ca atare, este o sancţiune penală ce se aplică inculpatului pentru comiterea fiecărei infracţiuni în parte;

Un alt aspect de nelegalitate invocat în legătură cu dispoziţia instanţei privind pe inculpatul BB., vizează împrejurarea că prin "încheierea de înlăturare a omisiunii vădite ", din data de 14.03.2017, despre care se face vorbire la finalul hotărârii atacate şi prin care s-a dispus inserarea şi a menţiunii privind contopirea pedepselor aplicate inculpatului şi completarea paragrafului şase în sensul că "În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 vechiul C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) vechiul C. pen. pe o durată de 2 ani" nu se putea dispune, în mod legal, înlăturarea omisiunii instanţei de a contopi pedepsele aplicate inculpatului, aplicarea pedepselor complementare şi accesorii, pe lângă pedeapsa principală rezultantă.

- Hotărârea este nelegală raportat şi la dispoziţiile instanţei privind confiscarea unor sume de bani mai mici decât cele menţionate în cuprinsul actului de sesizare în contextul în care instanţa a avut în vedere doar sumele primite de inculpaţi urmare săvârşirii infracţiunii de luare de mită nu şi sumele de bani primite de aceştia în realizarea activităţi infracţionale a grupului infracţional organizat-, infracţiune pentru care au şi fost condamnaţi.

- Un alt aspect de nelegalitate invocat priveşte greşita deducere, pentru unii dintre inculpaţi, din durata pedepselor principale aplicate acestora, a perioadelor cât s-au aflat sub imperiul unei măsuri preventive privative de libertate, după cum urmează:

- pentru inculpaţii F., G., H., I., J., K. şi J. perioada ce trebuia dedusă se încheie la 02.05.2011 şi nu la 03.05.2011, cum, în mod eronat, s-a reţinut de către instanţa de fond, având în vedere decizia nr. 1173 din 2 mai 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2011 prin care s-au admis recursurile declarate de inculpaţi împotriva încheierii din 19.04.2011 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2011 şi a fost înlocuită măsura arestării preventive a inculpaţilor cu măsura obligării de a nu părăsi ţara;

- pentru inculpaţii U., V., W., X., Y., AA., DD., HH., II., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., TT., WW., XX., ZZ. şi AAA. perioada ce trebuia dedusă se încheie la 18.05.2011 şi nu la 19.05.2011, cum, în mod eronat, s-a reţinut de către instanţa de fond, având în vedere decizia nr. 2064 din 18 mai 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2011 prin care s-au admis recursurile declarate de inculpaţi împotriva încheierii din 11.05.2011 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2011 şi, au fost admise cererile de liberare provizorie sub control judiciar; în cazul inculpaţilor Y. şi TT. fiind eronat reţinută şi data de la care se deduce această perioadă;

- pentru inculpatul FF. perioada ce trebuia dedusă se încheie la 01.04.2011 şi nu la 02.04.2011, cum, în mod eronat, s-a reţinut de către instanţa de fond, având în vedere încheierea nr. 849 din 03 martie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2011 prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile, de la 04.03.2011 până la 01.04.2011;

- pentru inculpatul VV. perioada ce trebuia dedusă se încheie la 13.05.2011 şi nu la 21.04.2011, cum, în mod eronat, s-a reţinut de către instanţa de fond, având în vedere încheierea din 21.04.2011 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2011.2 prin care s-a dispus înlocuirea măsurii obligării de nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive iar recursul inculpatului, suspensiv de executare, potrivit dispoziţiilor art. 141 alin. (3) C. proc. pen., a fost respins prin decizia nr. 1985 din 13 mai 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2011.

- În susţinerea criticilor de netemeinicie s-a invocat faptul că, aprecierile instanţei de fond de înlăturare a unor acte materiale din conţinutul infracţiunilor continuate de luare de mită pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, respectiv pentru A. (un act material), S. (parte din actele materiale din data de 12.01.2011, intervalul ora 03:21:14-03:53:43), G. (2 acte materiale), J. (actele materiale din 06 ianuarie 2011, ora 01:41.10), V. (2 acte materiale din intervalul orara 19:21:55-19:22:20), QQ. (actele materiale din 05.01.2010, ora 16:28:38 şi 07.01.2010, ora 04:08:18) şi TT. (s-a reţinut că se confirmă toate cele 62 acte materiale deşi în rechizitoriu sunt enumerate 64 acte materiale) sunt infirmate de probatoriul administrat (declaraţiile coinculpaţilor, imaginile captate în tonete în perioada de referinţă şi procesele-verbale de redare a dialogului ambiental purtat de inculpaţi, menţiunile investigatorului sub acoperire consemnate în procesele-verbale).

- O altă critică a vizat netemeinicia hotărârii din perspectiva greşitei individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor sub aspectul cuantumului, care în opinia parchetului sunt prea blânde raportat la natura, gravitatea şi poziţie procesuală a inculpaţilor; neaplicarea unui spor urmare contopirii pedepselor principale deşi s-a reţinut comiterea de către inculpaţi a două infracţiunii aflate în concurs, cu o particularitate în cazul inculpatului J., care deşi a mai fost condamnat anterior, în prezenta cauză, instanţa a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, creându-i acestuia o situaţie mai bună decât dacă nu ar fi existat o condamnare anterioară, în condiţiile în care prin aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (3) C. pen. din 1968, termenul de încercare începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare anterioară, respectiv de la 12.09.2013; reţinerea circumstanţelor atenuante de către instanţa de fond nu are o justificare nici din perspectiva gravităţii infracţionale şi nici a elementelor ce îi caracterizează pe inculpaţi cu efecte asupra reţinerii acestui beneficiu atenuat judiciar.

- Greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpaţilor A., B., ZZ., D., F., G., H., I., J., K., L., J., N., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., AA., BB. şi CC. şi sub aspectul modalităţii de executare care nu se justifică raportat la natura, gravitatea faptelor precum şi la circumstanţele reale ale comiterii lor.

În subsidiar, parchetul a solicitat ca în condiţiile în care se va aprecia că se impune aplicarea unor pedepse cu suspendare sub supraveghere este necesar a se majora termenul de încercare prev. de art. 862 C. pen.din 1968.

- În mod eronat, instanţa de fond a dispus, în cazul inculpatului J., instituirea sechestrului asigurător şi asupra "unui teren intravilan S-162mp, teren intravilan S-161mp, autoturism marca M.", bunuri care nu sunt cuprinse în ordonanţa de luare a măsurii asigurătorii, emisă de procuror la data de 07.04.2011 în dosarul nr. x al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Servicul Teritorial Iaşi.

2. Apelanţii intimaţi inculpaţi NN., Y., KK., DD., LL., TT., HH., Q., K., WW., U., V., OO., SS., RR., AA., X., QQ., G., C., ZZ., II., B., XX., A., MM., J., H., W., R. şi F., prin apărător ales, au criticat sentinţa apelată sub mai multe aspecte de nelegalitate şi netemeinicie solicitând, în esenţă, pronunţarea unsei soluţii de achitare pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor.

Cu ocazia susţinerii orale a motivelor de apel, apărătorul ales la inculpaţilor a arătat că nu mai solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond însă urmează a fi avute în vedere motivele de nelegalitate pe care le-a evocat în analiza hotărârii de către instanţa de control judiciar, astfel:

2.1 În susţinerea primului motiv de nelegalitate invocat de toţi intimaţii inculpaţii s-a arătat că, hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în sensul că, instanţa a analizat global faptele inculpaţilor, fără a particulariza conţinutul lor, nici sub aspectul caracterului continuat şi nici al actului îndeplinit în realizarea activităţii infracţionale pentru care a dispus soluţia de condamnare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat- nu se arată momentul constituirii grupului, forma de participare la grup a fiecăruia dintre inculpaţi, momentul exprimării acordului de către fiecare inculpat privind apartenenţa la gruparea infracţionala organizată, elemente ce ţin de conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni şi necesar a fi descrise pentru a putea antrena tragerea la răspundere penală a inculpaţilor. Deşi instanţa arată care sunt cerinţele legale pentru existenţa infracţiunii şi condiţiile pentru tragerea la răspunderea penală a inculpaţilor, nu duce mai departe raţionamentul legal cu aplicabilitate particulară pentru fiecare inculpat în parte şi dispune condamnarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în modalitatea constituire/aderare. Or, cele două modalităţi se exclud reciproc, actul de constituire fiind anterior actului de aderare iar aderarea presupune existenţa a ceva determinat la care un subiect îşi manifestă voinţa de a face parte.

În legătură cu infracţiunea de luare de mită instanţa de fond, deşi a reţinut forma continuată, cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1), lit. b) C. proc. pen., a reţinut într-o manieră generală ca şi modalităţi de săvârşire a faptei, acţiunea de primire şi pretindere de bani sau alte foloase în scopul facilitării introducerii în ţară de către diverse persoane a unor cantităţi de ţigări peste limita permisă de lege, trecerii cu vederea a neregulilor constatate în acte sau în echiparea autovehiculelor ce tranzitau vama ori pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere.

S-a susţinut că instanţa de fond era obligată să descrie faptele, respectiv fiecare act material şi să arate care sunt acţiunile de primire şi care sunt acţiunile de pretindere, suma de bani primită sau pretinsă de către fiecare inculpat pentru fiecare act material în parte, atribuţia de serviciu pe care fiecare dintre inculpaţi nu a îndeplinit-o sau a îndeplinit-o contrar atribuţiilor ce îi reveneau, în raport cu fiecare act material în parte.

Deşi infracţiunea de luare de mită se consumă în momentul realizării acţiunii de primire sau pretindere de bani sau alte foloase, textul incriminator cere şi existenţa unei legături de cauzalitate între cele două modalităţi de săvârşire a faptei cu actul de serviciu în raport cu care s-au primit sau pretins sumele de bani, cerinţă ce diferenţiază acţiunea din conţinutul obiectiv al infracţiunii de luare de mită de o eventuală altă infracţiune. Ca atare, menţionarea de către instanţa de fond doar a momentului actului de pretindere sau primire, fără corelarea acestuia cu actul îndeplinit de către inculpaţi, nu acoperă, în opinia apărării, cerinţa legală de descriere a faptelor pretins săvârşite de către inculpaţi.

2.2. Un alt motiv de nelegalitate a vizat aplicarea şi interpretarea greşită de către instanţă a dispoziţiilor art. 18 şi art. 19 din O.U.G. nr. 105/2001 şi a dispoziţiilor art. 27 din O.U.G. nr. 104/2001, care guvernează activitatea şi obligaţiile poliţistului de frontieră în raport cu zona de competenţă particulară în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

S-a susţinut că din analiza coroborată a dispoziţiilor legale menţionate rezultă că obligaţiile de serviciu ale inculpaţilor trebuiau analizate doar din perspectiva legalei verificări a documentelor de călătorie şi, în cazul în care era vorba de un mijloc de transport, doar cu referire la legalitatea actelor mijlocului de transport. Or, în mod eronat, instanţa de fond a reţinut dispoziţii legale şi alte atribuţii de serviciu colaterale specifice locului în care inculpaţii îşi exercitau aria de competenţă, mai mult, a reţinut chiar atribuţii care nu cad în sfera de competenţa a poliţistului de frontieră.

2.3. Subsumat celui de-al treilea motiv de nelegalitate, apărătorul inculpaţilor a susţinut că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva greşitei interpretării a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din C. proc. pen. anterior, în sensul că acesta ar produce efecte doar pentru viitor, prin ignorarea paragrafului 52 din decizie.

În acest sens, s-a susţinut că faţă de menţiunile din adresa emisă de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 18.04.2014, respectiv: că "echipamentele utilizate la efectuarea activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen. au clasa de securizare "secret de serviciu", nivel de secretizare strict secret, atribuit de către Serviciul Roman de Informaţii precum şi faptul că declasificarea/accesul la echipamentele utilizate în scopul realizării probelor se poate face numai prin decizia/aprobarea scrisă a conducerii instituţiei care a stabilit nivelul de secretizare, rezultă cu evidenţă că autorizaţia de efectuarea a activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen., prin care s-au obţinut probele ce relevă conţinutul interceptărilor audio şi video din mediul ambiental, a fost pusă în executarea de către SRI, autoritate care, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale, nu avea, potrivit legii, funcţia prevăzută de art. 3, alin. (1), lit. a) C. proc. pen. Totodată, cum la data de 18.04.2014, nu exista o decizie de desecretizare, atât procedeul probatoriu, cât şi mijlocul de realizare a procedeului probatoriu au fost efectuate de un organ care nu avea aceste atribuţii iar probele obţinute sunt nelegale.

Astfel, a solicitat să se constate incidenţa în cauză a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016, nulitatea tuturor proceselor-verbale de redare a interceptărilor ambientale (convorbiri şi imagini video) pe care se fundamentează hotărârea de condamnare, urmând a fi înlăturate din materialul probator.

2.4 Un alt motiv de nelegalitate a vizat validarea în mod nelegal, de către instanţa de fond, a mijloacelor de probă rezultate în urma interceptărilor ambientale audio şi video, a proceselor-verbale de redare a conţinutului audio şi video, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8, art. 10 alin. (5), raportat la art. 172 alin. (1) şi art. 100 alin. (2) C. proc. pen., în condiţiile în care efectuarea expertizei tehnice a înregistrărilor audio şi video efectuate în faza de urmărire penală, ce a urmărit tocmai verificarea autenticităţii elementelor video şi acustice, nu s-a putut efectua din culpa organului de urmărire penală care a fost în imposibilitate de a pune la dispoziţia instanţei suportul original pe care se află informaţia ce poate constitui probă în cauză.

Probele nu au o valoare dinainte stabilită, ele trebuie administrate sau combătute în cadrul procedurii judecăţii cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale pentru fiecare subiect procesual, fapt ce nu s-a putut realiza, fiind încălcat astfel dreptul la apărare al inculpaţilor.

2.5 Circumscris ultimului motiv de nelegalitate, apărătorul inculpaţilor, a invocat şi nelegala confiscare a sumelor de bani de la cei 31 de inculpaţi, în contextul în care nu s-a stabilit cu exactitate nici în cursul urmăririi penale şi nici al cercetării judecătoreşti, cuantumul sumelor primite de către fiecare dintre inculpaţi, ce bancnote au primit fiecare dintre ei, cupiura banilor sau suma exactă.

Modul de calcul al sumelor confiscate de către instanţă, reprezintă o medie aritmetică aleatorie, stabilită de organul de urmărire penală şi fără o raportare precisă la faptele fiecărui inculpat în parte. Mai mult, chiar instanţa în considerentele hotărârii arată că probele dovedesc primirea sumelor de bani doar de către o parte dintre inculpaţi, însă dispune confiscarea acestor sume de la toţi inculpaţii, contrar dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., text ce impune condiţia stabilirii de către instanţă a bunurilor dobândite prin săvârşirea faptei.

2.6 Apărătorul inculpaţilor în susţinerea netemeiniciei hotărârii a invocat, în esenţă, faptul că instanţa de fond, în mod eronat, a interpretat probatoriul administrat în cauză şi a dispus condamnarea celor 31 de inculpaţi pentru faptele pentru care au fost trimişi în judecată (constituire grup infracţional organizat- şi luare de mită).

Astfel, deşi hotărârea se întemeiază pe denunţul şi depoziţia martorului LLL. din faza de urmărire penală, se constată că ulterior, acesta retractează ceea ce a sesizat chiar dacă face precizarea că îşi menţine susţinerile din denunţ. De altfel, în acel denunţ nu face referiri concrete cu privire la activitatea infracţională a inculpaţilor.

Referitor la acţiunile investigatorului sub acoperire KKK., s-a susţinut că din conţinutul înregistrărilor efectuate de acesta în activitatea de obţinere a probelor nu a reuşit să probeze faptul că vreunul dintre inculpaţi ar fi primit mită în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, după cum nu a făcut dovada existenţei grupului infracţional organizat- ori a unei situaţii concrete în care să se fi realizat tranzitarea ilegală a frontierei de stat de către o persoană, în depoziţiile sale acesta a făcut trimitere la situaţii ipotetice fără relevanţă în planul răspunderii penale a inculpaţilor.

Faptul că o parte dintre inculpaţi au recunoscut în cursul urmăririi penale comiterea faptelor nu poate constitui temei al unei soluţii de condamnare în condiţiile în care au arătat presiunea în care au dat acele declaraţii, ulterior pe parcursul cercetării judecătoreşti au revenit asupra celor declarate iar depoziţiile acestora din faza de urmărire penală nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Referitor la probele administrate (înregistrările audio video, procesele-verbale de transcriere a acestora certificate de procuror) a solicitat să se constate că sunt lovite de nulitate absolută şi urmează a fi înlăturate ca probe, având în vedere menţiunile din adresa din 18 aprilie 2014 emisă de Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie.

S-a mai susţinut că, în mod nelegal, au fost înlăturate depoziţiile martorilor identificaţi că au tranzitat frontiera prin PTF Albiţa în perioada de referinţă, deşi toţi martorii au arătat că nu au oferit şi nu li s-au solicitat sume de bani de către niciunul dintre inculpaţii din cauză iar depoziţiile lor contrazic acuzaţiile aduse acestora prin actul de inculpare şi care, în opinia apărării, nu sunt susţinute de alte mijloace de probă.

Pe cale de consecinţă, au solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpaţilor NN., Y., KK., DD., LL., TT., HH., Q., K., WW., U., V., OO., SS., RR., AA., X., QQ., G., C., ZZ., II., B., XX., A., MM., J., H., W., R. şi F., în principal, întemeiată pe dispoziţiile art. 16 lit. a) C. proc. pen. (fapta nu există) pentru infracţiunea de constituire grup infracţional organizat- şi pe dispoziţiile art. 16 lit. b) teza I pentru infracţiunea de luare de mită, întrucât nu s-a făcut dovada că s-a dat vreo sumă de bani.

În subsidiar, dacă se va trece peste aceste argumente s-a solicitat achitarea inculpaţilor pentru ambele infracţiuni ce le-au fost reţinute în sarcină întemeiat pe dispoziţiile art. 16 lit. c) C. proc. pen.

3. Apărătorul ales al inculpatului VV. a criticat hotărârea atât sub aspectul nelegalităţii cât şi netemeiniciei, invocând următoarele:

3.1. Un prim motiv de apel invocat a vizat nulitatea urmăririi penale efectuate în dosarul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, motivat de faptul că această secţie nu avea competenţa materială de a efectua acte de urmărire penală privind infracţiunile de corupţie, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, ci numai infracţiunile conexe celor de corupţie.

Ca atare, în lumina dispoziţiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen. din 1968 şi, ulterior, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 302/04.05.2017 toată urmărirea penală este lovită de nulitate absolută fiind încălcate "dispoziţiile relative la competenţa după materie", în sensul că procurorii din cadrul secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie nu aveau competenţa de a efectua urmărirea penală în cauză.

3.2 Au fost încălcate principiile ce guvernează procesul penal, lipseşte faza de urmărire penală actele de urmărire penală au fost efectuate în afara procesului penal, respectiv pentru începerea urmării penale şi nu pentru trimiterea în judecată, nulitate ce nu a fost analizată de instanţa de fond, deşi în primul ciclu procesual a fost motiv de restituire a cauzei la procuror. Infirmarea soluţiei de către instanţa supremă impunea înlăturarea acestor acte din probatoriu analizat şi interpretat cu ocazia aprecierii asupra vinovăţiei inculpatului, având în vedere că toate aceste acte au fost realizate în etapa actelor premergătoare, până la data de 16 februarie 2011 când s-a dispus începerea urmăririi penale "in rem" iar, după acest moment, nu s-a realizat decât punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea tuturor inculpaţilor şi prezentarea lor la judecător în vederea aprecierii asupra propunerii de luare a măsurii preventive a arestării.

Tot în afara procesului penal au fost realizate şi înregistrările audio-video, astfel că trebuie înlăturate din ansamblul probator, întrucât nu pot susţine o soluţie de condamnare aşa cum a apreciat instanţa de fond. În susţinerea acestei aprecieri apărătorul inculpatului VV. a invocat Deciziile Curţii Constituţionale nr. 962/2009, nr. 126/2001şi nr. 3/2011.

Un alt argument în susţinerea acestui motiv de apel a vizat faptul că aceste înregistrări audio video au avut un rol determinant în pronunţarea soluţiei de condamnare a inculpatului în condiţiile în care, în cauză, deşi s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice a acestor înregistrări, aceasta nu a putut fi efectuată urmare refuzului Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a pune la dispoziţia expertului a suporturilor originali şi a tehnicii folosite. Ca atare, cum aceste mijloace de probe au fundamentat soluţia de condamnare a inculpatului VV., instanţa a legitimat legalitatea acestor probe cu încălcarea dreptului la un proces echitabil.

3.3 Alt aspect de nelegalitate invocat de apărătorul inculpatului a vizat împrejurarea că punerea în executare a mandatului de efectuare a activităţilor de supraveghere s-a realizat de către Serviciul Român de Informaţii, contra dispoziţiilor art. 142 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 912 alin. (1) C. proc. pen. din 1968. Din actele dosarului rezultă că, prin ordonanţa de delegare a procurorului, emisă la data de 07.01.2011, ofiţerii DGA au fost desemnaţi doar să realizeze "descrierea înregistrărilor video precum şi redarea în formă scrisă a dialogurilor purtate în mediu ambiental", fără a exista la dosar o ordonanţă de delegare privind punerea în executare, utilizare şi stocare a datelor obţinute din interceptări audio-video, aşa cum s-a dispus prin Autorizaţia nr. x din 01.01.2011 emisă de Curtea de Apel Bucureşti. S-a mai susţinut că prin adresa din 27.04.2016, Direcţia Naţională Anticorupţie, prin răspunsul comunicat instanţei, se eschivează de a răspunde cine a pus în executare mandatele în baza Autorizaţiei nr. x din 01.01.2011, emisă de Curtea de Apel Bucureşti, precizând doar că mandate de supraveghere tehnică au fost puse în executare de către ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul acestei instituţii şi care au fost autorizaţi în calitate de investigatori acoperiţi să efectueze acte de cercetare penală în cauză.

Pe cale de consecinţă, a solicitat să se constate nulitatea actelor efectuate şi să fie înlăturate din ansamblul probator.

A mai solicitat să se constate, contrar opiniei instanţei de fond, că sunt incidente efectele Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale în raport de menţiunile de la paragraful 52, la momentul publicării deciziei în M. Of. Al României, prezenta cauză nu era definitiv soluţionată.

Deşi a fost evidenţiat ca un motiv de apel distinct, aspectele relevate în legătură cu încălcarea principiului nemijlocirii în sensul înlăturării, în mod eronat, de către instanţa de fond a tuturor probelor administrate în cursul cercetării judecătoreşti şi valorificarea doar a probelor obţinute în faza actelor premergătoare şi a urmăririi penale, se circumscriu tot elementelor ce conturează dreptul la un proces echitabil, apreciat de apărare, ca fiind încălcat în condiţiile arătate.

În concret, s-a susţinut că deşi au fost administrate un număr mare de probe în etapa cercetării judecătoreşti (depoziţiile martorilor MMM., NNN. OOO., PPP., QQQ., RRR., TTT., UUU., AAAA.; WWW., VVV.; - XXXXX., BBBB., ZZZ. . EEEE., JJJJ.; GGGG., KKKK., FFFF., SSS., DDDD.; YYY., aflate în dos. instanţă) respectiv au fot pronunţate soluţii de scoatere/neîncepere a urmăririi penale pentru o parte din colegii inculpaţilor (dosarul nr. x/2017 din 22.11.2011), instanţa a dat relevanţă doar probelor efectuate în etapa actelor premergătoare sau a urmăririi penale.

3.4 Greşita condamnare a inculpatului VV. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, întemeiată exclusiv pe interceptările audio-video ambientale ce nu se coroborează cu alte probe, or, potrivit normelor procedurale şi jurisprudenţei instanţei europene acestea nu pot susţine singure o condamnare a inculpatului. Prin urmare, cum prezumţia de nevinovăţie nu a fost înfrântă se impune pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului în temeiul dispoziţiilor art. 16 lit. c) C. proc. pen.

3.5 Greşita condamnare a inculpatului VV. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, întrucât în opinia apărării nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspectul laturii obiective, astfel că se impune pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiat pe dispoziţiile art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

Pornind de la definiţia dată grupului infracţional organizat- în conţinutul art. 2 din Legea nr. 39/2003 prin raportare la situaţia de fapt reţinută de instanţă în conturarea activităţilor reţinute în sarcina inculpatului (dealtfel, a tuturor inculpaţilor) s-a susţinut de către apărare că niciuna dintre activităţile atribuite inculpatului VV. nu se circumscriu laturii obiective a infracţiunii. Mai mult, nici în actul de acuzare şi nici instanţa de fond nu au arătat cine a constituit, cine a aderat, structura ierarhică a grupului, durata în timp a grupării, limitându-se la a aprecia că este un grup infracţional atipic, structurat pe ture iar inculpatul VV. prin prisma atribuţiilor de servici, şef al PTF Albiţa, era şeful grupului infracţional organizat- fără alte probe care să confirme acest lucru. S-a mai susţinut că, toate probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti au fost înlăturate în mod nejustificat iar mijloacele de probe la care instanţa face referire (înregistrările audio-video), nu pot singure să susţină o soluţie de condamnare.

4.1 Inculpaţii S., FF. şi BB., prin apărător, au criticat hotărârea atât sub aspectul nelegalităţii cât şi al netemeiniciei, solicitând, achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, întemeiat pe dispoziţiile art. 16 lit. a) C. proc. pen. iar pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderarea la grup infracţional organizat-, în baza dispoziţiilor art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., fapta nu este prevăzută de legea penală.

Prioritar expunerii argumentelor care susţin pronunţarea unei soluţii de achitare, apărătorul inculpaţilor a invocat nelegalitatea probelor administrate în cauză din perspectiva deciziilor instanţei de contencios constituţional care, în opinia apărării, se extind asupra întregului probatoriu chiar dacă au fost efectuate sub imperiul C. pen. anterior, în contextul în care, potrivit adresei Direcţiei Naţionale Anticorupţie mandatele emise de curtea de apel au fost puse în executare de către ofiţerii de poliţie de la DGA, care nu sunt ofiţeri de poliţie judiciară iar mijloacele tehnice folosite sunt în custodia SRI.

Prin urmare, fiind vorba de probe nelegal obţinute ele nu pot susţine o acuzaţie penală şi din această perspectivă se impune pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât fapta nu există.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 reţinută în sarcina celor trei inculpaţi s-a arătat că aprecierile instanţei de fond atât cu privire la existenţa faptei cât şi al aspectelor de tipicitate, sunt "străine" normei de incriminare, fiind greu de presupus că toţi cei 46 de inculpaţii printre care şi inculpaţii MMMMM., FF. şi BB. au constituit grupul infracţional în acelaşi timp, că a existat o coeziune de voinţă opozabilă tuturor şi la acel moment al constituirii, au stabilit şi modalitatea în care urmează a fi realizate infracţiunile scop. Cum acuzarea nu a reuşit să releve elemente probatorii care să confirme această modalitate de constituire a grupului, a reţinut pentru toţi inculpaţii că erau deja organizaţi într-o ierarhie după funcţiile/gradele deţinute, că îşi desfăşurau activitatea infracţională pe ture şi împărţeau sumele de bani între ei, în mod egal.

Or, reţinerea unei structuri a grupului infracţional grevat pe o structură a statului chiar dacă s-a apreciat că dezideratele au fost altele decât cele ale grupării infracţionale nu se circumscrie conţinutului constitutiv al infracţiunii prev. de art. 7 din legea special. Ca atare, lipsa unor probe care să dovedească elementele unui grup infracţional organizat- în modalitatea descrisă de norma de incriminare nu poate conduce decât la pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât fapta nu există (art. 16 lit. a) C. proc. pen.).

Referitor la infracţiunea de luare de mită reţinută în sarcina inculpaţilor S. şi FF. s-a invocat faptul că, nu s-a arătat de către acuzare şi nici în considerentele hotărârii scopul pentru care au fost primite aceste sume de bani, acuzarea operând doar cu prezumţii. Simpla primire a unor sume de bani, în lipsa unor dovezi care să confirme elementele constitutive ale infracţiunii (cuantumul sumelor primate, înţelegerea de tip fraudulos între persoanele care au săvârşit infracţiunile corelative de luare/dare de mită, luarea de mită) nu poate susţine o soluţie de condamnare iar nedeterminarea sumelor de bani primite de către fiecare inculpat cu titlu de mită nu justifică măsura confiscării dispusă de instanţă care a vizat sume probabile, stabilite pe baza depoziţiilor investigatorului sub acoperire.

Pe cale de consecinţă, se impune achitarea celor doi inculpaţi şi sub aspectul infracţiunii de luare de mită întrucât fapta nu există (art. 16 lit. a) C. proc. pen.).

4.2 În legătură cu inculpatul BB. s-a invocat faptul că din modalitatea de descriere a faptelor, astfel cum au fost reţinute şi în considerentele rezultă doar împrejurarea că, la data de 12.01.2011 ar fi primit, în calitate de şef de grupă, de la ZZ. şi FFFF. sumele de bani colectate cu titlu de mită, sumă din care i-a dat investigatorului KKK. 35 de RON şi că, prin prisma calităţii de şef de tură colecta banii primiţi de cei implicaţi în activitatea infracţională. Cum instanţa nu a reţinut ca actul material al infracţiunii de luare de mită este în concordanţă cu vreun act material de dare de mită iar în calitatea sa de şef de grupă nu desfăşura activităţi ce implicau interacţiunea cu persoane ce tranzitau frontiera de stat şi nici că ar fi cerut aceste sume prin intermediul lui NNNNN. sau FFFF., nu se poate reţine că a efectuat acte de primire a unor sume de bani de la persoane interesate să dea ori că primirea s-a realizat în legătură cu atribuţiile sale de serviciu.

De altfel, chiar modalitatea descrierii faptei "colectarea unor sume de bani" nu conturează latura obiectivă a infracţiunii de luare de mită, astfel că, întemeiat pe dispoziţiile art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., s-a solicitat achitarea inculpatului BB.

5. Inculpatul AAA., prin apărător ales, a criticat hotărârea sub mai multe aspecte solicitând, în principal, achitarea pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa, astfel:

5.1 În consens cu apărătorii celorlalţi coinculpaţi şi apărătorul inculpatului AAA. a arătat că, hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în sensul că, instanţa a analizat global faptele inculpaţilor, fără a particulariza conţinutul lor, nici sub aspectul caracterului continuat şi nici al actului îndeplinit în realizarea activităţii infracţionale pentru care a dispus soluţia de condamnare.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat- nu se arată momentul constituirii grupului, forma de participare la grup a fiecăruia dintre inculpaţi, momentul exprimării acordului de către fiecare inculpat privind apartenenţa la gruparea infracţională organizată, elemente ce ţin de conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni şi necesar a fi descrise pentru a putea antrena tragerea la răspundere penală a inculpaţilor. Deşi instanţa face referire la cerinţele impuse de norma penală pentru existenţa infracţiunii şi condiţiile pentru tragerea la răspunderea penală a inculpaţilor, nu arată pentru fiecare inculpat în parte care sunt acţiunile sale de constituire/aderare la pretinsul grup infracţional deşi dispune condamnarea lor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în cele două modalităţi alternative. Or, cele două modalităţi (constituire/aderare) se exclud reciproc, actul de constituire fiind anterior actului de aderare iar aderarea presupune existenţa a ceva determinat la care un subiect îşi manifestă voinţa de a face parte.

Pe cale de consecinţă, a solicitat, în principal, achitarea inculpatului pentru infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, întrucât fapta nu există (art. 16 lit. a) C. proc. pen.).

În legătură cu infracţiunea de luare de mită instanţa de fond a reţinut într-o manieră generală ca şi modalităţi de săvârşire a faptei, acţiunea de primire şi pretindere de bani sau alte foloase în scopul facilitării introducerii în ţară de către diverse persoane a unor cantităţi de ţigări peste limita permisă de lege, trecerii cu vederea a neregulilor constatate în acte sau în echiparea autovehiculelor ce tranzitau vama ori pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere.

S-a arătat de către apărare că, instanţa de fond era obligată să descrie faptele, respectiv fiecare act material şi să arate care sunt acţiunile de primire şi care sunt acţiunile de pretindere, suma de bani primită sau pretinsă de către fiecare inculpat, pentru fiecare act material în parte, atribuţia de serviciu pe care fiecare dintre inculpaţi nu a îndeplinit-o sau a îndeplinit-o contrar obligaţiilor ce îi reveneau, în raport cu fiecare act material.

Deşi infracţiunea de luare de mită se consumă în momentul realizării acţiunii de primire sau pretindere de bani sau alte foloase, textul incriminator cere şi existenţa unei legături de cauzalitate între cele două modalităţi de săvârşire a faptei cu actul de serviciu în raport cu care s-au primit sau pretins sumele de bani, cerinţă ce diferenţiază acţiunea din conţinutul obiectiv al infracţiunii de luare de mită de o eventuală altă infracţiune. Ca atare, menţionarea de către instanţa de fond doar a momentului actului de pretindere sau primire, fără corelarea acestuia cu actul îndeplinit de către inculpaţi, nu acoperă, în opinia apărării, cerinţa legală de descriere a faptelor pretins săvârşite de către inculpat.

Un alt argument a vizat aplicarea şi interpretarea greşită de către instanţă a dispoziţiilor care guvernează activitatea şi obligaţiile poliţistului de frontieră în raport cu zona de competenţă particulară în care acesta îşi desfăşoară activitatea şi care trebuiau analizate doar din perspectiva legalei verificări a documentelor de călătorie şi, în cazul în care era vorba de un mijloc de transport, doar cu referire la legalitatea actelor mijlocului de transport. Or, în mod eronat, instanţa de fond a reţinut dispoziţii legale şi alte atribuţii de serviciu colaterale specifice locului în care inculpaţii îşi exercitau aria de competenţă, mai mult, a reţinut chiar atribuţii care nu cad în sfera de competenţa a poliţistului de frontieră.

Astfel, faţă de împrejurările concrete relevate se impune, în principal, pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului pentru comiterea infracţiunii de luare de mită întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive (art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.).

În subsidiar, a solicitat pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului AAA. pentru ambele infracţiuni ce i-au fost reţinute în sarcină, întemeiat pe dispoziţiile art. 16 lit. c) C. proc. pen., întrucât nu sunt probe care să susţină o soluţie de condamnare.

În argumentarea acestui motiv suplimentar de apel s-a invocat de apărarea caracterul nelegal al probelor administrate în cauză în cursul urmăririi, încălcarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva greşitei interpretării a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din C. proc. pen. anterior, în sensul că acesta ar produce efecte doar pentru viitor, prin ignorarea paragrafului 52 din decizie.

S-a susţinut că, faţă de menţiunile din adresa emisă de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 18.04.2014, respectiv: că "echipamentele utilizate la efectuarea activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen. au clasa de securizare "secret de serviciu", nivel de secretizare strict secret, atribuit de către Serviciul Roman de Informaţii precum şi faptul că declasificarea/accesul la echipamentele utilizate în scopul realizării probelor se poate face numai prin decizia/aprobarea scrisă a conducerii instituţiei care a stabilit nivelul de secretizare, rezultă cu evidenţă că autorizaţia de efectuarea a activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen., prin care s-au obţinut probele ce relevă conţinutul interceptărilor audio şi video din mediul ambiental, a fost pusă în executarea de către SRI, autoritate care, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale, nu avea, potrivit legii, funcţia prevăzută de art. 3, alin. (1), lit. a) C. proc. pen. Totodată, cum la data de 18.04.2014, nu exista o decizie de desecretizare, atât procedeul probatoriu, cât şi mijlocul de realizare a procedeului probatoriu au fost efectuate de un organ care nu avea aceste atribuţii iar probele obţinute sunt nelegale.

Ca atare, reţinând incidenţa în cauză a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016, a solicitat să se constate nulitatea tuturor proceselor-verbale de redare a interceptărilor ambientale (convorbiri şi imagini video) pe care se fundamentează hotărârea de condamnare şi înlăturarea lor din materialul probator. În aceste împrejurări, singurele probe care ar conduce la incriminarea inculpatului AAA. sunt depoziţiile şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK., or, ele singure nu pot fundamenta o soluţie de condamnare.

5.2 Un alt motiv de nelegalitate a vizat validarea nelegală, de către instanţa de fond, a mijloacelor de probă rezultate în urma interceptărilor ambientale audio şi video, a proceselor-verbale de redare a conţinutului audio şi video, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8, art. 10 alin. (5), raportat la art. 172 alin. (1) şi art. 100 alin. (2) C. proc. pen., în condiţiile în care efectuarea expertizei tehnice a înregistrărilor audio şi video efectuate în faza de urmărire penală, ce a urmărit tocmai verificarea autenticităţii elementelor video şi acustice, nu s-a putut efectua din culpa organului de urmărire penală care a fost în imposibilitate de a pune la dispoziţia instanţei suportul original pe care este informaţia ce poate constitui probă în cauză.

Probele nu au o valoare dinainte stabilită, ele trebuie administrate sau combătute în cadrul procedurii judecăţii cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale pentru fiecare subiect procesual, fapt ce nu s-a putut realiza fiind încălcat astfel dreptul la apărare al inculpatului pe care îl reprezintă ca, dealtfel, şi al celorlalţi inculpaţi din cauză.

5.3 Un ultim motiv de nelegalitate, a vizat nelegala confiscare a sumelor de bani de la inculpat, în contextul în care nu s-a stabilit cu exactitate nici în cursul urmăririi penale şi nici al cercetării judecătoreşti cuantumul sumelor primite de către fiecare dintre inculpaţi, ce bancnote au primit fiecare, cupiura banilor sau suma exactă.

Modul de calcul al sumelor confiscate de către instanţă, reprezintă o medie aritmetică aleatorie, stabilită de organul de urmărire penală şi fără o raportare precisă la faptele fiecărui inculpat în parte. Mai mult, chiar instanţa în considerentele hotărârii arată că probele dovedesc primirea sumelor de bani doar de către o parte dintre inculpaţi, însă dispune confiscarea acestor sume de la toţi inculpaţii, contrar dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., text ce impune condiţia stabilirii de către instanţă a bunurilor dobândite prin săvârşirea faptei.

5.4 În susţinerea netemeiniciei hotărârii s-a invocat de către apărare, în concret, faptul că instanţa de fond, în mod eronat, a interpretat probatoriul administrat în cauză şi a dispus condamnarea inculpatului pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată (constituire/aderare grup infracţional organizat- şi luare de mită).

Deşi hotărârea se întemeiază pe denunţul şi depoziţia martorului LLL. din faza de urmărire penală, se constată că, ulterior, acesta retractează ceea ce a sesizat chiar dacă face precizare că îşi menţine susţinerile din denunţ. De altfel, în acel denunţ nu face referiri concrete cu privire la activitatea infracţională a inculpatului.

Referitor la acţiunile investigatorului sub acoperire KKK., s-a susţinut că din conţinutul înregistrărilor efectuate de acesta în activitatea de obţinere a probelor nu a reuşit să probeze faptul că inculpatul ar fi primit mită în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, după cum nu a făcut dovada existenţei grupului infracţional organizat- ori a unei situaţii concrete în care să se fi realizat tranzitarea ilegală a frontierei de stat de către o persoană, în depoziţiile sale acesta a făcut trimitere la situaţii ipotetice fără relevanţă în planul răspunderii penale a inculpatului sau chiar la persoane care nu sunt inculpaţi în cauză (cu referire la VVV. căruia investigatorul susţine că i-ar fi dat o sumă de bani).

Împrejurarea că inculpatul a recunoscut în cursul urmăririi penale comiterea faptelor nu poate constitui temei al unei soluţii de condamnare în condiţiile în care a arătat presiunea în care a dat acele declaraţii, ulterior pe parcursul cercetării judecătoreşti a revenit asupra celor declarate iar depoziţia din faza de urmărire penală nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Referitor la probele administrate (înregistrările audio video, procesele-verbale de transcriere a acestora certificate de procuror) a solicitat să se constate că sunt lovite de nulitate absolută şi urmează a fi înlăturate ca probe, având în vedere menţiunile din adresa din 18 aprilie 2014 emisă de Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie.

S-a mai susţinut că, în mod nelegal, au fost înlăturate depoziţiile martorilor identificaţi că au tranzitat frontiera prin PTF Albiţa în perioada de referinţă, deşi toţi martorii au arătat că nu au oferit şi nu li s-au solicitat sume de bani de către inculpat sau coinculpaţii din cauză iar depoziţiile lor contrazic acuzaţiile aduse prin actul de inculpare şi care, în opinia apărării, nu sunt susţinute de alte mijloace de probă.

Pe cale de consecinţă, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului AAA., în principal, întemeiată pe dispoziţiile art. 16 lit. a) C. proc. pen. (fapta nu există) pentru infracţiunea de constituire grup infracţional organizat- şi pe dispoziţiile art. 16 lit. b) teza I pentru infracţiunea de luare de mită, întrucât nu s-a făcut dovada că s-a dat vreo sumă de bani iar, în subsidiar, dacă se va trece peste aceste argumente s-a solicitat achitarea pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcină, întemeiat pe dispoziţiile art. 16 lit. c) C. proc. pen.

6. Inculpatul CC., prin apărător ales, a criticat hotărârea sub mai multe aspecte solicitând, în esenţă, pronunţarea unei soluţii de achitare pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa, astfel:

6.1 În susţinerea aceloraşi motive comune de nelegalitate invocate de coinculpaţii din cauză, pe care inculpatul CC. şi le-a însuşit, apărătorul acestuia a arătat că, hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în sensul că, instanţa a analizat global faptele inculpaţilor, fără a particulariza conţinutul lor, nici sub aspectul caracterului continuat şi nici al actului îndeplinit în realizarea activităţii infracţionale pentru care a dispus soluţia de condamnare.

Cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat- a susţinut că nu se arată momentul constituirii grupului, forma de participare la grup a fiecăruia dintre inculpaţi, momentul exprimării acordului de către fiecare inculpat privind apartenenţa la gruparea infracţionala organizată, elemente ce ţin de conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni şi necesar a fi descrise pentru a putea antrena tragerea la răspundere penală a inculpaţilor. Deşi instanţa face referire la cerinţele impuse de norma penală pentru existenţa infracţiunii şi condiţiile pentru tragerea la răspunderea penală a inculpaţilor, nu a arătat pentru fiecare inculpat în parte care sunt acţiunile sale de constituire/aderare la pretinsul grup infracţional, în contextul în care a dispus condamnarea lor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în cele două modalităţi alternative. Or, cele două modalităţi (constituire/aderare) se exclud reciproc, actul de constituire fiind anterior actului de aderare iar aderarea presupune existenţa a ceva determinat la care un subiect îşi manifestă voinţa de a face parte.

În legătură cu infracţiunea de luare de mită a precizat că instanţa de fond a reţinut într-o manieră generală ca şi modalităţi de săvârşire a faptei, acţiunea de primire şi pretindere de bani sau alte foloase în scopul facilitării introducerii în ţară de către diverse persoane a unor cantităţi de ţigări peste limita permisă de lege, trecerii cu vederea a neregulilor constatate în acte sau în echiparea autovehiculelor ce tranzitau vama ori pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere.

S-a mai arătat că instanţa era obligată să descrie faptele, respectiv fiecare act material şi să arate care sunt acţiunile de primire şi care sunt acţiunile de pretindere, suma de bani primită sau pretinsă de către fiecare inculpat pentru fiecare act material în parte, atribuţia de serviciu pe care fiecare dintre inculpaţi nu a îndeplinit-o sau a îndeplinit-o contrar obligaţiilor ce îi reveneau, în raport cu fiecare act material în parte.

Apărarea a invocat şi împrejurarea că procesele-verbale ale investigatorului sub acoperire KKK. nu fac referire la inculpat şi nici la aspecte care să facă dovada unei legături între inculpat şi restul coinculpaţilor, că inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor, după cum nu exisă niciun alt mijloc de probă care să confirme că acesta a pretins sau primit vreo sumă de bani, aspect confirmat în depoziţia dată şi de inspectorul NNNN. care a efectuat o supraveghere a inculpatului în cabina de lucru unde acesta îşi desfăşura activitatea (inspector în cadrul IJPF Albiţa).

De asemenea, proba constând în înregistrarea audio video efectuată şi invocată de instanţa de fond în susţinerea aprecierii că face dovada că inculpatul CC. extrage din paşapoartele verificate bancnote, reprezentând sumele pretinse ca mită, nu este legal administrată din perspectiva efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 şi, prin urmare, nu poate susţine o acuzaţie penală.

Cât priveşte depoziţiile celorlalţi coinculpaţi din cursul urmăririi penale în care au recunoscut că primeau diferite sume de bani cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa a arătat că ele trebuie înlăturate întrucât au fost date sub presiune şi ameninţarea că vor fi suspuşi unor măsuri privative de libertate şi, în plus, nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.

Pe cale de consecinţă, a solicitat, în principal, achitarea inculpatului pentru infracţiunile de constituire/aderare la un grup infracţional organizat- şi luare de mită, întrucât faptele nu există (art. 16 lit. a) C. proc. pen.) iar, în subsidiar, pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului CC. pentru infracţiunea de luare de mită reţinute în sarcină, întemeiat pe dispoziţiile art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., motivat de faptul nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

7. Inculpata D., prin apărător ales, a apreciat ca fiind întemeiate susţinerile celorlalţi coinculpaţi referitoare la aspectele de nelegalitate care susţin înlăturarea unor mijloace de probă din ansamblul probator şi a criticat hotărârea ce fiind nelegală şi netemeinică, solicitând achitarea sa pentru infracţiunile reţinute în sarcină, invocând următoarele argumente:

7.1 Referitor la infracţiunea de luare de mită (cele 9 acte materiale reţinute de către instanţa de fond) a învederat faptul că nu a fost dovedită de mijloacele de aprobă administrate în cauză, întrucât sigurele probe sunt înregistrările audio video care nu au putut fi verificate sub aspectul autenticităţii de către expertul tehnic, deci sunt probe care trebuie înlăturate şi, deşi au fost vizionate în faţa instanţei, nu fac dovada care sunt persoanele de la care se pretinde de acuzare că s-ar fi solicitat/primit diferite sume de bani cu titlu de mită. Mai mult, instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia de condamnare pe denunţul/poziţia martorului LLL. şi declaraţia inculpatului I., însă niciunul dintre cei doi nu fac referire la inculpata D., astfel că există un dubiu cu privire la aceasta care îi profită, motiv pentru care se impune pronunţarea unei soluţii de achitare, întemeiat pe dispoziţiile art. 16 lit. c) C. proc. pen.

Cât priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat- a solicitat să se constate că, în raport de definiţia dată grupului infracţional în conţinutul art. 2 din Legea nr. 39/2003, aprecierile instanţei de fond atât cu privire la existenţa faptei cât şi al aspectelor de tipicitate nu sunt susţinute de elemente probatorii care să confirme această modalitate de constituire a grupului. Astfel, nu se poate reţine într-o manieră generală pentru toţi inculpaţii că erau deja organizaţi într-o ierarhie după funcţiile/gradele deţinute, că îşi desfăşurau activitatea infracţională pe ture şi împărţeau sumele de bani între ei, în mod egal, în contextul în care nu s-a arătat cine a constituit grupul, scopul pentru care a fost constituit, cine a aderat la grup şi acţiunile întreprinse de fiecare inculpat în cadrul grupului, durata în timp a grupării infracţionale având în vedere şi perioada de timp redusă în care inculpata şi-a desfăşurat activitatea la PTF Albiţa şi faptul că se afla sub tutelă profesională.

Totodată, deşi instanţa face referire la cerinţele impuse de norma penală pentru existenţa infracţiunii şi condiţiile pentru tragerea la răspunderea penală a inculpaţilor, nu a arătat pentru fiecare inculpat în parte care sunt acţiunile sale de constituire/aderare la pretinsul grup infracţional deşi, a dispus condamnarea lor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în cele două modalităţi alternative. Or, cele două modalităţi (constituire/aderare) se exclud reciproc, actul de constituire fiind anterior actului de aderare iar aderarea presupune existenţa a ceva determinat la care un subiect îşi manifestă voinţa de a face parte.

Ca atare, lipsa unor probe care să dovedească elementele unui grup infracţional organizat- în modalitatea descrisă de norma de incriminare nu poate conduce decât la pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât fapta nu există (art. 16 lit. a) C. proc. pen.).

7.2 Un ultim motiv de nelegalitate, a vizat nelegala confiscare a sumelor de bani de la inculpată, în contextul în care nu s-a stabilit cu exactitate nici în cursul urmăririi penale şi nici al cercetării judecătoreşti cuantumul sumelor primite de către acesta, ce bancnote a primit, cupiura banilor sau suma exactă.

Modul de calcul al sumelor confiscate de către instanţă, reprezintă o medie aritmetică aleatorie, stabilită de organul de urmărire penală şi fără o raportare precisă la faptele fiecărui inculpat în parte.

Astfel, a solicitat ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatei întrucât nu s-a făcut dovada primirii de către acesta a sumei de 2400 RON cu titlu de mită.

8. Inculpatul PP. prin apărător ales, a criticat sentinţa apelată sub mai multe aspecte de nelegalitate şi netemeinicie solicitând, în principal, achitarea pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa.

8.1 În susţinerea primului motiv de nelegalitate a invocat faptul că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., respectiv instanţa a analizat global faptele inculpatului, ca dealtfel şi celorlalţi coinculpaţi, fără a particulariza conţinutul lor, al actului îndeplinit în realizarea activităţii infracţionale pentru care a dispus soluţia de condamnare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat- nu se arată momentul constituirii grupului, forma de participare la grup a fiecăruia dintre inculpaţi, momentul exprimării acordului de către fiecare inculpat privind apartenenţa la gruparea infracţionala organizată, elemente ce ţin de conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni şi necesar a fi descrise pentru a putea antrena tragerea la răspundere penală a inculpatului. Deşi instanţa a arătat care sunt cerinţele legale pentru existenţa infracţiunii şi condiţiile pentru tragerea la răspunderea penală a inculpaţilor, nu precizează care sunt în concret acţiunile inculpatului PP. în realizarea activităţii infracţionale însă a dispus condamnarea acestuia şi a celorlalţi coinculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în modalitatea constituire/aderare. Or, cele două modalităţi se exclud reciproc, actul de constituire fiind anterior actului de aderare iar aderarea presupune existenţa a ceva determinat la care un subiect îşi manifestă voinţa de a face parte.

În legătură cu infracţiunea de luare de mită instanţa de fond, deşi a reţinut forma continuată, cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1), lit. b) C. proc. pen., a reţinut într-o manieră generală ca şi modalităţi de săvârşire a faptei, acţiunea de primire şi pretindere de bani sau alte foloase în scopul facilitării introducerii în ţară de către diverse persoane a unor cantităţi de ţigări peste limita permisă de lege, trecerii cu vederea a neregulilor constatate în acte sau în echiparea autovehiculelor ce tranzitau vama ori pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere.

S-a susţinut că instanţa de fond era obligată să descrie faptele, respectiv a fiecărui act material şi să arate care sunt acţiunile de primire şi care sunt acţiunile de pretindere, suma de bani primită sau pretinsă de către fiecare inculpat pentru fiecare act material în parte, atribuţia de serviciu pe care fiecare dintre inculpaţi nu a îndeplinit-o sau a îndeplinit-o contrar obligaţiilor ce îi reveneau, în raport cu fiecare act material în parte.

Este real că infracţiunea de luare de mită se consumă în momentul realizării acţiunii de primire sau pretindere de bani sau alte foloase însă textul incriminator cere şi existenţa unei legături de cauzalitate între cele două modalităţi de săvârşire a faptei cu actul de serviciu în raport cu care s-au primit sau pretins sumele de bani, cerinţă ce diferenţiază acţiunea din conţinutul obiectiv al infracţiunii de luare de mită de o eventuală altă infracţiune. Astfel, menţionarea de către instanţa de fond doar a momentului actului de pretindere sau primire, fără corelarea acestuia cu actul îndeplinit de către inculpat, nu acoperă, în opinia apărării, cerinţa legală de descriere a faptelor pretins săvârşite de către acesta.

8.2. Un alt motiv de nelegalitate a vizat aplicarea şi interpretarea greşită de către instanţă a dispoziţiilor art. 18 şi art. 19 din O.U.G. nr. 105/2001 şi a dispoziţiilor art. 27 din O.U.G. nr. 104/2001, care guvernează activitatea şi obligaţiile poliţistului de frontieră în raport cu zona de competenţă particulară în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale menţionate rezultă că obligaţiile de serviciu ale inculpaţilor trebuiau analizate doar din perspectiva legalei verificări a documentelor de călătorie şi, în cazul în care era vorba de un mijloc de transport, doar cu referire la legalitatea actelor mijlocului de transport. Or, în mod eronat, instanţa de fond a reţinut dispoziţii legale şi alte atribuţii de serviciu colaterale specifice locului în care inculpatul îşi exercita aria de competenţă, mai mult, a reţinut chiar atribuţii care nu cad în sfera de competenţa a poliţistului de frontieră.

8.3. Totodată, în susţinerea nelegalităţii hotărârii s-a invocat şi faptul că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva greşitei interpretării a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din C. proc. pen. anterior, în sensul că acesta ar produce efecte doar pentru viitor, prin ignorarea paragrafului 52 din decizie.

În acest sens, s-a susţinut că faţă de menţiunile din adresa emisă de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 18.04.2014, respectiv: că "echipamentele utilizate la efectuarea activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen. au clasa de securizare "secret de serviciu", nivel de secretizare strict secret, atribuit de către Serviciul Roman de Informaţii precum şi faptul că declasificarea/accesul la echipamentele utilizate în scopul realizării probelor se poate face numai prin decizia/aprobarea scrisă a conducerii instituţiei care a stabilit nivelul de secretizare, rezultă cu evidenţă că autorizaţia de efectuarea a activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen., prin care s-au obţinut probele ce relevă conţinutul interceptărilor audio şi video din mediul ambiental, a fost pusă în executarea de către SRI, autoritate care, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale, nu avea, potrivit legii, funcţia prevăzută de art. 3, alin. (1), lit. a) C. proc. pen. Totodată, cum la data de 18.04.2014, nu exista o decizie de desecretizare, atât procedeul probatoriu, cât şi mijlocul de realizare a procedeului probatoriu au fost efectuate de un organ care nu avea aceste atribuţii iar probele obţinute sunt nelegale.

Astfel, a solicitat să se constate incidenţa în cauză a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016, nulitatea tuturor proceselor-verbale de redare a interceptărilor ambientale (convorbiri şi imagini video) pe care se fundamentează hotărârea de condamnare, urmând a fi înlăturate din materialul probator.

8.4 Un alt motiv de nelegalitate a vizat validarea nelegală, de către instanţa de fond a mijloacelor de probă rezultate în urma interceptărilor ambientale audio şi video, a proceselor-verbale de redare a conţinutului audio şi video, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8, art. 10 alin. (5), raportat la art. 172 alin. (1) şi art. 100 alin. (2) C. proc. pen., în condiţiile în care efectuarea expertizei tehnice a înregistrărilor audio şi video efectuate în faza de urmărire penală, ce a urmărit tocmai verificarea autenticităţii elementelor video şi acustice, nu s-a putut efectua din culpa organului de urmărire penală care a fost în imposibilitate de a pune la dispoziţia instanţei suportul original pe care este informaţia ce poate constitui probă în cauză.

Probele nu au o valoare dinainte stabilită, ele trebuie administrate sau combătute în etapa cercetării judecătoreşti cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale pentru fiecare subiect procesual, fapt ce nu s-a putut realiza fiind încălcat astfel dreptul la apărare al inculpaţilor.

8.5 Circumscris ultimului motiv de nelegalitate, apărătorul inculpatului, a invocat şi nelegala confiscare a sumelor de bani de la inculpat, în contextul în care nu s-a stabilit cu exactitate nici în cursul urmăririi penale şi nici al cercetării judecătoreşti, cuantumul sumelor primite de către fiecare dintre inculpaţi, ce bancnote au primit fiecare, cupiura banilor sau suma exactă.

Modul de calcul al sumelor confiscate de către instanţă, reprezintă o medie aritmetică aleatorie, stabilită de organul de urmărire penală şi fără o raportare precisă la faptele fiecărui inculpat în parte, astfel că, măsura confiscării este nelegală.

8.6 Apărătorul inculpatului în susţinerea netemeiniciei hotărârii a invocat, în esenţă, faptul că instanţa de fond, în mod eronat, a interpretat probatoriul administrat în cauză şi a dispus condamnarea inculpatului PP. pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată (constituire grup infracţional organizat- şi luare de mită).

Astfel, deşi hotărârea se întemeiază pe denunţul şi depoziţia martorului LLL. din faza de urmărire penală, se constată că ulterior, acesta retractează ceea ce a sesizat chiar dacă face precizarea că îşi menţine susţinerile din denunţ. De altfel, în acel denunţ nu face referiri concrete cu privire la activitatea infracţională a inculpaţilor.

Referitor la acţiunile investigatorului sub acoperire KKK., s-a susţinut că din conţinutul înregistrărilor efectuate de acesta în activitatea de obţinere a probelor nu a reuşit să probeze faptul că vreunul dintre inculpaţi printre care şi inculpatul PP. ar fi primit mită în exerciţiul atribuţiilor de serviciu după cum nu a făcut dovada existenţei grupului infracţional organizat- ori a unei situaţii concrete în care să se fi realizat tranzitarea ilegală a frontierei de stat de către o persoană, în depoziţiile sale acesta a făcut trimitere la situaţii ipotetice fără relevanţă în planul răspunderii penale a inculpaţilor.

Faptul că unii dintre inculpaţi au recunoscut în cursul urmăririi penale comiterea faptelor nu poate constitui temei al unei soluţii de condamnare în condiţiile în care au arătat presiunea în care au dat acele declaraţii, ulterior pe parcursul cercetării judecătoreşti au revenit asupra celor declarate iar depoziţiile acestora din faza de urmărire penală nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Referitor la probele administrate (înregistrările audio video, procesele-verbale de transcriere a acestora certificate de procuror) a solicitat să se constate că sunt lovite de nulitate absolută şi urmează a fi înlăturate ca probe, având în vedere menţiunile din adresa din 18 aprilie 2014 emisă de Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie.

S-a mai susţinut că, în mod nelegal, au fost înlăturate depoziţiile martorilor identificaţi că au tranzitat frontiera prin PTF Albiţa în perioada de referinţă, deşi toţi martorii au arătat că nu au oferit şi nu li s-au solicitat sume de bani de către niciunul dintre inculpaţii din cauză iar depoziţiile lor contrazic acuzaţiile aduse acestora prin actul de inculpare şi care, în opinia apărării, nu sunt susţinute de alte mijloace de probă.

Pe cale de consecinţă, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului PP. întemeiată pe dispoziţiile art. 16 lit. a) C. proc. pen. (fapta nu există) pentru infracţiunea de constituire grup infracţional organizat- şi pe dispoziţiile art. 16 lit. b) teza I pentru infracţiunea de luare de mită, întrucât nu s-a făcut dovada că s-a dat vreo sumă de bani.

9. Inculpaţii T., L., N., UU. şi YY., prin apărătorul desemnat din oficiu, au criticat sentinţa apelată sub mai multe aspecte de nelegalitate şi netemeinicie solicitând, în esenţă, achitarea pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor.

9.1 În acest sens, în acord cu apărătorii celorlalţi coinculpaţi, s-a susţinut că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., respectiv instanţa a analizat global faptele inculpaţilor, ca dealtfel şi celorlalţi coinculpaţi, fără a particulariza conţinutul lor, al actului îndeplinit în realizarea activităţii infracţionale pentru care a dispus soluţia de condamnare.

Cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat- nu se arată momentul constituirii grupului, forma de participare la grup a fiecăruia dintre inculpaţi, momentul exprimării acordului de către fiecare inculpat privind apartenenţa la gruparea infracţionala organizată, elemente ce ţin de conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni şi necesar a fi descrise pentru a putea antrena tragerea la răspundere penală a inculpatului. Instanţa a arătat care sunt cerinţele legale pentru existenţa infracţiunii şi condiţiile pentru tragerea la răspunderea penală a inculpaţilor însă nu precizează care sunt, în concret, acţiunile întreprinse de T., L., N., UU. şi YY. în realizarea activităţii infracţionale atunci când a dispus condamnarea lor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în modalitatea constituire/aderare. Or, cele două modalităţi se exclud reciproc, actul de constituire fiind anterior actului de aderare iar aderarea presupune existenţa a ceva determinat la care un subiect îşi manifestă voinţa de a face parte.

Faţă de toate acest argumente inculpaţii au apreciat că fapta de constituire/aderare la un grup infracţional organizat- nu există, astfel că se impune pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiat pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În legătură cu infracţiunea de luare de mită instanţa de fond, deşi a reţinut forma continuată, cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1), lit. b) C. proc. pen., a reţinut într-o manieră generală ca şi modalităţi de săvârşire a faptei, acţiunea de pretindere şi primire de bani sau alte foloase în scopul facilitării introducerii în ţară de către diverse persoane a unor cantităţi de ţigări peste limita permisă de lege, trecerii cu vederea a neregulilor constatate în acte sau în echiparea autovehiculelor ce tranzitau vama ori pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere.

Instanţa de fond era obligată să descrie faptele, respectiv a fiecărui act material şi să arate care sunt acţiunile de primire şi care sunt acţiunile de pretindere, suma de bani primită sau pretinsă de către fiecare inculpat pentru fiecare act material în parte, atribuţia de serviciu pe care fiecare inculpaţii nu au îndeplinit-o sau a îndeplinit-o contrar obligaţiilor ce le reveneau, în raport cu fiecare act material în parte.

Menţionarea de către instanţa de fond doar a momentului actului de primire sau pretindere, fără corelarea acestuia cu actul îndeplinit de către inculpat, nu acoperă, în opinia apărării, cerinţa legală de descriere a faptelor pretins săvârşite de către aceştia.

În susţinerea nelegalităţii hotărârii s-a invocat şi faptul că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva greşitei interpretării a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din C. proc. pen. anterior, în sensul că acesta ar produce efecte doar pentru viitor, prin ignorarea paragrafului 52 din decizie.

Faţă de menţiunile din adresa emisă de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 18.04.2014, respectiv: că "echipamentele utilizate la efectuarea activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen. au clasa de securizare "secret de serviciu", nivel de secretizare strict secret, atribuit de către Serviciul Roman de Informaţii precum şi faptul că declasificarea/accesul la echipamentele utilizate în scopul realizării probelor se poate face numai prin decizia/aprobarea scrisă a conducerii instituţiei care a stabilit nivelul de secretizare, rezultă cu evidenţă că autorizaţia de efectuarea a activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen., prin care s-au obţinut probele ce relevă conţinutul interceptărilor audio şi video din mediul ambiental, a fost pusă în executarea de către SRI, autoritate care, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale, nu avea, potrivit legii, funcţia prevăzută de art. 3, alin. (1), lit. a) C. proc. pen. Totodată, cum la data de 18.04.2014, nu exista o decizie de desecretizare, atât procedeul probatoriu, cât şi mijlocul de realizare a procedeului probatoriu au fost efectuate de un organ care nu avea aceste atribuţii iar probele obţinute sunt nelegale.

Astfel, a solicitat să se constate incidenţa în cauză a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016, nulitatea tuturor proceselor-verbale de redare a interceptărilor ambientale (convorbiri şi imagini video) pe care se fundamentează hotărârea de condamnare, urmând a fi înlăturate din materialul probator.

Pe cale de consecinţă, nefiind alte probe care să dovedească comiterea faptelor de către inculpaţii T., L., N., UU. şi YY. se impune pronunţarea unei soluţii de achitare în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

9.2 Circumscris ultimului motiv de nelegalitate, apărătorul din oficiu al inculpaţilor, a invocat şi nelegala confiscare a sumelor de bani de la cei cinci inculpaţi, în contextul în care nu s-a stabilit cu exactitate nici în cursul urmăririi penale şi nici al cercetării judecătoreşti, cuantumul sumelor primite de către fiecare dintre inculpat, ce bancnote au primit fiecare, cupiura banilor sau suma exactă.

Modul de calcul al sumelor confiscate de către instanţă, reprezintă o medie aritmetică aleatorie, stabilită de organul de urmărire penală şi fără o raportare precisă la faptele fiecărui inculpat în parte, astfel că, măsura confiscării este nelegală.

În situaţia inculpatului UU. a învederat faptul că nu sunt probe care să dovedească că acesta a pretins sau primit sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa, iar sumele pe care acesta le avea asupra sa au fost destinate achiziţionării materialelor pentru birou (agende etc.).

9.3 În susţinerea netemeiniciei hotărârii s-a invocat, în esenţă, faptul că instanţa de fond, în mod eronat, a interpretat probatoriul administrat în cauză şi a dispus condamnarea inculpaţilor T., L., N., UU. şi YY. pentru faptele pentru care au fost trimişi în judecată (constituire grup infracţional organizat- şi luare de mită).

Astfel, deşi hotărârea se întemeiază pe denunţul şi depoziţia martorului LLL. din faza de urmărire penală, se constată că, ulterior, acesta retractează ceea ce a sesizat chiar dacă face precizarea că îşi menţine susţinerile din denunţ. De altfel, în acel denunţ nu face referiri concrete cu privire la activitatea infracţională a inculpaţilor.

Pentru toate aceste considerente, inculpaţii au solicitat achitarea sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. şi de luare de mită, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

10. Criticile inculpaţilor I. şi J., susţinute de apărătorul desemnat din oficiu, au vizat aspecte de nelegalitate şi netemeinicie ale hotărârii şi, în esenţă, pronunţarea unei soluţii de achitare pentru ambele infracţiuni ce le-au fost reţinute în sarcină.

Hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., respectiv instanţa a analizat global faptele inculpaţilor, ca dealtfel şi celorlalţi coinculpaţi, fără a particulariza conţinutul lor, al actului îndeplinit în realizarea activităţii infracţionale pentru care a dispus soluţia de condamnare.

Astfel, la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat- nu se arată momentul constituirii grupului, forma de participare la grup a fiecăruia dintre inculpaţi, momentul exprimării acordului de către fiecare inculpat privind apartenenţa la gruparea infracţională organizată, elemente ce ţin de conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni şi necesar a fi descrise pentru a putea antrena tragerea la răspundere penală a inculpatului. Instanţa a arătat care sunt cerinţele legale pentru existenţa infracţiunii şi condiţiile pentru tragerea la răspundere penală a inculpaţilor însă nu precizează care sunt, în concret, acţiunile întreprinse de cei doi inculpaţi în realizarea activităţii infracţionale atunci când dispune condamnarea lor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în modalitatea constituire/aderare. Cele două modalităţi se exclud reciproc, actul de constituire fiind anterior actului de aderare iar aderarea presupune existenţa a ceva determinat la care un subiect îşi manifestă voinţa de a face parte.

Faţă de toate aceste argumente inculpaţii au apreciat că fapta de constituire/aderare la un grup infracţional organizat- nu există, astfel că se impune pronunţarea unei soluţii de achitare, întemeiat pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În legătură cu infracţiunea de luare de mită instanţa de fond, deşi a reţinut forma continuată, cu încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1), lit. b) C. proc. pen., a reţinut într-o manieră generală ca şi modalităţi de săvârşire a faptei, acţiunea de pretindere şi primire de bani sau alte foloase în scopul facilitării introducerii în ţară de către diverse persoane a unor cantităţi de ţigări peste limita permisă de lege, trecerii cu vederea a neregulilor constatate în acte sau în echiparea autovehiculelor ce tranzitau vama ori pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere.

Instanţa de fond era obligată să descrie faptele, respectiv fiecare act material şi să arate care sunt acţiunile de primire şi care sunt acţiunile de pretindere, suma de bani primită sau pretinsă de către fiecare inculpat pentru fiecare act material în parte, atribuţia de serviciu pe care fiecare dintre inculpaţi nu a îndeplinit-o sau a îndeplinit-o contrar obligaţiilor ce îi reveneau, în raport cu fiecare act material în parte, or, în considerente a făcut o referire generală la momentul actului de primire sau pretindere, fără corelarea acestuia cu actul îndeplinit de către inculpaţi, ca atare, nu este îndeplinită cerinţa legală de descriere a faptelor pretins săvârşite de către aceştia.

În susţinerea nelegalităţii hotărârii s-a invocat şi faptul că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva greşitei interpretării a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din C. proc. pen. anterior, în sensul că acesta ar produce efecte doar pentru viitor, prin ignorarea paragraf 52 din decizie, având în vedere şi adresa emisă de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 18.04.2014, în care se precizează că: "echipamentele utilizate la efectuarea activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen. au clasa de securizare "secret de serviciu", nivel de secretizare strict secret, atribuit de către Serviciul Roman de Informaţii precum şi faptul că declasificarea/accesul la echipamentele utilizate în scopul realizării probelor se poate face numai prin decizia/aprobarea scrisă a conducerii instituţiei care a stabilit nivelul de secretizare. Ca atare, autorizaţia de efectuarea a activităţilor prev. de art. 911, art. 933 C. proc. pen., prin care s-au obţinut probele ce relevă conţinutul interceptărilor audio şi video din mediul ambiental, a fost pusă în executarea de către SRI, autoritate care, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale, nu avea, potrivit legii, funcţia prevăzută de art. 3, alin. (1), lit. a) C. proc. pen. Totodată, cum la data de 18.04.2014, nu exista o decizie de desecretizare, atât procedeul probatoriu, cât şi mijlocul de realizare a procedeului probatoriu au fost efectuate de un organ care nu avea aceste atribuţii iar probele obţinute sunt nelegale.

Pe cale de consecinţă, nefiind alte probe care să dovedească comiterea faptelor de luare de mită de către inculpaţii I. şi J. se impune pronunţarea unei soluţii de achitare, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de parchet şi inculpaţi dar şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază ca fiind întemeiate, în parte, apelurile declarate în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în cele ce urmează:

1. Prioritar examinării motivelor de nelegalitate invocate de către toţii apelanţii intimaţi inculpaţi, Înalta Curte va analiza aspectele invocate de inculpatul VV. în legătură cu nulitatea urmăririi penale efectuate în dosarul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, determinat de faptul că secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie nu avea competenţa materială de a efectua acte de urmărire penală privind infracţiunile de corupţie, critici pe care le apreciază ca fiind neîntemeiate.

Raţiunea adoptării Legii nr. 78/2000 a vizat necesitatea combaterii mai eficiente şi mai ferme a corupţiei în diversele forme de manifestare ale acesteia, astfel că, pe lângă infracţiunile de corupţie, în Secţiunea a-III-a (art. 10 - art. 132) au fost incriminate şi anumite fapte considerate ca fiind asimilate infracţiunilor de corupţie. Asimilarea infracţiunilor prevăzute în art. 10-132 din Legea nr. 78/2000 cu cele de corupţie a fost determinată, pe de o parte, de constatarea că valorile sociale care se circumscriu obiectului de protecţie şi acţiune al legii penale nu sunt întru totul şi corespunzător apărate numai prin prevederea acestora din urmă iar, pe de altă parte, de voinţa legiuitorului de a acţiona mai eficient în remedierea acestei deficienţe.

În cauză, se constată că infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii sunt cele de constituire/aderare la un grup infracţional organizat- şi de luare de mită, cea din urmă fiind o faptă de corupţie, astfel că, sub acest aspect, urmărirea penală în cauză a fost efectuată, în mod corect, de către procurorii din Direcţiei Naţionale Anticorupţie, structură specializată în combaterea corupţiei (art. 1 din O.U.G. nr. 43/2002).

De asemenea, în conţinutul art. 1 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 43/2002 se prevede că Direcţia Naţională Anticorupţie este o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României prin procurori specializaţi în combaterea corupţiei, organizarea şi funcţionarea acestei structurii fiind reglementată prin dispoziţiile art. 4 şi 5 din actul normativ menţionat. Astfel, potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 43/2002, Direcţia Naţională Anticorupţie este organizată în secţii, putându-se înfiinţa, totodată, servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii.

Totodată, se constată că, prin dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2), (3) şi 4 din O.U.G. nr. 43/2002, modificată, legiuitorul, fără a distinge între structura centrală, secţiile acestei structuri şi serviciile teritoriale, a statuat în privinţa competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a stabilit competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Raportat la cauza de faţă, dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002, stabilesc că sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite în una dintre următoarele condiţii, respectiv, "(...) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori gravitatea perturbării aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către: deputaţi, senatori, membrii ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora, ofiţeri de poliţie. (...)".

De asemenea, în conţinutul alin. (6) al aceluiaşi articol din actul normativ menţionat se statuează că, urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute la alin. (1)-(3), săvârşite de militarii în activitate, se efectuează de procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate.

Din analiza coroborată a textelor de lege rezultă că Direcţia Naţională Anticorupţie este o structură unitară în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul căreia toţi procurorii au acelaşi grad profesional şi aceeaşi competenţă materială de soluţionare a cauzelor ce au ca obiect oricare dintre infracţiunile săvârşite în condiţiile prevăzute în alin. (1)-(3) ale art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002, indiferent de secţia din cadrul structurii centrale sau serviciul teritorial unde îşi desfăşoară activitatea, dispoziţiile legale menţionate neoperând nicio diferenţiere, pe linie orizontală sau verticală şi nicio determinare a secţiei sau nivelului structurii care are dreptul şi corelativ obligaţia soluţionării acestor cauze. De altfel, în jurisprudenţa sa, instanţa supremă a statuat că procurorii care fac parte din structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt competenţi să cerceteze oricare dintre infracţiunile prevăzute în art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002, indiferent de structura centrală sau structura teritorială ori secţiile din cadrul acestor structuri în care îşi desfăşoară activitatea, singura excepţie vizând infracţiunile săvârşite de militari, ipoteză în care urmărirea penală se efectuează de procurorii militari din cadrul D.N.A, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate.

Singura deosebire între cele două structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - cu referire la structura centrală şi cea teritorială - vizează competenţa teritorială astfel cum este reglementată de art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 43/2002.

Ca atare, competenţa materială generală statuată prin art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002 este un atribut corelativ funcţiei de procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, indiferent de secţia sau structura în cadrul căreia procurorii îşi desfăşoară activitatea, repartizarea magistraţilor pe secţii, servicii sau compartimente cu stabilirea activităţilor ce urmează a fi efectuate, astfel cum se prevede în Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale, sunt măsuri administrative menite să asigure o bună funcţionare a Direcţiei fără însă a afecta competenţa materială a procurorilor din cadrul acestei structuri în efectuarea activităţilor specifice în dosarul cauzei, criticile apărării sub acest aspect dovedindu-se a fi neîntemeiate.

Totodată, Înalta Curte apreciază ca neîntemeiate şi criticile inculpatului VV. ce au vizat nelegalitatea actelor de urmărire penală efectuate, în opinia apărării, în afara procesului penal, în sensul că toate aceste acte au fost realizate în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale "in rem", aspect constatat încă din primul ciclu procesual şi care a determinat restituirea cauzei la procuror, fapt ce ar impune a fi înlăturate din ansamblul probator.

Spre deosebire de reglementarea anterioară, noul C. proc. pen. instituie, ca regulă, caracterul obligatoriu al începerii urmăririi penale anterior efectuării oricăror acte de cercetare. Cu excepţia acelor situaţii în care însuşi actul de sesizare nu este conform cu cerinţele de formă şi fond impuse de normele legale, sau cele în care din chiar cuprinsul acestuia rezultă o cauză de neprocedibilitate, niciun act de procedură nu mai poate fi realizat în afara procesului penal, după cum nicio probă nu mai poate fi administrată în afara acestui cadru.

Dispoziţiile procedurale în vigoare nu mai instituie faza premergătoare începerii urmăririi penale, care viza strângerea datelor necesare "în vederea începerii urmăririi penale" (prevăzută de art. 224 din vechiul C. proc. pen.) şi nu mai permite nici începerea urmăririi penale direct faţă de o anumită persoană nici măcar în situaţia în care aceasta este indicată în vreunul din actele ce constituie modalităţi de sesizare a organului de urmărire penală, ori când acesta permite identificarea sa.

În cauză, organele de urmărire penală au fost sesizate la data de 01.10.2010, formându-se dosarul de urmărire penală nr. x, în care, sub incidenţa C. proc. pen. în vigoare la acel moment, s-a început activitatea de strângere a datelor necesare în vederea începerii urmăririi penale, respectiv etapa actelor premergătoare, inclusiv folosirea unui investigator sub acoperire, astfel cum s-a dispus prin ordonanţa procurorului din data de 02.11.2010, acesta îndeplinind toate activităţile stabilite de procuror, în perioada 03.11.2010-13.01.2011 (prin rezoluţia nr. x au încetat dispoziţiile procurorului privind activitatea investigatorului sub acoperire). Activităţile realizate de investigatorul sub acoperire au fost consemnate în cuprinsul proceselor-verbale întocmite de acesta şi ataşate la dosarul cauzei.

Totodată, în intervalul 03.11.2010-13.01.2011, în cauză s-au efectuat interceptări şi înregistrări audio-video, în conformitate cu dispoziţiile art. 911 - 915 C. proc. pen., a căror redare este realizată în conţinutul proceselor-verbale autentificate de procuror şi ataşate la dosar.

Înalta Curte reţine că în materie de procedură penală, se aplică principiul tempus regit actum, care presupune că legea se aplică tuturor actelor efectuate în cursul procesului penal în timpul în care aceasta este în vigoare, indiferent de data săvârşirii infracţiunii pentru care se exercită acţiunea penală şi de data începerii procesului penal (înainte sau după intrarea legii de procedură în vigoare). În literatura de specialitate, în mod constant, s-a arătat că obiectul legilor de procedură nu îl formează infracţiunea, aşa că este fără interes momentul comiterii sale; obiectul normelor de procedură este alcătuit din acel complex de acte inerente desfăşurării acţiunii represive, iar toate aceste acte însă nu pot fi efectuate decât conform cu legea din momentul în care ele au loc. Toate legile de procedură se aplică numai la actele ce se vor produce sub imperiul lor şi, ca atare, nu se poate vorbi de retroactivitatea legilor de procedură penală, regulă ce se aplică şi normele tranzitorii, dacă au natură procesuală. Cu privire la acest aspect, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa recentă că, "în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al legii procesual penale, a fost consacrat principiul activităţii acesteia, care presupune că aceasta este de imediată aplicare, vizând şi cauzele în curs de urmărire penală sau judecată".

De asemenea, Curtea Europeană a reţinut în jurisprudenţa sa constantă că, regulile privind retroactivitatea conţinute de art. 7 din Convenţie nu sunt aplicabile decât infracţiunilor şi pedepselor, iar cu privire la normele procesuale, respectiv dispoziţiile tranzitorii, a arătat că "tratamentul diferit rezultat din aplicarea dispoziţiilor tranzitorii în materia folosirii probelor are o justificare obiectivă şi rezonabilă şi răspunde unui criteriu de proporţionalitate, diferenţa de tratament în privinţa justiţiabililor care s-au putut şi a celor care nu s-au putut prevala de noile dispoziţii procesual penale bazându-se pe cerinţa reglementării punerii în aplicare a unei noi legi procedurale în scopul de a asigura o bună administrare a justiţiei" (Decizia din 12 aprilie 2007 cu privire la Cererea nr. 20.402/03 - Martelli împotriva Italiei; în acelaşi sens Mione c. Italiei (dec. nr. 7856/02, 12 februarie 2004).

În consecinţă, se constată că există o concordanţă între principiul constituţional al neretroactivităţii legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României şi dispoziţiile art. 7 din CEDO, ambele fiind respectate de către legiuitorul român în redactarea noilor norme de procedură penală.

În considerarea acestor aprecieri teoretice, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 224 C. proc. pen. anterior faza premergătoare începerii urmăririi penale viza strângerea datelor necesare "în vederea începerii urmăririi penale" iar, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, actele premergătoare puteau constitui mijloc de probă dacă erau consemnate într-un proces-verbal, or, în cauză, aceste procese-verbale există fiind întocmite de investigatorul sub acoperire în care au consemnate activităţile realizate în baza ordonanţelor emise de procuror, respectiv de organul desemnat de procuror pentru efectuarea redării transcrierilor înregistrărilor audio video efectuate în cauză.

Ca atare, în acord cu principiul tempus regit actum, consemnarea acestor activităţi în conţinutul unor procese-verbale corespunde cerinţelor legale şi pot constitui mijloace de probă, astfel cum prevedeau dispoziţiile art. 224 C. proc. pen. anterior, pe cale de consecinţă, criticile inculpatului VV. privind efectuarea unor probe în afara cadrului procesul penal nu pot fi primite.

Argumentele invocate de inculpat în sensul că aceste aspecte de nelegalitate au fundamentat şi soluţia instanţei de restituire a cauzei la parchet nu pot fi primite de către instanţa de control judiciar, în contextul în care prin decizia penală nr. 3827 din 21.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost desfiinţată sentinţa prin care s-a dispus restituirea cauzei la parchet şi dosarul a fost trimis pentru continuarea judecăţii. Mai mult, în considerentele deciziei s-a apreciat că aspectele de nelegalitate a administrării probatoriului pot face obiectul analizei pe fondul cauzei, or, prima instanţă, în al doilea ciclu procesual, a reţinut în urma probatoriului administrat în cursul cercetării judecătoreşti (audierea martorilor, a inculpaţilor, ascultarea în şedinţă publică a tuturor înregistrărilor audio video aflate pe cei 13 suporţi şi al căror conţinut nu a fost contestat de niciunul dintre inculpaţi astfel cum rezultă din conţinutul încheierilor de şedinţă) că aceste probe sunt legal administrate şi în analiza şi interpretarea lor fac dovada comiterii faptelor de corupţie de care sunt acuzaţi inculpaţii.

Pe cale de consecinţă, în mod corect, instanţa de fond a apreciat că nu se impune înlăturarea acestor probe din materialul probator administrat şi le-a valorificat prin coroborarea cu alte elemente probatorii în dovedirea acuzaţiilor de luare de mită aduse tuturor inculpaţilor din cauză, astfel că, nu sunt întemeiate criticile inculpatului nici sub acest aspect.

2. Referitor la criticile comune de nelegalitate invocate de apelanţii intimaţi inculpaţi NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., T., OO., L., SS., RR., AA., N., I., X., QQ., G., CC., C., ZZ., UU., II., B., XX., A., MM., J., J., H., FF., W., D., R., BB., F., YY. şi PP. ce au vizat încălcarea dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în sensul că, în cuprinsul hotărârii instanţa a analizat global faptele inculpaţilor, fără a particulariza conţinutul lor, caracterul continuat şi actele îndeplinite în realizarea activităţii infracţionale pentru care s-a dispus o soluţie de condamnare; interpretarea şi aplicarea greşită de către instanţa a dispoziţiilor art. 18 şi art. 19 din O.U.G. nr. 105/2001 precum şi a dispoziţiilor art. 27 din O.U.G. nr. 104/2001 care guvernează activitatea şi obligaţiile poliţistului de frontieră; interpretarea eronată a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 precum şi validarea nelegală de către instanţă a mijloacelor de probă rezultate din interceptările ambientale audio şi video, a proceselor-verbale de redare a conţinutului înregistrărilor audio şi video, care au fundamentat hotărârea de condamnare, Înalta Curte reţine următoarele:

În ceea ce priveşte primul aspect de nelegalitate, din examinarea considerentelor sentinţei se constată că, într-adevăr, judecătorul instanţei de fond a realizat o descriere a ambelor infracţiuni pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor (constituire/aderare la un grup infracţional organizat- şi luare de mită, dos. instanţă), fapte pentru a şi dispus o soluţie de condamnare, însă, referitor la infracţiunea de aderare/constituire s-a limitat la preluarea aspectelor de ordin teoretic prezentate în actul de sesizare şi fără a proceda la o descrierea faptei din perspectiva exigenţelor impuse de dispoziţiile art. 403 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., care presupuneau indicarea elementelor ce compun latura obiectivă şi subiectivă a infracţiunii, încadrarea juridică a faptei în una sau mai multe dintre variantele normative permise de norma de incriminare precum şi participaţia fiecărui inculpat în activitatea ce i-a fost imputată.

Modalitatea concretă în care instanţa de fond a înţeles să analizeze conţinutul concret al faptelor, în raport de probatoriul administrat, pentru care a dispus condamnarea inculpaţilor urmează a fi analizată cu ocazia examinării criticilor de netemeinicie formulate de inculpaţi şi care au vizat greşita lor condamnare.

Revenind la criticile inculpaţilor, în urma analizării actelor şi lucrărilor dosarului Înalta Curte apreciază, ca neîntemeiate, aspectele comune invocate de apelanţii intimaţi inculpaţi privind interpretarea eronată a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 precum şi validarea nelegală de către instanţă a mijloacelor de probă rezultate din interceptările ambientale audio şi video, a proceselor-verbale de redare a conţinutului înregistrărilor audio şi video, care au fundamentat, în opinia apărării, hotărârea de condamnare.

În esenţă, argumentele invocate de inculpaţi au vizat împrejurarea că, în cauză, nu s-a putut realiza o expertiză tehnică a înregistrărilor audio video efectuate în cursul urmăririi penale din culpa organului de urmărire penală (aflat în imposibilitatea de a pune la dispoziţia instanţei suportul original pe care s-au efectuat aceste înregistrări), iar instanţa a vizat, în mod nelegal, aceste mijloace de probă şi procesele-verbale de redare a conţinutului acestor înregistrării, cu încălcarea art. 8, art. 10 alin. (5) raportat la art. 172 alin. (1) şi art. 100 alin. (2) C. proc. pen.

Înalta Curte reţine că, prin decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 16.02.2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din data de 14.03.2016, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) C. proc. pen. este neconstituţională.

Din considerentele Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale rezultă că aspectele de neconstituţionalitate constatate de instanţa de contencios constituţional au vizat măsurile de supraveghere tehnică dispuse în baza art. 142 C. proc. pen., astfel că, efectele deciziei nu pot fi extinse şi asupra altor dispoziţii legale, aşa cum susţin inculpaţii, cu atât mai mult la prevederile art. 911 şi urm. C. proc. pen. anterior, care limitau sfera organelor ce puteau efectua interceptări, la procuror şi organul de urmărire penală, iar considerentele pentru care s-a apreciat că dispoziţiile art. 142 alin. (1) C. proc. pen. sunt neconstituţionale au vizat lipsa de predictibilitate şi claritate a legii doar cu referire la sintagma "sau alte organe specializate ale statului ".

Fără a ignora cele statuate de Curte în paragraful 52, extinderea efectelor deciziei şi la activităţile de interceptare şi înregistrare a comunicărilor şi convorbirilor executate de către alte organe specializate ale statului anterior datei de 01.10.2014, care s-au făcut în temeiul unor norme penale prezumate constituţionale şi apreciate ca atare de către instanţa de contencios constituţional în mai multe decizii, ar conduce la nesocotirea principiului instituit de art. 147 alin. (4) din Constituţie şi acordării unor valenţe mai largi efectelor deciziei sub aspectul întinderii lor în timp decât cele ale abrogării normei (astfel cum s-a şi realizat prin adoptarea noului C. pen. şi de procedură penală). Mai mult, aspectele legate de necompetenţa organului de cercetare penală care a pus în executare mandatele de interceptare se circumscriu potrivit considerentelor deciziei sferei nulităţilor şi putea fi invocată şi anterior pronunţării deciziei Curţii Constituţionale, împrejurare ce nu a fost relevată de niciunul dintre inculpaţii din prezenta cauză.

Astfel, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a apreciat că efectele Decizie nr. 51/2016 nu pot fi extinse şi asupra măsurilor de supraveghere tehnică realizate anterior datei de 1.02.2014, cum este şi cazul celor efectuate în prezenta cauză.

Mai mult, în analiza celorlalte critici invocate de inculpaţi subsumate aceluiaşi aspect de nelegalitate Înalta Curte constată că, în cauză, toate aceste activităţi au fost realizate în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, în baza ordonanţei procurorului, procesele-verbale de redarea a înregistrărilor audio video au fost certificate pentru autenticitate de către procuror, potrivit dispoziţiilor art. 913 C. proc. pen. anterior iar activităţile desfăşurate de către investigatorul sub acoperire au fost realizate în limitele stabilite prin ordonanţele emise de procurorul care efectua urmărirea penală în cauză.

Susţinerile inculpaţilor că ofiţeri SRI au efectuat activităţile de accesare, utilizare şi stocare a datelor obţinute din interceptările audio-video efectuate la PTF Albiţa sunt infirmate, pe de o parte, de conţinutul adresei nr. x/P/20101 din 27.04.2016 emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală prin care s-a comunicat instanţei că în dosar au fost delegaţi să efectueze acte de urmărire penală ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DNA; interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice obţinute în baza autorizaţiilor emise de Curtea de Apel Bucureşti şi fixarea acestora pe suporţi optici digitali au fost efectuate de către ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Tehnic al DNA; înregistrările ambientale au fost realizate de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DNA, unii fiind autorizaţi în calitate de investigatori sub acoperire, aceştia fiind delegaţi să întocmească şi procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi cele purtate în mediu ambiental, realizate în baza autorizaţiei emise de Curtea de Apel Bucureşti.

Pe de altă parte, contrar celor susţinute de apărători, ordonanţa emisă la data de 07.01.2011 de către procuror, în dosarul nr. x/2010, nu a vizat crearea unei aparenţe de legalitate a activităţilor efectuate de alte organe decât cele abilitate de lege să pună în executare mandatele privind interceptarea convorbirilor telefonice şi în mediu ambiental, dimpotrivă, ea a fost emisă de procuror într-o ordine firească a îndeplinirii activităţilor autorizate de Curtea de Apel Bucureşti prin încheierile nr. 158 din 08 noiembrie 2010, nr. 175 din 06 decembrie 2010 şi nr. 1 din 04 ianuarie 2010.

Din examinarea conţinutului încheierilor menţionate rezultă, în esenţă, că au fost autorizate de către instanţă, pentru perioade succesive, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor efectuate prin telefon de către poliţiştii de frontieră din cadrul PTF Albiţa, înregistrarea convorbirilor audio video purtate în mediu ambiental de către investigatorul sub acoperire KKK. (desemnat din cadrul ofiţerilor de poliţie judiciară a M.A.I. şi autorizat prin ordonanţa procurorului din 02.11.2010) şi poliţişti de frontieră din cadrul PTF Albiţa, înregistrarea convorbirilor audio video a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră în tonetele de intrare - ieşire şi birourile şefilor ierarhici (şef şi şef adjunct de sector al PTF Albiţa, şef de punct, şef de tură şi biroul Dispecerat), respectiv pentru perioadele 09.11 - 08.12.2010, inclusiv, 09.12.2010 - 07.01.2011, inclusiv şi 04.01.2011- 02.02.2011, inclusiv.

Potrivit actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că, pentru perioada 09.11.2010-07.01.2011, procurorul a emis două ordonanţe, la datele de 2.12.2010 şi 30 decembrie 2010, prin care a prelungit autorizarea folosirii investigatorului sub acoperire KKK. pentru perioadele 03.12.2010-01.01.2011, inclusiv şi 02.01.2011-31.01.2011, inclusiv, stabilind activităţile ce pot fi realizate de acesta, printre care erau enumerate şi interceptările şi înregistrările audio video a convorbirilor purtate în mediu ambiental cu făptuitorii (poliţişti de frontieră din cadrul PTF Albiţa).

Se mai constată că prin ordonanţele din 09.11.2010, 07.12.2010 şi 07 ianuarie 2011 procurorul a dispus delegarea M.A.I.- Direcţia Generală Anticorupţie pentru întocmirea proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a celor purtate în mediu ambiental, interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor nr. 152/08.11.2010, nr. 169 din 06.12.2010 şi nr. 1 din 04.01.2011, astfel că nu poate fi primită critica apelanţilor intimaţi inculpaţi că pentru perioada 04.01.2011 -01.01.2011 nu a existat o delegare din partea procurorului pentru activităţile desfăşurate de a investigatorul sub acoperire.

Totodată, împrejurarea că deşi instanţa a încuviinţat efectuarea expertizei tehnice a înregistrărilor audio video în cauză iar aceasta nu s-a mai realizat, întrucât organul de urmărire penală nu a putut pune la dispoziţia expertului suporţii originali pe care s-au efectuate aceste înregistrări nu conduce eo ipso la nulitatea probei şi înlăturarea ei din ansamblul probator, în contextul în care instanţa de fond a încuviinţat şi procedat la audierea în şedinţă publică a celor 13 DVD-uri ce conţin înregistrările convorbirilor audio video purtate în mediu ambiental şi niciunul dintre inculpaţi nu a formulat obiecţiuni cu privire la conţinutul dialogului, imaginilor video ori a interlocutorilor (încheierile de şedinţă din datele de 16.04.2015, 30.04.2015, 14 mai 2015, 28 mai 2015 şi 25 iunie 2015).

Ca atare, Înalta Curte, în acord cu opinia exprimată de instanţa de fond, apreciază că probele au fost obţinute cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, prin urmare, nu pot fi înlăturate din ansamblul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi al judecăţii. Valoarea lor probatorie şi în ce măsură se coroborează cu alte elemente probatorii, modalitatea în care judecătorul instanţei de fond a interpretat aplicarea dispoziţiilor art. 18 şi art. 19 din O.U.G. nr. 105/2001 precum şi a dispoziţiilor art. 27 din O.U.G. nr. 104/2001 care guvernează activitatea şi obligaţiile poliţistului de frontieră din perspectiva acuzaţiilor aduse inculpaţilor urmează a fi apreciate cu ocazia analizării criticilor de netemeinicie invocate de fiecare inculpat în parte.

3. O altă critică comună, circumscrisă de data aceasta aspectelor de netemeinicie a hotărârii, formulată de apelanţii intimaţi inculpaţi NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., T., OO., L., SS., RR., AA., N., I., X., QQ., G., CC., C., ZZ., UU., II., B., XX., A., MM., J., J., H., FF., W., D., R., BB., F., YY. şi PP. a vizat greşita lor condamnare pentru comiterea infracţiunilor de constituire/aderare la un grup infracţional organizat- şi luare de mită.

În concret, referitor la infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat- toţi inculpaţii au invocat faptul că argumentele expuse de instanţa de fond nu au corespondent în elementele de tipicitate cuprinse în norma de incriminare, art. 7 din Legea nr. 39/2993, nefiind relevate elemente probatorii care să facă dovada modalităţii în care s-a constituit grupul infracţional organizat-, existenţa coeziunii de voinţă opozabilă tuturor celor care l-au constituit, acţiunile concrete realizate de fiecare inculpat în parte în modalităţile constituirii/aderării, care se exclud reciproc, scopul pentru care s-a constituit grupul, durata în timp a grupării infracţionale, subordonarea ierarhică dintre membrii grupării. În legătură cu acest ultim aspect, instanţa de fond a reţinut împrejurarea că toţi inculpaţii erau organizaţi într-o ierarhie după funcţiile şi gradele deţinute în cadrul PTF Albiţa, desfăşurau activitatea pe ture şi împărţeau sumele de bani între ei, în mod egal.

În raport de argumentele invocate în susţinerea acestei critici apelanţii intimaţi inculpaţi au solicitat desfiinţarea hotărârii şi pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) (fapta nu există), art. 16 alin. (1) lit. b) teza I (fapta nu este prevăzută de legea penală) sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. (nu există probe că inculpaţii au săvârşit infracţiunea).

În urma examinării actelor şi lucrărilor dosarului Înalta Curte apreciază ca fiind întemeiată critica apelanţilor intimaţi inculpaţi sub acest aspect pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, apreciate ca lege penală mai favorabilă pentru inculpaţi şi în raport de care se va analiza şi îndeplinirea condiţiilor pentru tragerea la răspundere penală a acuzaţilor, reglementau infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat- ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, incriminare care a fost preluată şi conţinutul prevederilor art. 367 alin. (1) din C. pen.

Norma penală anterioară, aplicabilă şi în cauză, stabilea condiţii de incriminare mai restrictive, astfel că, în conţinutul art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, definea noţiunea de grup infracţional organizat- ca fiind acel grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, prin infracţiune gravă, înţelegându-se una din infracţiunile expres şi limitativ enumerate în art. 2 lit. b) din acesta.

Constituirea ca variantă normativă a elementului material al laturii obiective implică asocierea efectivă, reunirea a trei sau mai multe persoane, prin acordul lor de voinţă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni grave, fiecare membru urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate.

Aderarea la grupul infracţional organizat- se realizează prin exprimarea consimţământului expres sau tacit al unei persoane de a face parte, de a deveni membru al unei astfel de structuri. Chiar dacă nu este necesar ca cel care aderă să participe în mod direct la activitatea infracţională a grupului, se impune ca acesta să cunoască rolul pe care îl va îndeplini în cadrul asocierii şi modul în care se va subordona celorlalţi membri, pentru că altfel nu se poate reţine această variantă a normei de incriminare din moment ce persoana în cauză nu are nicio implicare concretă în structura organizatorică a grupării.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 se putea comite numai cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, calificată prin scopul prevăzut în conţinutul elementului subiectiv al incriminării. Ca atare, pentru existenţa infracţiunii nu era suficient ca subiectul activ să fi cunoscut că, constituie sau sprijină un grup infracţional organizat-, ci era necesar ca acesta să cunoască că respectivul grup are drept scop comiterea uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, scop pe care l-a urmărit prin comiterea faptei.

Analizând prin prisma acestor consideraţii teoretice acuzaţia adusă inculpaţilor NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., T., OO., L., SS., RR., AA., N., I., X., QQ., G., CC., C., ZZ., UU., II., B., XX., A., MM., J., J., H., FF., W., D., R., BB., F., YY. şi PP., se constată că, deşi aceştia au fost condamnaţi pentru comiterea infracţiunii de aderare/constituire la un grup infracţional organizat-, nici din expunerea făcută în actul de sesizare şi nici în considerentele hotărârii de condamnare nu rezultă acţiunile concrete desfăşurate de inculpaţi ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii, respectiv actele întreprinse de aceştia pentru înfiinţarea propriu-zisă şi organizarea efectivă a grupului în vederea realizării scopului infracţional comun.

Din situaţia de fapt reţinută de prima instanţă într-o manieră generală şi nu punctual pentru fiecare acuzat în parte, în încercarea de a demonstra existenţa grupului infracţional organizat- şi săvârşirea de către toţi cei 46 de inculpaţi a infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în forma constituirii/aderării, rezultă că argumentele au vizat, în fapt, elemente ce ţin de conţinutul constitutiv al infracţiunii de luare de mită, ceea ce echivalează cu o suprapunere între cele două infracţiuni (cea de criminalitate organizată şi cea de corupţie). Or, din conţinutul prevederilor art. 7 din Legea nr. 39/2003, coroborate cu cele ale art. 2 lit. a) din acelaşi act normativ, rezultă că infracţiunea reglementată de acest text de lege este una distinctă, de sine-stătătoare, care nu depinde de infracţiunea proiectată şi care subzistă indiferent dacă scopul grupării a fost sau nu realizat. În acest sens, alin. (3) al art. 7 din legea specială face referire tocmai la autonomia asocierii în raport de comiterea infracţiunilor ce au intrat în scopul acesteia, cu menţiunea că atunci când cele două elemente infracţionale distincte subzistă ele trebuie analizate distinct ca infracţiuni concurente.

Fără a contesta valoarea probatorie a înregistrările audio video invocate de instanţa de fond prin raportare la celelalte probe administrate în cauză (denunţul martorului LLL., procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. şi depoziţiile unora dintre inculpaţi din cursul urmăririi penale care au recunoscut comiterea faptelor la momentul luării măsurilor preventive), Înalta Curte constată că ele nu pot să demonstreze atât săvârşirea de către acuzaţi a acţiunilor de constituire/aderare a unui grup infracţional organizat- cât şi dovada comiterii acţiunilor ce formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii de corupţie (luare de mită). Ca atare, întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii constituire/aderare a unui grup infracţional organizat- nu poate fi dedusă doar din pretinsa participare a inculpaţilor la săvârşirea infracţiunii ce a reprezentat chiar scopul constituirii grupului şi nici nu poate fi echivalată cu aceasta.

Mai mult, aşa cum s-a arătat, varianta alternativă a constituirii presupune o colaborare şi un consens neechivoc între anumite persoane în sensul de a-şi alătura eforturile pentru a se constitui într-o grupare, a se supune unei discipline şi a acţiona potrivit unui plan bine conturat în vederea realizării scopului prevăzut de lege, or, în cauză, din considerentele hotărârii referitoare la situaţia de fapt şi analiza ansamblului probator, nu rezultă o asemenea înţelegere între participanţi, de natură să contureze săvârşirea infracţiunii în modalităţile normative reţinute de instanţa de fond. Dimpotrivă, din denunţul martorului LLL. şi declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. şi depoziţiile unora dintre inculpaţi din cursul urmăririi penale, nu rezultă elemente care facă dovada certă a înţelegerii neechivoce dintre cei 46 de inculpaţi în luarea deciziilor de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-.

Astfel, martorul denunţător LLL. în declaraţiile date în cursul cercetării judecătoreşti (fond şi apel), face referiri doar la împrejurarea comiterii unor fapte de corupţie de către lucrătorii de poliţie din cadrul PTF Albiţa în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de servici (primirea unor sume de bani în schimbul facilitării unor persoane fizice de a introduce în ţară cantităţi de ţigări peste limita permisă de lege) fără a oferi informaţii concrete legate de existenţa unui grup infracţional organizat- despre care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă cel puţin la nivel informativ, având în vedere poziţia pe care o ocupa în structura poliţiei de frontieră (şef al IPJF Vaslui), investigatorul sub acoperire KKK. în procesele-verbale întocmite relevă modalitatea în care se pretindeau şi primeau de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa, de către lucrătorii de poliţie, sumele de bani pe care ulterior le împărţeau între ei, fără a face referire la structura organizată a unui grup, liderul grupării, rolul bine determinat al fiecărui membru sau la persoanele care au constituit ori aderat la grup.

De asemenea, şi inculpaţii R., Q., K., L., A., J., J. N., I., G., F., H., B. şi V. în depoziţiile date în cursul urmării penale, asupra cărora au revenit în cursul cercetării judecătoreşti la fond şi în apel, au arătat că au primit anumite sume de bani dar nu pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu, că erau sume mici, însă niciunul nu a declarat că exista un grup infracţional organizat- în care fiecare avea un rol prestabilit, cu o anumită ierarhie ori care erau liderii grupului.

Nu este lipsit de relevanţă nici faptul că deşi se reţine de către instanţa de fond pentru toţi inculpaţi modalitatea constituirii/aderării, fără a plasa în spaţiu temporal acţiunea grupului infracţional organizat-, din modul de analiză făcut de instanţa de fond rezultând o suprapunere între activitatea în timp a grupului şi activitatea membrilor grupării în realizarea scopului pentru care grupul a fost constituit. Chiar şi în interpretarea dată de instanţa de fond trebuia relevat, în mod concret, perioada de timp în care fiecare dintre inculpaţi a constituit/aderat acest grup, raportat la data cât şi-a exercitat atribuţiile specifice funcţiei în cadrul PTF Albiţa, având în vedere că unii dintre inculpaţi erau angajaţi de o perioadă scurtă de timp, fiind chiar în perioada de tutelă profesională, ceea ce exclude cel puţin varianta normativă a constituirii grupului infracţional organizat- (situaţia inculpatei D.).

Se constată că, instanţa de fond atunci când a analizat sub aspect teoretic caracteristicile ce definesc grupul infracţional organizat-, astfel cum sunt menţionate în art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, a apreciat că sunt îndeplinite toate cerinţele normei de incriminare, în sensul că, deşi nu este o formă de constituire clasică, structura grupului s-a grevat pe structura organizatorică a unei instituţii a statului, toţi cei 46 de inculpaţi şi-au dat acordul de a face parte din activitatea infracţională, au deţinut un rol prestabilit şi au cunoscut în mare rolul celorlalţi componenţi ai grupului, iar sumele de bani obţinute au fost împărţite între ei după reguli stabilite. Totodată, a apreciat că probele administrate fac dovada existenţei în timp a grupului, faptul că liderii prestabiliţi erau chiar persoanele, ce ocupau funcţii de conducere, fiind de domeniul evidenţei că cel care coordona grupul era inculpatul VV., persoană ce avea prin natura funcţiei în subordine şefii de tură şi ceilalţi executanţi care îşi cunoşteau bine rolul şi se ocupau de strângerea şi împărţirea sumelor de bani obţinute pe o tură, iar în cazul în care nu îndeplineau "norma stabilită pe o zi" erau mutaţi în alte zone de activitate mai grele şi mai puţin productive din cadrul PTF Albiţa (cum ar fi fâşia verde).

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte constată că structura organizatorică a unei instituţii publice, în speţă a PTF Albiţa, nu poate fi identificată cu o formă atipică de organizare a grupului infracţional organizat-, având în vedere, pe de o parte, scopul pentru care a fost infiinţată/constituită instituţia publică (desfăşurarea în condiţii legale a activităţilor ce implică trecerea frontierei de stat din şi înspre România de către persoanele fizice şi juridice) şi, pe de altă parte, faptul că structura organizatorică a acestei entităţi este determinată de natura activităţilor desfăşurate ce impun o structură ierarhică a funcţiilor care, corelativ, implică şi o subordonare specifică a raporturilor de muncă (şef/adjunct şef Punct de trecere a frontierei, şef de sector, şef de tură, şef de punct, lucrător de poliţie).

Cerinţa impusă de norma de incriminare privind existenţa unei grupări cu o structură bine determinată, cu o durată în timp, în care fiecare membru are o un rol prestabilit şi cunoaşte activitatea grupului presupune, aşa cum s-a arătat, o înţelegere între participanţi în sensul de a se constitui/a adera la un grup infracţional organizat- or, în cauză, niciuna dintre probele administrate nu fac dovada certă existenţei acestei înţelegeri. Faptul că în cadrul unei instituţii publice organizată într-o o structură ierarhică, unii dintre funcţionari realizează activităţi ilicite prin prisma atribuţiilor de serviciu, ce pot implica şi concursul/acordul şefilor ierarhici nu poate justifica, în lipsa altor elemente probatorii, aprecierea că aceste acţiuni conturează conţinutul laturii obiective a infracţiunii de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-.

În susţinerea acestei aprecieri este şi faptul că, deşi în conţinutul înregistrărilor audio-video şi conţinutul proceselor-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. rezultă implicarea şi altor funcţionari la nivelul PTF Albiţa, prin urmare, potrivit raţionamentului acuzării însuşit şi de către instanţa de fond, făceau parte din structura organizatorică atipică a grupului infracţional organizat-, prin rezoluţia nr. x din 22.11.2011 procurorul a dispus soluţii de netrimitere în judecată (scoatere de sub urmărire penală şi neînceperea urmăririi penale) faţă de aceşti funcţionari sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-. Cu titlu exemplificativ, situaţia adjunctului şefului de sector QQQ. care era persoana ce realiza efectiv planificarea pe sens a lucrătorilor de poliţie, aprobată de şeful de sector VV.

În acelaşi sens se mai reţine că, deşi rolul de lider al grupării este atribuit inculpatului VV., în calitatea sa de şef al PTF Albiţa, din probele administrate se constată că, în sarcina acestuia au fost reţinute de instanţa de fond doar trei acte materiale de luare de mită, în contextul în care s-a apreciat că sumele obţinute pe fiecare tură erau împărţite între membrii grupului, inclusiv cu cei care deţineau funcţii de conducere şi care asigurau menţinerea unei legături între membrii grupării iar atunci când nu se strângeau sumele impuse pentru o zi luau măsuri de constrângere, respectiv de mutarea lucrătorilor de poliţie pe un sector de activitate mai greu "fâşia verde".

Înalta Curte constată, sub acest ultim aspect, că probele administrate nu fac dovada schimbării lucrătorilor de poliţie din cadrul PTF Albiţa de pe un compartiment de activitate pe altul, cu atât mai mult ca o măsură de constrângere exercitată de şefii ierarhici în situaţia în care nu s-ar fi strâns sumele stabilite de liderul grupării. Relevante în acest sens sunt depoziţiile martorilor MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., TTT., UUU., AAAA., WWW. VVV., XXX., BBBB., ZZZ., EEEE., JJJJ., GGGG., KKKK., FFFF. SSS., DDDD. şi YYY., care au arătat că nu cunosc despre existenţa vreunui grup infracţional organizat- la nivelul PTF Albiţa şi că planificarea pe sensurile de trecere la punctul Albiţa se realiza de către adjunctul şefului de sector, comisarul QQQ., aprobată de şeful de sector, şeful de punct era desemnat verbal iar o eventuală redistribuire pe sensuri a lucrătorilor de poliţie se realiza cu acordul şefului de punct, în situaţii speciale, când se impunea pentru fluidizarea traficului.

Totodată, Înalta Curte subliniază că, în analiza probatoriului administrat cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, nu pot fi omise declaraţiile date în cauză de inculpaţii NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., T., OO., L., SS., RR., AA., N., I., X., QQ., G., CC., C., ZZ., UU., II., B., XX., A., MM., J., J., H., FF., W., D., R., BB., F., YY. şi PP., condamnaţi în primă instanţă pentru săvârşirea acesteia, care nu au recunoscut acuzaţia de constituire/aderare a unui grup infracţional organizat- şi care se coroborează cu depoziţiile martorilor audiaţi în cauză chiar dacă parte dintre inculpaţi au recunoscut în cursul urmăririi penale faptul pretinderii şi primirii unor sume de bani, în varianta pe care au înţeles să o descrie în conţinutul depoziţiilor date, aspecte care urmează însă a fi apreciate sub aspect probator cu ocazia analizării infracţiunii de luare de mită.

În consecinţă, având în vedere că niciunul dintre martorii care au dat declaraţii în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, inclusiv martorul denunţător LLL., nu a descris împrejurări de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpaţi a unor acţiuni ce ar putea fi circumscrise noţiunilor de constituire/aderare a unui grup infracţional organizat-, precum şi modalitatea de funcţionare, structura, practicile, regulile de acţiune şi eventualele roluri îndeplinite de membrii săi, depoziţiile inculpaţilor care în mod constant au arătat că la nivelul PTF Albiţa nu exista un grup infracţional organizat- precum şi faptul că împrejurările faptice relevate de instanţa de fond nu sunt confirmate de alte probe administrate în cauză, Înalta Curte va dispune, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., T., OO., L., SS., RR., AA., N., I., X., QQ., G., CC., C., ZZ., UU., II., B., XX., A., MM., J., J., H., FF., W., D., R., BB., F., YY. şi PP. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Cât priveşte solicitările formulate, în principal sau în subsidiar, de către inculpaţi privind pronunţarea unor soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. (inexistenţa faptei) respectiv, art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), Înalta Curte reţine că probatoriul administrat în cauză (în cursul urmăririi penale şi în etapa cercetării judecătoreşti în fond şi în apel), nu a făcut dovada certă a comiterii infracţiunii de criminalitate organizată ce le-a fost reţinută în sarcină, astfel că o analiză a elementelor constitutive ale infracţiunilor nu se mai justifică, raportat la concluziile instanţei care conduc, în cazul inculpaţilor, către aprecierea că nu există probe că au săvârşit faptele de care sunt acuzaţi.

De asemenea, pentru aceleaşi considerente, dar reţinând şi împrejurarea că, din probele administrate, a rezultat că inculpaţii menţionaţi au realizat activităţi specifice fie în sistemul vamal, fie în cadrul firmelor de comisionariat vamal ori, după caz, activităţi în legătură cu atribuţiile de serviciu ce le reveneau, precum şi în exercitarea unei funcţii publice, aspecte relevate chiar de aceştia în cuprinsul declaraţiilor date, Înalta Curte apreciază că dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. nu pot fi reţinute ca temei juridic în fundamentarea unor soluţii de achitare, astfel cum a solicitat apărarea, nefiind incidentă ipoteza particulară a inexistenţei, în materialitatea lor, a faptelor, cu consecinţa neproducerii vreunei modificări fizice în realitatea obiectivă, singura situaţie care se circumscrie normei de procedură invocate, dar care nu îşi găseşte aplicabilitate în speţă în privinţa acuzaţilor indicaţi.

Totodată, faţă de soluţia de achitare ce urmează a fi dispusă în cauză cu privire la toţi cei 46 de inculpaţi, Înalta Curte nu va mai analiza criticile parchetului privind greşita individualizare a pedepselor aplicate acestora pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

4. Cât priveşte critica comună a apelanţilor intimaţi inculpaţi ce a vizat netemeinicia soluţiei de condamnare dispusă faţă de aceştia pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Înalta Curte examinând actele şi lucrările dosarului îşi însuşeşte argumentele de fapt şi de drept reţinute prin actul de inculpare, astfel cum au fost cenzurate de către instanţa de fond cu privire la numărul actelor materiale, pe baza probatoriului administrat, şi constată, totodată, că a fost reţinută în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia celor 46 de inculpaţi în săvârşirea infracţiunilor de corupţie ce a făcut obiectul acuzaţiei.

Astfel, în perioada noiembrie 2010- ianuarie 2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpaţii NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., T., OO., L., SS., RR., AA., N., I., X., QQ., G., CC., C., ZZ., UU., II., B., XX., A., MM., J., J., H., FF., W., D., R., BB., F., YY. şi PP., în calitate de poliţişti de frontieră la PTF Albiţa, au pretins, primit şi acceptat, direct sau indirect, primirea unor sume de bani şi bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii sau îndeplinirii unor acte contrare atribuţiilor de serviciu, respectiv nu au efectuat un control amănunţit al documentelor persoanelor şi al autoturismelor, fapt ce a permis intrarea în ţară a unor persoane, autoturisme sau bunuri cu eludarea cerinţelor impuse de normele legale sau au facilitat verificarea rapidă a documentelor necesare trecerii frontierei de stat.

Având în vedere argumentele invocate de apărare în susţinerea acestor critici instanţa de control judiciar consideră ca fiind necesară prezentarea unor aspecte teoretice ale normei de incriminare, în considerarea cărora va analiza, ulterior, în mod punctual, activităţile reţinute de prima instanţă pentru fiecare inculpat în parte şi care au fost circumscrise elementelor constitutive ale acestei infracţiuni.

Reglementată în conţinutul art. 254 C. pen. anterior, infracţiunea de luare de mită, normă penală mai favorabilă pentru inculpaţii din cauză, era definită în alin. (1), ca reprezentând fapta funcţionarului public care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Conţinutul normativ al infracţiunii a fost preluat, în mare parte, şi în textul art. 289 C. pen., cu câteva diferenţe ce vizează modalităţile alternative de realizare a elementului material al laturii obiective (renunţându-se la varianta nerespingerii promisiunii), faptul că pretinderea, primirea ori acceptarea de bani sau alte foloase se poate face şi în beneficiul altei persoane, nu doar în interesul propriul al inculpatului, precum şi legătura dintre acţiunea făptuitorului şi actul ce reprezintă contraprestaţia pe care acesta se angajează să o aibă, în C. pen. actual expresia "în scopul…" folosită de legiuitorul anterior fiind înlocuită cu sintagma "în legătură cu.". Ca urmare, nemaifiind prevăzut un scop determinat, latura subiectivă a infracţiunii include, spre deosebire de norma penală anterioară şi intenţia indirectă ca formă a vinovăţiei (anterior luarea de mită se putea comite numai cu intenţie directă). Astfel, în condiţiile în care scopul săvârşirii faptei trebuia să existe în momentul comiterii acesteia, în absenţa unui scop din conţinutul normei de incriminare, rezultă că pretinderea, primirea ori acceptarea de bani sau alte foloase poate avea loc şi ulterior îndeplinirii, neîndeplinirii, urgentării, întârzierii îndeplinirii ori îndeplinirii contrare a unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale făptuitorului, aspect ce echivalează cu o extindere a ariei de aplicare a art. 289 C. pen. şi asupra faptelor de corupţie care sancţionează primirea de foloase necuvenite, reglementată anterior în conţinutul art. 256.

Infracţiunea de luare de mită este una cu subiect activ calificat, neputând fi comisă decât de o persoană care are calitatea de funcţionar sau funcţionar public în înţelesul legii penale, cerinţă care se regăseşte în ambele reglementări penale ce au succedat în timp.

Elementul material al laturii obiective se putea realiza, fie printr-o acţiune (pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii), fie printr-o inacţiune (nerespingerea promisiunii), ipoteză care nu se mai regăseşte în conţinutul normei penale.

A pretinde înseamnă a cere insistent ceva, a formula o pretenţie, fiind necesar ca subiectul activ al infracţiunii să exprime fără dubiu că doreşte să primească folosul nelegal, indiferent dacă destinatarul solicitării este sau nu de acord. Ca urmare, în această variantă, iniţiativa aparţine întotdeauna funcţionarului, fiind vorba de o acţiune unilaterală din partea acestuia. Pretinderea se poate realiza fie printr-o cerere expresă, fie printr-o atitudine aluzivă, dar lipsită de orice echivoc, prin care funcţionarul lasă să se înţeleagă că nu îşi va îndeplini obligaţiile de serviciu până ce subiectul pasiv nu va fi dispus să-i satisfacă pretenţiile.

Primirea presupune preluarea banilor sau avantajelor, deci intrarea efectivă a funcţionarului în posesia folosului necuvenit. În acest caz, iniţiativa aparţine mituitorului, iar primirea nu este de conceput fără un act de remitere efectuat de acesta din urmă.

A accepta o promisiune înseamnă a fi de acord cu aceasta, a o consimţi sau aproba, susţinându-se că acceptarea reprezintă încuviinţarea neechivocă privind primirea folosului necuvenit. Aşadar, în această variantă normativă, iniţiativa aparţine mituitorului, iar funcţionarul public, fiind pus în faţa promisiunii, o acceptă. Acceptarea promisiunii poate fi expresă sau tacită, iar, în acest din urmă caz, ea poate să rezulte şi din nerespingerea promisiunii (motiv pentru care, în noua codificare, s-a renunţat la reglementarea în mod distinct a acestei variante alternative) ori din anumite manifestări care indică neîndoielnic acceptarea.

Oricare dintre acţiunile, inacţiunea care formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii de luare de mită trebuie să aibă ca obiect bani sau alte foloase (incluzând aici orice fel de avantaje materiale sau nepatrimoniale). O altă cerinţă este ca banii sau celelalte foloase pretinse, primite sau a căror promisiune a fost acceptată, expres sau tacit, să fie necuvenite, adică să nu fie legal datorate, făptuitorul nefiind îndreptăţit la acestea.

Corelativ, actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire etc. se pretinde, se primeşte o sumă de bani sau alte foloase trebuie să facă parte din sfera atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public, adică să fie un act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau un act contrar acestor îndatoriri. Prin noţiunea de "îndatoriri de serviciu", se înţelege tot ceea ce funcţionarul trebuie să facă potrivit normelor care reglementează serviciul respectiv ori este inerent naturii acelui serviciu, respectiv orice obligaţie sau activitate a cărei îndeplinire ori neîndeplinire este impusă expres sau implicit prin atribuţiile stabilite de lege sau prin alte reglementări ale titulaturii funcţiei.

O altă cerinţă necesară pentru realizarea elementului material al infracţiunii era ca acţiunea sau inacţiunea făptuitorului să fie anterioară sau concomitentă îndeplinirii, neîndeplinirii etc. îndatoririlor de serviciu, condiţie ce nu se mai impune a fi îndeplinită în reglementarea actuală, activitatea ce formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii poate fi şi ulterioară acestui moment.

În conţinutul alin. (2) al art. 254 C. pen. (1969) era reglementată şi o formă agravată a infracţiunii de luare de mită (ce nu a mai fost preluată de legea în vigoare) şi anume, atunci când fapta a fost comisă de un funcţionar cu atribuţii de control. În acest caz, responsabilităţile şi limitele de competenţă ale subiectului activ se determină pe baza dispoziţiilor legale care definesc statutul funcţionarului respectiv, precum şi a fişei postului, care trebuie să stabilească, în cadrul atribuţiilor de serviciu, obligaţia de control a activităţilor desfăşurate de alte persoane din subordine sau din unitate.

De asemenea, o altă variantă agravată a infracţiunii de luare de mită era, în vechea reglementare, cea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, potrivit căreia, dacă fapta prevăzută de art. 254 C. pen. (1969) era comisă de o persoană care, potrivit legii, are atribuţii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracţiunilor, sancţiunea aplicabilă este cea prevăzută de alin. (2) al art. 254 privind săvârşirea infracţiunii de către un funcţionar cu atribuţii de control. Şi în această situaţie, competenţele exercitate de funcţionar se determină în baza dispoziţiilor legale care reglementează statutul acestuia, dar şi a fişei postului, care concretizează sfera atribuţiilor sale de serviciu.

Deşi Legea nr. 187/2012, privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., a adus anumite modificări dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 78/2000, legiuitorul a păstrat ca formă agravată a infracţiunii de luare de mită săvârşirea faptelor de către o persoană care are calitatea de judecător sau procuror (lit. b) ori organ de cercetare penală sau care are atribuţii de constatare ori sancţionare a contravenţiilor (lit. c).

Având în vedere aceste consideraţii de ordin teoretic, Înalta Curte nu poate primi susţinerile apărătorilor aleşi ai inculpaţilor în legătură cu lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită determinat de faptul că apelanţii intimaţi inculpaţi nu aveau în sarcinile de serviciu ce le reveneau, în calitate de poliţişti de frontieră la PTF Albiţa, decât atribuţii de a verifica şi controla documentele persoanele fizice/juridice şi actele autoturismelor necesare la momentul tranzitării frontierei de stat, implementarea datelor în sistemul de evidenţă informatică, precum şi verificarea îndeplinirii condiţiilor de intrare şi şedere stabilite de statul român, ca atare, nu puteau efectua controlul vamal asupra bagajelor şi bunurilor introduse în ţară care era de competenţa exclusivă a lucrătorilor vamali.

Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond, apreciază că din analiza coroborată a dispoziţiilor Legii nr. 280/2011 (cu referire la art. art. 21 lit. a), c), m) (lit. l) anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 280/2011), a prevederilor O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române (art. 27) care se reflectă şi în sarcinile stabilite prin fişele postului, poliţiştii de frontieră au, printre altele, îndatoriri privitoare la prevenirea şi combaterea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere, a migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere în zona de competenţă, orice alte încălcări ale regimului juridic al frontierei de stat; realizează controlul documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internaţional, la intrarea şi la ieşirea din zonele libere, în punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau în alte locuri, după caz, potrivit legii, constată contravenţiile şi aplică sancţiunile contravenţionale, potrivit legii (art. 280 alin. (3) Legea nr. 86/2006 şi O.G. nr. 2/2001) şi desfăşoară activităţi pentru constatarea faptelor penale şi, prin organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, efectuează cercetări în legătură cu acestea, conform legii (art. 14 alin. (3) din O.U.G. nr. 105/2001).

Prin urmare, analizând atribuţiile de serviciu prin prisma actelor normative ce reglementează activitatea poliţistului de frontieră, calitate pe care o aveau şi apelanţii intimaţi inculpaţi în cadrul PTF Albiţa, contrar susţinerilor apărării, rezultă că aceştia erau funcţionari cu atribuţii de constatare şi sancţionare a faptelor privind trecerea frontierei de stat (de natură contravenţională şi/sau ilicit penală), trebuiau să participe în mod activ la combaterea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere şi să utilizeze autoritatea publică pe care le-o conferă statutul, le era interzis să pretindă sau să accepte bani, bunuri ori valori în scopul de a îndeplini sau de a nu îndeplini atribuţiile profesionale şi să primească sarcini, misiuni sau lucrări care exced competenţelor stabilite prin fişa postului.

Reţinând atribuţiile ce revin poliţistului de frontieră în varianta expusă în cele ce preced, Înalta Curte nu poate primi nici criticile apelanţilor inculpaţi privitoare la faptul că aceştia nu au pretins, primit şi acceptat, direct sau indirect, primirea unor sume de bani sau foloase în scopul facilitării introducerii în ţară de către diverse persoane a unor cantităţi de ţigări peste limita prevăzută de lege, nesancţionării unor nereguli constatate în documentele prezentate sau în echiparea autovehiculelor ce tranzitau vama ori facilitării verificării rapide a documentelor de trecere.

Sumele de bani obţinute pe o tură de serviciu erau împărţite între inculpaţii din prezenta cauză, poliţiştii de frontieră, şefii de tură, de sector şi de punct care acceptau primirea acestor sume şi cunoşteau activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi, în unele situaţii şefii de tură chiar asistau la pretinderea, primirea sau acceptarea primirii acestor foloase.

Relevante în dovedirea activităţilor desfăşurate de inculpaţi sunt declaraţiile unora dintre ei care, în cursul urmăririi penale, au recunoscut comiterea faptelor şi în care au făcut o descriere detaliată a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră în timpul turelor de serviciu pentru realizarea faptelor de luare de mită, modalitatea în care se solicitau/primeau şi acceptau sume de bani sau alte foloase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, cum erau împărţite aceste sume între poliţiştii de frontieră şi şefii acestora, denunţul şi depoziţiile martorului LLL. din cursul urmăririi penale, procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. în care sunt relatate acţiunile poliţiştilor de frontieră în comiterea faptelor de luare de mită, modalitatea de împărţire a sumelor de bani între poliţişti şi şefii acestora, parte fiindu-i remise şi investigatorului şi care au fost consemnate la BBB. fiind obţinute din comiterea unor fapte de natură penală, probe care se coroborează cu înregistrările audio în mediu ambiental realizate de investigatorul sub acoperire a dialogurilor purtate de acesta cu inculpaţii din cauză (noiembrie 2010 -12 ianuarie 2011) şi înregistrările audio video din tonetele de intrare-ieşire din cadrul PTF Albiţa din perioada 05-12 ianuarie 2011.

Activitatea infracţională desfăşurată de fiecare inculpat în realizarea actelor materiale ce compun conţinutul faptelor de luare de mită urmează a fi analizată punctual în cele ce urmează.

Totodată, Înalta Curte în analiza criticilor comune ale inculpaţilor reţine că, în analizarea cerinţei impuse de norma de incriminare ca un act să fie contrar atribuţiilor de serviciu în exerciţiul funcţiei, se impune ca acesta să fie examinat în legătură cu ansamblul îndatoririlor de serviciu ale funcţionarului, or, raportat la atribuţiile de serviciu relevate anterior de instanţa de control judiciar şi care coincid cu cele reţinute de către instanţa de fond, un act este contrar acestora ori de câte ori, prin efectuarea lui s-a încălcat vreuna din aceste atribuţii ce decurg dintr-o normă legală. Or, în cauză, chiar în ipoteza susţinută de apărare că poliţistul de frontieră nu avea atribuţii de a efectua un control asupra cantităţii de marfă, atribut exclusiv al lucrătorului vamal, astfel că primirea unor sume de bani într-un cuantum mic chiar dacă ar fi reală nu s-ar putea circumscrie conţinutului constitutiv la infracţiunii de luare de mită, se constată că acesta avea obligaţia legală a prevenirii şi combaterii faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere, sesizării oricăror încălcări ale regimului juridic al frontierei de stat în urma realizării controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internaţional, la intrarea şi la ieşirea din zonele libere, în punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau în alte locuri, constatării contravenţiile şi aplicării sancţiunile contravenţionale, potrivit legii (art. 280 alin. 3Legea nr. 86/2006 şi O.G. nr. 2/2001) şi desfăşurării de activităţi pentru constatarea faptelor penale şi, prin organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, efectuării de cercetări în legătură cu acestea, conform legii (art. 14 alin. (3) din O.U.G. nr. 105/2001).

Pe cale de consecinţă, elementele faptice reţinute de prima instanţă privind pretinderea, primirea şi acceptarea primirii unor sume de bani sau foloase, direct sau indirect, de către poliţiştii de frontieră în schimbul facilitării introducerii în ţară de către diverse persoane a unor cantităţi de ţigări peste limita prevăzută de lege, nesancţionării unor nereguli constatate în documentele prezentate sau în echiparea autovehiculelor ce tranzitau vama ori facilitării verificării rapide a documentelor de trecere, se circumscriu din perspectiva atribuţiilor de serviciu ce le reveneau inculpaţilor în exerciţiul funcţiei deţinute la PTF Albiţa, sferei conţinutul constitutiv al normei de incriminare, în variantă agravată.

Înalta Curte, nu poate primi nici criticile comune formulate de apărătorii apelanţilor inculpaţi în sensul că, în cauză, fiind dispuse soluţii de clasare de către procuror pentru o parte din lucrătorii de poliţie de la PTF Albiţa pentru activităţile desfăşurate în aceeaşi perioadă de referinţă (noiembrie 2010 - ianuarie 2011), se impune pronunţarea unei soluţii de achitare şi pentru inculpaţi, având în vedere că faptele de luare de mită reţinute de acuzare şi apreciate ca fiind dovedite de instanţa de fond, au fost comise în aceleaşi împrejurări faptice ca şi în cazul lucrătorilor de poliţie faţă de care au fost dispuse soluţii de clasare.

Argumentele invocate de inculpaţi nu au un fundament juridic, în contextul în care, soluţiile de clasare dispuse de procuror nu pot face obiectul cenzurii instanţei, a cărei judecată se limitează la faptele şi persoanele descrise în actul de sesizare, astfel că, în mod just s-a apreciat de către instanţa de fond că din probele administrate în cauză rezultă comiterea faptelor de corupţie de către cei 46 de inculpaţi, neavând relevanţă în planul răspunderii penale soluţiile dispuse de procuror cu privire la alţi lucrători de poliţie.

Deopotrivă, Înalta Curte apreciază că, în mod corect, au fost excluse din materialul probator depoziţiile lucrătorilor de poliţie de la PTF Albiţa, audiaţi în calitate de martori, având în vedere că sunt contrazise de probele administrate în cauză şi nu se coroborează cu alte elemente probatorii, iar aspectele relatate, în sensul că, nu cunosc ca vreunul dintre inculpaţi să fi primit mită de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa în exercitarea atribuţiilor de serviciu (aspecte relevat şi în faţa instanţei de control judiciar la termenele de judecată din 21 martie 2018, 2 mai 2018 şi 13 iunie 2018), au fost analizate prin prisma dreptului conferit martorului de a nu se autoincrimina, având în vedere că la o parte din activităţile infracţionale au fost prezenţi sau chiar au colaborat cu inculpaţii, fiind indicaţi de cei care au recunoscut comiterea faptelor ca persoane implicate în faptele de corupţie (cum este cazul martorilor FFFF., QQQ.,DDDDD., MMMM., LLLL., PPP. etc.).

În ceea ce priveşte depoziţiile martorului denunţător LLL. din cursul urmăririi penale deşi nu indică, în mod concret, persoanele care au realizat fapte de corupţie oferă elemente suficiente pentru descrierea modalităţii în care aceste sume de bani au fost pretinse, primite şi acceptate de către lucrătorii de poliţie d la PTF Albiţa, în legătură cu atribuţiile de serviciu iar denunţul şi declaraţia acestuia din cursul urmăririi penale se coroborează şi cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declaraţiile coinculpaţilor care au recunoscut în tot sau în parte comiterea faptelor de luare de mită, cu procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire de consemnare a activităţilor realizate în baza delegării de către procuror şi înregistrările audio-video şi în mediu ambiental realizate în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011. Faptul că, ulterior, martorul LLL. şi-a nuanţat depoziţia nu are relevanţă sub aspect probator, astfel că, instanţa de fond în mod justificat a dat relevanţă juridică depoziţiilor sale din cursul urmăririi penale.

Totodată, Înalta Curte apreciază ca fiind neîntemeiată şi critica apelanţilor intimaţi inculpaţi referitoare la faptul că infracţiunea de luare de mită nu poate subzista în condiţiile în care nu a fost identificată persoana care a oferit mita. În doctrină şi în jurisprudenţă s-a statuat că mituitorul nu este participant la infracţiune de luare de mită, ci autor al unei infracţiuni distincte, astfel că, tragerea la răspundere penală a funcţionarului mituit nu este condiţionată de identificarea sau tragerea la răspundere penală a mituitorului, prin urmare, neidentificarea persoanelor care au tranzita PTF Albiţa şi au oferit mită lucrătorilor de poliţe pentru ale facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu aplica sancţiuni pentru neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat, nu are relevanţă sub aspectul antrenării răspunderii penale a inculpaţilor.

4.1. Referitor la activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul A., Înalta Curte îşi însuşeşte argumentele instanţei de fond şi având în vedere aspectele relevate anterior (pct. 3 din decizie), apreciază că din probele administrate rezultă fără echivoc că inculpatul, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în trei rânduri, respectiv la datele de 09.01.2011, ora 20:35:42 (un act material) şi de 08.01.2011, în intervalul 19:22:55,19:35:05 (două acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Relevante în acest sens sunt chiar depoziţiile inculpatului A. din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere iar în apel a precizat că nu doreşte să facă alte precizări, declaraţii care se coroborează cu declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (astfel cum se va arăta în analiza criticilor fiecărui inculpat în parte), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 08.01.2011 în intervalul 19:22:55, 19:35:05 şi de 09.01.2011, ora 20:35:42, din care rezultă atât implicarea inculpatului în pretinderea şi primirea unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa cât şi implicarea în împărţirea sumelor de bani strânse pe tură, sens în care discută cu inculpatul U.

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către instanţă unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată, contrar susţinerilor parchetului, că actul material din data de 08.01.2011, ora 20:16:01, nu poate fi reţinut în sarcina inculpatului A., având în vedere că din conţinutul înregistrării video rezultă că inculpatul HHH. (decedat în prezent) este cel care ia din paşaport bancnote pe care le introduce în buzunar iar niciun alt mijloc de probă nu confirmă acuzaţia şi în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., prin urmare, critica parchetului este neîntemeiată sub acest aspect.

Înalta Curte nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului A. pentru infracţiunea de luare de mită.

Astfel, reţinând vinovăţia inculpatului A. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale), Înalta Curte, constată că, individualizarea pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante operaţiuni juridice de a cărei acurateţe depinde în mod direct reuşita procesului de îndreptare şi recuperare a inculpatului, întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a acestuia în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

Astfel, procedând la o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului A., prin raportare la cauza dedusă judecăţii, instanţa de control judiciar apreciază, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că pedeapsa aplicată inculpatului concordă cu gradul de pericol social al faptei reţinute în sarcina acestuia, circumstanţele personale ale apelantului inculpat şi cele reale ale speţei fiind corect evaluate de instanţa de fond.

Ca atare, constată că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul A. atât sub aspectul cuantumului (1 (un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 22.02.2011 până la data de 22.03.2011.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.2. Cu privire la inculpatul B., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi în considerarea aspectelor relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef adjunct de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în patru rânduri, respectiv la data de 11.01.2011, orele 10:39:47, 11:09:50, 15:18:40 şi 15:09:27 (4 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea infracţională a inculpatului B. este dovedită de depoziţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în care a arătat că a primit anumite sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa însă nu erau sume mari, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere iar în apel a precizat că nu doreşte să dea altă declaraţie, declaraţii care se coroborează cu declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (în acelaşi sens fiind şi depoziţiile inculpatei C.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în ziua de 11.01.2011, din care rezultă implicarea inculpatului în pretinderea, primirea şi acceptarea primirii unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa şi chiar primirea unor sume de la alţi colegi de serviciu, poliţiştii de frontieră, ce urmau a fi împărţite la sfârşitul turei, sens în care primeşte banii primiţi cu titlu de mită de la agentul şef PPP. pe care îi introduce în buzunar.

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblul probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate), iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către instanţă unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului B. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând vinovăţia inculpatului B. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (4 acte materiale), Înalta Curte constată că, individualizarea pedepsei presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a acestuia în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

Ca atare, procedând la o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului B., prin raportare la cauza dedusă judecăţii, instanţa de control judiciar apreciază, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul B. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Vaslui în suprafaţă de 56,8 mp şi valoare de 113.720 RON, conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.3 În legătură cu activitatea infracţională a inculpatei C., Înalta Curte în acord cu argumentele invocate de instanţa de fond şi în considerarea aspectelor relevate la pct. 3 din decizie, care îşi găsesc pe deplin aplicabilitate şi în cazul inculpatei, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în opt rânduri, respectiv la datele de 07.01.2011, orele 11:58:55, 14:14:45, 15:36:00 şi 15:40:00 (4 acte materiale), de 08.01.2011 la orele 23:33:47 şi 23:51:21 (2 acte materiale) şi 09.01.2011 la orele 00:13:40 şi 02:15:35 (2 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activităţile desfăşurate de inculpata C. în realizarea elementului material la infracţiunii de luare de mită sunt dovedite dincolo de orice dubiu de depoziţiile acesteia din cursul urmăririi penale " în care a arătat că a primit anumite sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa sume ce erau puse în paşaport iar la sfârşitul turei erau împărţite între poliţiştii de frontieră şi o parte şefiilor ierarhici, însă nu le reveneau sume mari (variau între 20 RON/tură şi 100-150/tură), în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să dea altă declaraţie, declaraţii care se coroborează cu declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (în acelaşi sens fiind şi depoziţiile inculpatului B.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 07.01.-09.01. 2011, din care rezultă implicarea inculpatei în pretinderea şi primirea şi acceptarea primirii unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa (dialogul din data de 08.01.2011 cu o persoană ce tranzita frontiera şi în care pretinde o sumă de bani ".dai de o cafea"), disponibilitatea acesteia de a restitui parte din sumele oferite cu titlu de mită celor care ofereau mita atunci când bancnotele erau de o valoare mai mare decât cuantumul sumelor pretinse (dialogul din mediu ambiental din 07.01.2011).

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpată în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblul probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpata a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpată era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatei a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde aceasta a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatei nu sunt singurele elemente probatorii care îi susţin vinovăţia în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatei în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatei C. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând vinovăţia inculpatei C. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (8 acte materiale), Înalta Curte, constată că, individualizarea pedepsei presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a acestuia în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

Ca atare, în evaluarea criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatei C., prin raportare la cauza dedusă judecăţii, instanţa de control judiciar apreciază, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpata a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatei şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpata C. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligată inculpata de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatei nu se mai justifică.

4.4 Cât priveşte activitatea infracţională a inculpatei D., Înalta Curte îşi însuşeşte argumentele instanţie de fond şi având în vedere aspectelor relevate la pct. 3 din decizie, care îşi găsesc pe deplin aplicabilitate şi în cazul inculpatei, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa, confirmându-se doar 9 acte materiale (din cele 11 reţinute de acuzare), respectiv la datele de 10.01.2011, orele 11:11:55, 12:13:16, 15:21:30, 15:25:47 şi 17:51:40 (5 acte materiale) şi 12.01.2011 la orele 03:27:14, 03:53:43, 03:59:42 şi 04:23:15 (4 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activităţile desfăşurate de inculpata D., în modalitatea reţinută de prima instanţă se circumscriu elementului material al infracţiunii de luare de mită şi sunt dovedite fără putinţă de tăgadă de depoziţia acesteia din cursul urmăririi penale " în care a arătat că a primit anumite sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa sume ce erau puse în paşaport iar la sfârşitul turei erau împărţite între poliţiştii de frontieră şi o parte şefiilor ierarhici (cu referire la inculpaţii N., T., MM. şi S.), în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să dea altă declaraţie, declaraţie care se coroborează cu declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale, conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 10.01.2011 şi 12.01.2011 din care reiese implicarea inculpatei în pretinderea, primirea şi acceptarea primirii unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa (dialogurile din data de 10.01.2011, ora 12:13:16 şi 15:21:30 când îi confirmă inculpatului N. că o persoana ce a tranzitat PTF Albiţa a dat mita solicitată "(...) dar a pus 20 de euro. Prima dată cât au pus" iar interlocutorul îi comunică inculpatei că "500" şi când se arată mulţumită de cuantumul mitei "(...) Buni. O sută . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ."). În acelaşi sens este şi dialogul purtat cu inculpatul S. la data de 12.01.2011, ora 03:27:14 când acesta îi confirmă că a primit 5 euro "de la unul cu o ZZZZ." şi nu în ultimul rând imaginile video din data de 10.01.2011, ora 15:21:30, în care se observă cum inculpata extrage suma de 20 euro din paşaport oferită cu titlu de mită de către o persoană ce tranzita PTF Albiţa.

Având în vedere aceste elemente probatorii care susţin vinovăţia inculpatei în comiterea faptei de luare de mită, Înalta Curte apreciază ca fiind fără relevanţă susţinerile apărării în sensul că martorul denunţător LLL. nu face referire concretă la activitatea infracţională a inculpatei în contextul în care aşa cum s-a arătat martorul a făcut acel denunţ după ce aluat la cunoştinţă de existenţa unui fenomen infracţional la nivelul instituţiei pe care o conducea iar aspectele relevate de acesta au fost confirmate ulterior de probele administrate. Cât priveşte declaraţia inculpatului I. aceasta nu face decât să confirme împrejurările faptice relevate de inculpată în declaraţia din cursul urmăririi penale cu privire la pretinderea, primirea şi acceptarea primirii unor sume de bani de lucrătorii de poliţie de la PTF Albiţa, prin urmare, susţinerile apărării nu pot fi primite.

Apărările inculpatei în sensul că în pretinsa perioadă infracţională aceasta se afla sub tutelă profesională şi, prin urmare, nu poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită, nu au un fundament legal, astfel că nu pot fi primite de instanţa de control judiciar.

Infracţiunea de luare de mită presupune existenţa unei situaţii premisă care constă în prealabila existenţă a unui serviciu ce are competenţa de a efectua acte de felul celui care ocazionează luarea de mită. În cadrul acestui serviciu îşi exercită atribuţiile funcţionarul/alt salariat care comite luarea de mită, prin urmare, situaţia premisă se răsfrânge asupra calităţii făptuitorului, atribuindu-i anumite îndatoriri de serviciu.

În doctrină s-a stabilit că prin "îndatorire de serviciu" se înţelege tot ceea ce cade în sarcina unui funcţionar/alt salariat potrivit normelor care reglementează serviciul respectiv ori sunt inerente activităţii serviciului, respectiv actelor realizate de către funcţionar/alt salariat şi care constituie o obligaţie de serviciu.

Prin urmare, în considerarea aspectelor de ordin teoretic enunţate se constată că inculpata D. deşi se afla sub tutelă profesională era angajată la PTF Albiţa, în perioada noiembrie 2010- ianuarie 2011, a exercitat atribuţiile specifice funcţiei de agent de poliţie (îndatorirea de serviciu), deci a îndeplinit prerogativele funcţiei (de a verifica documentele necesare persoanelor fizice sau juridice care tranzitau punctul de trecere a frontierei) şi în legătură cu aceste atribuţii a pretins, primit şi acceptat primirea unor sume de bani cu titlu de mită, astfel cum s-a arătat în cele ce preced.

Mai mult, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că inculpata D. pe parcursul semestrelor IV 2010 şi I 2011 a promovat examenul privind verificarea teoretică şi practică în vederea stabilirii gradului de pregătire profesională a lucrătorilor de poliţie din cadrul PTF Albiţa, împrejurarea ce permitea inculpatei să realizeze îndatorirea de serviciu în cadrul acestei entităţi (aplicarea ştampilei PTF Albiţa pe documentele/actele prezentate de persoanele ce tranzitau frontiera de stat), ca atare, aspectele relevate de apărare referitoare la neîndeplinirea de către inculpată a condiţiei speciale impuse subiectului activ al infracţiunii de luare de mită nu subzistă.

Astfel, criticile inculpatei în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatei în comiterea ei, prin urmare, nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) sau c C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Instanţa de control judiciar apreciază că, în mod corect, instanţa de fond a înlăturat din conţinutul acuzaţiei actele materiale din 12.01.2011, orele 02:07:54 şi 03:53:44, având în vedere că nu există niciun mijloc de probă care să confirme realizarea de către inculpată a actelor de pretindere, primire ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită în exercitarea atribuţiilor de serviciu la acele momente. Potrivit înregistrărilor aflate la dosarul cauzei şi procesele-verbale de transcriere rezultă că inculpata se afla împreună cu S. în toneta de pe sensul de intrare-ieşire şi, după ce au stins lumina, şi-au numărat banii pe care îi aveau în buzunare, context în care inculpata pleacă să ia ceva de mâncare.

Înalta Curte nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatei D. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând vinovăţia inculpatei D. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale), Înalta Curte apreciază, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, în evaluarea criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatei, prin raportare la cauza dedusă judecăţii, că instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpata a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatei şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpata D. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatei asupra autoturismului marca E., conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligată inculpata de la la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatei nu se mai justifică.

4.5. Cu privire la inculpatul F., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în nouă rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, ora 12:51:00, 06.01.2011, ora 23:02:17, 09:01:2011 orele 10:17:32, 11:58:45, 17:22:26 şi 10.01.2011 orele 18:47:56, 19:13:18., 21:10:00 şi 22:30:48 (9 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea infracţională a inculpatului F. este dovedită de depoziţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în care a arătat că a pretins, primit şi acceptat primirea unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa, în acelaşi sens procedând şi alţi colegi de tură ai inculpatului cu referire la inculpaţii R., XX. şi K., că sumele erau împărţite în mod egal între lucrătorii de poliţie pe o tură, inclusiv cu şefii ierarhici, cu referire la şefii de grupă, tură, sector şi de punct, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 17.09.2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să dea altă declaraţie, declaraţii care se coroborează cu declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la OOOOO.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 05-06.01.2011 şi 09-10.01.2011, din care rezultă implicarea inculpatului în pretinderea şi primirea şi acceptarea primirii unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa şi chiar primirea unor sume de la alţi colegi de serviciu, poliţiştii de frontieră, ce urmau a fi împărţite la sfârşitul turei (la data de 05.01.2011, ora 12:51:00 inculpatul F. discută cu inculpatul K. despre primirea şi împărţirea banilor primiţi cu titlu de mită de la cei care au tranzitat PTF Albiţa, K.: "da cât e scorul", F.: "de 5", "dar ce iese la trei?", K. "nu mă (...), da e de 25, 25", la data de 09.10.2011, ora 10:17:32 inculpatul F. discută cu R. despre cine strânge banii obţinuţi din luarea de mită: R. " (...) Eu îi strâng?." F.:

"

Bine, eu la mine acasă, eu îi strâng banii, dar nu sunt acasă" planşele foto din data de 09.01.2011, ora 11:58:45 în care se observă cum inculpatul F. extrage din paşaport o bancnotă pe care o introduce în buzunar).

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului F. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând vinovăţia inculpatului F. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul F. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul F. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 03.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Astfel, în acord cu instanţa de fond, Înalta Curte, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, în valoare de 34.505 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.6 Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt cu privire la inculpatul G. şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 07.01.2011, orele 12:27:37 şi 16:12:33, 08.01.2011, ora 23:58:17, 09.01.2011, orele 00:21:40, 04:26:14, 00:58:44 şi 02:36:09 şi 11.01.2011, orele 12:39:29, 14:50:00, 15:39:47, 15:49:33 şi 16:02:09 (12 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Relevante în acest sens sunt chiar depoziţiile inculpatului G. din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi, respectiv FF., H., KK. şi faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie şi şefii ierarhici (inculpatul VV. şi martorii QQQ. şi LLL.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 07.01.2011,ora 16:12:33 când îi comunică inculpatului FF. primirea sumei de 50 de euro, din 11.01.2011, ora 15:49:33 când inculpatul pretinde şi primeşte suma de 10 euro de la persoanele ce tranzitau frontiera de stat şi din 11.01.2011, ora 15:39:29 când primeşte suma de 10 euro.

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată, contrar susţinerilor parchetului, că cele 4 acte materiale din data de 11.01.2011, orele 16:25:25 (2 acte materiale din acelaşi interval orar),13:35:33 şi 14:38:07 nu sunt dovedite de niciun mijloc de probă care să confirme pretinderea, primirea ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită de către inculpatul G.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului G. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului G. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (12 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul G. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul G. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 03.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 179.827 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.7 Referitor la inculpatul H., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef adjunct de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 07.01.2011, ora 12:15:57 şi 17:46:37, 09.01.2011, orele 00:16:58, 01:07:50 şi 11.01.2011, orele 12:16:58, 12:30:03, 13:38:14, 14:20:37, 14:38:07, 16:25:25, 16:34:33 şi 17:08:19 (12 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea infracţională a inculpatului H. este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi, respectiv FF., G. şi NN. şi faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie, conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 11.01.2011 şi 07.01.2011 (în ziua de 11.01.2011 când inculpatul poartă un dialog cu inculpatul G. în care îi comunică că a pretins de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa suma de 20 euro " (...) i-a luat 20 de euro", restituie unei persoane 30 RON H.:

"

(...) Stai că-i dau eu de aici", G. "Dă-i treizeci de RON", H.: "Ţi-ajunge 30?" "(...) Ţine" şi înregistrările audio video din 07.01.2011 şi 11.01.2011 din care rezultă fără echivoc împrejurarea în care inculpatul discută cu inculpatul G. referitor la modalitatea pretinderii unor sume de bani cu titlu de mită şi cum să fie împărţiţi banii obţinuţi din comiterea infracţiunii între lucrătorii de poliţie pe tura de lucru, H.: "barem .şase,. opt .şi oleacă şi şase", G. "Clar e", H. "(...) barem un şase nu avem pretenţii de mai mult ".

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată, în acord cu instanţa de fond, că actul material din data de 11.01.2011, orele 12:35:33 nu este dovedit de niciun mijloc de probă care să confirme pretinderea, primirea ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită de către inculpatul H. şi, prin urmare, în mod corect a fost înlăturat din conţinutul acuzaţiei.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului H. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului H. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (12 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul H. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul H. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 03.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E., conform adresei nr. x/21.03.2011 a Primăriei Muntenii de Sus, jud. Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.8 În legătură cu inculpatul I., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 06.01.2011, ora 11:51:10, 14:19:10 şi 15:24:45 şi 08.01.2011, orele 08:42:47, 09:33:40, 14:59:55,15:32:25, 15:39:42, 15:43:04, 15:58:38 şi 16:52:15 (11 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea infracţională a inculpatului I., contrar susţinerilor apărării, este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi, respectiv MM., T., N., Y., PP., D., J. şi G. şi faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie şi o parte ajungeau şi la şefii ierarhici (inculpatul VV., martorul QQQ. şi inculpatul S.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 06.01.2011 şi 10.01.2011 (la 06.01.2011, ora 09:33:40, 16:52:15 şi 15:43:04 când acesta pretinde şi primeşte de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa diferite bunuri şi sume de bani "de o cafea", sau "ciocolată" respectiv sumele de "10 euro şi 20 de dolari".

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată, de asemenea, că actul material din data de 10.01.2011, ora 11:20:10 nu este dovedit de niciun mijloc de probă care să confirme pretinderea, primirea ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită de către inculpatul I., acesta doar asistă la primirea sumei de 5 RON cu titlu de mită de le o persoană ce tranzita PTF Albiţa de către inculpatul MM., astfel că, în mod corect a fost înlăturat din conţinutul acuzaţie de instanţa de fond.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului I. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului I. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (11 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul I. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul I. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 03.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in Huşi, jud. Vaslui,in valoare de 121.045 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.9 Şi în ceea ce îl priveşte pe inculpatul inculpatului J., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, orele 19:51:03, 20:08:11, 20:13:54, 20:19:03, 22:11:33 şi 22:31:12, 06.01.2011, ora 19:11:06, 09.01.2011, orele 19:37:27, 20:43:55, 22:36:15, 10.01.2011, ora 22:33:30 şi 11.01.2011, orele 00:20:38 şi 03:16:53 (13 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea infracţională a inculpatului J., este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi, respectiv L., X., A., DD., III., U. şi WW., II. şi faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie şi o parte ajungeau şi la şefii ierarhici (inculpaţii VV. şi HHH.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 05.01.2011 şi 11.01.2011 (la 05.01.2011, ora 19:51:03 inculpatul J. pretinde de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa suma de 50 de euro şi, în final, acceptă primirea sumei de 15 euro cu titlu de mită: J.: "(...) Ce facem? Pui 50, că altfel nu mă joc. dar nu îl duci la avion, vezi cum faci.", Interlocutor: "Mi-e greu că nu avem (...)", J. "(...) Pentru 10 eu nu îţi dau nimic." Interlocutor: "(...) 15.ce faci?", J.: "(...) Ai zis 15 euro şi îmi dai şi dolari, Sper că n-am probleme cu tine, să mă trezesc cu." iar la 11.01.2011, orele 00:20:38 şi 03:16:53 primeşte diferite sume de bani cu titlu de mită de la diferite persoane ce tranzitau frontiera de stat (50 RON şi 10 RON) - d.u.p).

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată, contrar susţinerilor parchetului, că actul material din data de 09.01.2011, ora 19:15:10 nu este dovedit de niciun mijloc de probă care să confirme pretinderea, primirea ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită de către inculpatul J., aspectele ce rezultă din conţinutul înregistrării vizează faptul că inculpatul II. îi arată că a primit o sumă de cu titlu de mită de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa şi nu împrejurarea că inculpatul J. ar fi pretins, primit acea sumă de bani.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului J. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând vinovăţia inculpatului J. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (13 acte materiale), astfel cum a fost dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul J. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicată inculpatului J., având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 03.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E. serie motor x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.10 Referitor la inculpatul K., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, intervalul orar 14:19:30-14:21:10 şi 15:07:10-15:09:15, 06.01.2011, orele 23:13:02-23:17:11, 23:30:24-23:33:04, 07.01.2011, orele 00:14:40-00:22:53, 00:27:47-00:28:02, 09.01.2011, orele 09:54:10-09:54:45, 15:53:07-15:59:50, 16:26:00-16:29:11, 16:57:45-15:58:10, 10.01.2011, orele 21:11:21-21:14:50, 21:19:19-21:22:14 (13 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea infracţională a inculpatului K., este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi (cu referire la inculpaţii V. şi F.) precum şi faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie şi o parte ajungeau şi la şefii ierarhici (inculpaţii VV., S. şi martorii QQQ. şi LLL.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 05.01.2011, 09.01.2011 şi 11.01.2011 (la 05.01.2011, intervalul orar 15:07:10-15:09:15 inculpatul pretinde de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa o sumă de bani, K.: "(...) Nu-i bun, mai caută ceva!", Interlocutor: "(...) Dar nu., sincer nu am", K.: "(...) dacă vrei să treci, dacă nu te dau înapoi.", în mod similar procedează şi cu altă persoană ce tranzita PTF Albiţa la data de 09.01.2011, în intervalul 21:11:21-21:14:50, căreia îi pretinde în plus şi suma de 100 euro, K.: "(...) Pune şi 100 euro!" iar din imaginele audio video din 05.01.2011 şi 09.01.2011 rezultă cum inculpatul K. împreună cu V. şi PPPPP. pretind şi primesc diferite sume de bani de la persoanele ce treceau frontiera de stat sau împart sumele de bani primite cu titlu de mită, K. într-o discuţie cu F. afirmă: "( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .) Îmi mai trebuie 5 euro sa facem şi noi de-a împărţeală" (la 05.01.2011, intervalul 13:05:45-13:06:25), "Mi-a dat şi o sută de mii şi 100 de euro, (la 05.01.2011, intervalul 14:19:30-14:21:10) - d.u.p).

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către instanţă unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului K. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului K. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (13 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul K. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul K. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 03.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.11 În legătură cu inculpatul L., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, ora 18:39:40, 06.01.2011 orele 18:51:52, 18:57:00, 19:23:01, 20:28:11, 09.01.2011, orele 19:48:12, 22:13:55, 22:25:40, şi 10.01.2011, orele 23:09, 21:10:42, 23:14:00, 28:00, 23:24:00 şi 23:52:00 (14 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea infracţională a inculpatului L., este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi (R., A., WW. şi J., faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie şi o parte ajungeau şi la şefii ierarhici (inculpaţii VV., S. şi martorii QQQ. şi LLL.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 05.01.-06.01.2011 şi 10.01-11.01.2011 (la 06 .01.2011, în intervalul orar 20:28:11-20:31:08 poartă o discuţie cu o persoană ce tranzita PTF Albiţa în legătură cu actele necesare unui autoturism şi în acest context pretinde şi acceptă primirea sumei de 50 de ruble, numitul "VVVV.": "Îţi dau 50 de ruble dacă vrei şi să mă duc", L.: "Ai văzut mă VVVV., că noi ne înţelegem" situaţii similare fiind relevate şi de înregistrările din 06.01.2011, ora 19:23:01 şi din 10.01.2011, ora 23:09:50 când primeşte de la persoane ce tranzitau frontiera sume de câte 10 RON sau acceptă primirea unor bani ce reprezentau folosul infracţiunii de luare de mită de la coinculpaţii X. şi WW., în ziua de 05.01.2011, 18:39:40 şi 06.01.2011, orele 18:51:52, 18:57:00 - d.u.p.).

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată că actul material din data de 05.01.2011, ora 19:01:15 nu este dovedit de niciun mijloc de probă care să confirme pretinderea, primirea ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită de către inculpatul L., aspectele ce rezultă din conţinutul înregistrării vizează faptul că inculpatul îi remite colegului său X. o sumă de bani ("Ia, ţine-i şi pe ăştia") şi nu împrejurarea că ar fi pretins, primit acea sumă de bani cu titlu de mită, prin urmare, în mod corect a fost înlăturat din conţinutul acuzaţiei.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului L. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului L. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (14 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul L. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 39.026 RON, teren intravilan S-162 mp., teren intravilan S-161mp., autoturism marca M., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.12 În ceea ce îl priveşte pe inculpatul J., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef adjunct de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, orele 19:14:11, 14:24:27 şi 15:31:30, 06.01.2011, ora 23:25:15, 07.01.2011, orele 00:20:47, 03:57:50 şi 04:08:18, 09.01.2011, orele 11:45:10, 12:53:35, 13:03:19, 14:19:10 şi 16:59:46, 11.01.2011, orele 17:49:52, 18:55:48, 19:27:28, 19:36:010:20:38 şi 03:16:53 (16 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea infracţională a inculpatului J., este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi, respectiv QQ., A. şi II. şi faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie şi o parte ajungeau şi la şefii ierarhici fără însă a nominaliza vreo persoană, conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 05.01.- 07.01.2011, 09.01.2011 şi 11.01.2011 (la 05.01.2011, orele 15:31:30, 14:24:27 negociază cu persoanele care tranzitează PTF Albiţa sumele pretinse şi primite cu titlu de mită (20 RON, 10 euro, 20 RON, 10 RON şi 60 RON) şi se arată mereu nemulţumit de cât primeşte "(...) hai du-te că eşti amărât" după ce la momentul pretinderii mitei îi comunică persoane respective că o va pune să dea declaraţie şi nu îi va da drumul faţă de neregulile constatate, la data de 07.01.2011, ora 00:20:47, J. "Păi ce ai pus aicea, 50 RON?", Interlocutor: "Nu mai am RON", J.: "(...) Şi acum de ce nu pui 50.(...) hai du-te şi mai pune 20!", la data de 09.01.2011, ora 12:53:35 când primeşte 60 RON cu titlu de mită restituie 4 bancnote de 10 RON celui care oferă mita, la 11.01.2011, ora 17:49:52 pretinde cu titlu de mită suma de 20 de euro şi primeşte 2 bancnote de 10 euro şi 20 RON, J.: " (...) Pui 20 de euro şi restul în RON ", Interlocutor: "(...) Nu am, două de 10 de euro şi 20 de RON" iar la ora 14:19:10 primeşte 50 RON şi păstrează 10 RON restituie restul persoanei ce oferă mita . Nu în ultimul rând, într-o discuţie avută cu un coleg numit RRR. (la data de 11.01.20110, intervalul 19:27:28-19:36:01) îi comunică că a venit aici "învăţat să ceară bani ".

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către instanţă unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată, contrar susţinerilor parchetului, că actele materiale din data de 07.01.2011, ora 1:41:10 şi din 11.01.2011, ora 20:30:39 nu sunt dovedite de niciun mijloc de probă care să confirme pretinderea, primirea ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită de către inculpatul J., în prima convorbire primeşte o bancnotă de la colegul său QQ. pe care o introduce în buzunar iar în ce-a de-a doua convorbire inculpatul îi dă unui coleg RRR. suma de 10 euro şi îi comunică să nu o dea "la incompatibili", la "DGA", împrejurări care nu fi circumscrise laturii obiective a infracţiunii de luare de mită.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului J. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului J. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (16 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului, aplicarea unui spor cât ori a modalităţii de executare (suspendarea executării), după cum nu se impune nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Împrejurarea că prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei în condiţiile în care, fapta din prezenta cauză, a fost comisă după ce inculpatul a beneficiat anterior de o suspendare condiţionată a unei pedepse de 2 ani închisoare şi prin aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (3) C. pen. anterior, s-ar crea o situaţie mai favorabilă inculpatului din perspectiva momentului de la care începe să curgă termenul de încercare (12.09.2013), nu justifică schimbarea modalităţii de executare a pedepsei aplicate inculpatului, norma penală anterioară impunând o altă sancţiune pentru aceste situaţii cea a anulării beneficului suspendării condiţionate, fără însă a exclude posibilitatea ca în cazul concursului de infracţiuni atunci când cuantumul pedepsei rezultante aplicate este de cel mult 2 ani să se poate dispune din nou suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul J. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) precum şi dispoziţiile privind anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 159 din 31 mai 2013 a Judecătoriei Huşi, definitivă prin decizia penală nr. 920 din 12 septembrie 2013 a Curţii de Apel Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de refuz de recoltare probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

Urmează a constata că faptele sunt concurente şi în temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 36 C. pen. anterior va contopi pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului J. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 159 din 31 mai 2013 a Judecătoriei Huşi, definitivă prin decizia penală nr. 920 din 12 septembrie 2013 a Curţii de Apel Iaşi, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, va suspenda condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior (calculat din 12.09.2013).

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul J. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 03.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

Înalta Curte apreciază ca fiind întemeiată critica parchetului referitoare la nelegala instituire a măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor ce nu aparţin inculpatului QQQQQ., având în vedere că măsura asiguratorie a fost menţinută de instanţa de fond şi asupra unor bunuri ce exced bunurilor cuprinse în conţinutul ordonanţei procurorului nr. x din 07.04.3011. Astfel, din conţinutul ordonanţei menţionate şi adresa emisă de organele fiscale abilitate rezultă că bunurile deţinute de inculpatul J. sunt doar un imobil situat în Huşi, nefiind identificat în posesia sau proprietate inculpatului terenuri intravilane sau vreun autoturism.

Astfel, Înalta Curte urmează a admite apelul parchetului sub acest aspect şi în temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., urmează a menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului numai asupra imobilului amplasat in Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 203.344 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

4.13 Referitor la inculpatul N., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 06.01.2011, orele 10:15:09. 08:24:18, 10:49:40şi 16:21:25, 07/08.01.2011 orele 23:03:50, 23:34:05, 00:04:05, 01:22:00, 02:38:30, 10.01.2011, orele 15:21:30, 17:51:40, 15:25:47 şi 11.01.2011, orele 23:51:05, 23:31:30, 23:37:15 şi 23:42:20 (16 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea infracţională a inculpatului N. este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi, respectiv MM. şi D. şi faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie şi şefii ierarhici cu referire la VV. despre care arătat că a fost de faţă când a primit bani de la lucrătorii de poliţie, inculpaţii S., BB., UU. şi martorii QQQ. şi LLL., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 06.01- 08.01.2011 şi 10.01-11.01.2011 (în ziua de 06.01.2011, ora 08:15:09, inculpatul extrage bancnote din paşapoartele prezentate de persoanele ce tranzitau PTF Albiţa, la data de 11.01.2011 remite bancnotele primite cu titlu de mită inculpatului MM., care îi adună după care îi duce în maşină (N. se adresează lui MM. colegul său de tură:

"

I-ai şi pe ăştia. şi pe ăştia (...)"ora 15:25:47, situaţie similară şi la data de 08.01.2011, ora 00:04:05 când îi remite o sumă de bani inculpatului MM. iar acesta afirmă "Am impresia că se adună"), restituie restul celor care oferă mita atunci când sumele primite cu titlu de mită erau în bancnote mai mari decât cuantumul sumei pretinse (orele 23:37:15 şi 23:43:20 N.: "(...) Trebuie să dau rest aicea." "Dă-i încoace . că găsim noi un "piat" să îşi dăm, şi-ţi dau ") iar la 23:42:20 pretinde în mod direct o sumă de bani de la o persoană ce tranzita frontiera de stat "( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)Piva. ai . care nu ştii ce vorbesc nu?Tradiţia? Nici asta nu ştii? (...)".

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului N. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului N. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (16 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul N. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca O. şi autoturism marca P., conform adresei nr. x/17.03.2011 a Primăriei Mun. Iaşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.14 În legătură cu inculpatul Q., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 08.12.2010, intervale orare 08:24.20 - 08:28:40, 11:20:40 - 11:23.30, 11:24:30 - 11:29:50, 11:37:25 - 11:43.00, 11:58:05 - 12:02:10, 12:02:50 - 12:06:00, 12:26:00 - 12:30:40, 12:32:10 - 12:44:00, 12:45:30 - 12:51:40, 12:52:30 - 12:56:59, 12:58:07 - 13:02:40, 13:03:15 - 13:07:43, 13:21:10 - 13:25:50, 13:26:18 - 13:28:15, 13:55:10 - 13:56:20, 15:33:12 - 15:35:35, 13:36:40 - 13:39:15, 15:36:40 - 15:39:15, 15:40:15 - 15:44:55, 17:15:08 - 17:18:00, 08.01.2011, intervale orare 08:16:15 - 08:22:00, 10:54:35 - 10:57:04, 11:26:44 - 11:31:22, 11:49:22 - 11:55:44, 12:42:10 - 12:55:21 (2 acte materiale), 16:09:42 - 16:15:41, 16:50:21 - 16:55:06, 09.01.2011 intervalele orare 22:53:46 - 22:57:56, 23:11:12 - 23:17:08, 23:25:05 - 23:31:47, 23:54:53 - 23:56:11 şi 09.01.2011, interval orar 23:59:10 - 10.01.2011 (33 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea infracţională a inculpatului Q. este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi, respectiv BB., OO., ZZ., YY., LL., TT., RR., AAA. şi faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie şi şefii ierarhici cu referire la VV., S. şi martorul QQQ., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 08.12.2011, 08.01.-10.01.2011 precum şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. căruia la data de 08.12.2010 îi dă suma de 50 RON din cei primiţi cu titlu de mită pe tura respectivă (la data de 08.12.2010 în intervalele orare menţionate inculpatul Q. pretinde mai multe sume de bani "de-o ciorbă", "(...) Ce faci RRRRR. ciorba? .de-o cafea, de-o bere", "(...) I-a pune mata de aicea, de-un coniac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ." sau alte bunuri (legume şi apă), primeşte diferite sume de bani respectiv câte 5 RON (intervalele orare 08:24.20 - 08:28:40, 11:24:30 - 11:29:50, 11:37:25 - 11:43.00,13:03:15 - 13:07:43), câte 10 RON (intervalele orare 11:58:05 - 12:02:10, 12:02:50 - 12:06:00, 12:26:00 - 12:30:40, la 08.01.2011 sume de câte 10 RON în mai multe rânduri (intervalul orar 08:16:15 - 08:22:00) iar la 09.01.2011 aceeaşi sumă în trei rânduri (intervalul orar 23:54:53 - 23:56:11).

În ziua de 08.12.2010 restituie celor care oferă mită restul la sumele primite atunci când bancnotele erau de valoare mai mare decât suma pretinsă (intervalele orare 11:58:05 - 12:02:10, 12:26:00 - 12:30:40). Uneori inculpatul refuză primirea mitei în moneda oferită de persoana ce tranzita PTF Albiţa şi solicită 5 RON (la 08.12.2010, intervalul orar 11:37:25 - 11:43.00, d.u.p.).

Relevante sub aspect probator sunt şi dialogurile purtate cu inculpatul ZZ. când cei doi îşi comunică sumele primite cu titlu de mită, Q.: "(...) şi nu avea nici 20 de euro şi era expirat", ZZ.: "(...) Şti cât am luat eu. 50 de euro . . . . . . . . . ." şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. din care rezultă că la data de 08.12.2010 a primit de la inculpatul Q. suma de 50 RON, parte din banii primiţi cu titlu de mită de lucrătorii de poliţie din acea tură.

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului Q. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului Q. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (33 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul Q. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 2 ani şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat Iaşi, jud. Iaşi, conform adresei nr. x/17.03.2011 a Primăriei Iaşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.15 Referitor la inculpata R., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul inculpatei, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, orele 12:32:.44, 12:35:44, 13:43:18, 14:17:45, 15:48:53, 16:42:43, 17:15:20 şi 17:54:46; 07.01.2011, orele 01:38:44, 02:30:27 şi 03:43:38; 09.01.2011, orele 11:38:32, 10:17:32, 11.01.2011, orele 19:09:00, 19:58:38 şi 20:25:40 (16 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea infracţională a inculpatei R. este dovedită de declaraţiile acesteia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, declaraţii care se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi, respectiv F. şi faptul că sumele de bani obţinute cu titlu de mită de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa erau împărţite pe tură între lucrătorii de poliţie şi şefii ierarhici cu referire la HHH., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 05.01.2011, orele 12:32:.44 şi17:15:20, la 07.01.0211, şi 11.01.2011 când oferă rest persoanelor care i-a oferit mită întrucât a primit o bancnotă de valoarea mai mare: R.: "Ce să-ţi dau?", Interlocutor: "5", R.: "Ce să-ţi dau?. Îhm!. Da" R.: "Să vă dau rest? Să vă dau rest?", Interlocutor: "Nu" R.: "Da! Da! Pune!", Interlocutor: "Cinci?", R.: "Îhî" Interlocutor: "Doamnă, găsiţi rest vă rog frumos", R.: "Mai am tot una de o sută. Staţi să mă duc la colegul, da?" sau în data de 09.01.2011, orele 11:38:32 când se arată nemulţumită de suma primită cu titlu de mită şi mai solicită încă 20 RON: R.: "Cam zece. Hai mia dă încă 2!", Interlocutor: "Am mai dat 50 de euro amendă la Poliţie", R.:

"

Da. . o ciocolată nu-mi laşi . sau un Pannetone, ceva ce ai.".

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpată în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpata a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpată era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatei nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatei în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatei R. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatei R. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (16 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpata a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatei şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpata R. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligată inculpata de la 4700 RON la 3525 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatei nu se mai justifică.

4.16 În legătură cu inculpatul S., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef adjunct de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 10.01.2011, în intervalele orare 12:19.45 - 12:20.00, 11.01.2011, în intervalele orare 23:16:57 - 23:48:07; 12.01.2011 în intervalele orare 00:16:30 - 00:21:52, 02:03:20 - 02:05:38, 02:53:44 - 03:05.40 (5 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor inculpatului S., activitatea infracţională desfăşurată de acesta în realizarea elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, în care deşi a recunoscut doar în parte comiterea faptei se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională, conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 10.01.2011, 11.01.2011 şi 12.01.2011 când primeşte în paşaport diferite sume de bani de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa pe care le introduce în buzunarele de la haină sau se arată nemulţumit de sumele primite. Astfel la data de 11.01.2011, la 23:17:33 îi confirmă inculpatei D., colega sa de tură că "(...) are 50!", la datele de 10.01.2011 şi 11.01.2011 rezultă atât din înregistrările în mediu ambiental cât şi din planşele foto cum inculpatul extrage din paşapoarte sume oferite cu titlu de mită şi le introduce în buzunarele hainei, la adat de 12.01.2011, intervalul 02:03:20 - 02:05:38 pretinde bani de la cei care tranzitau PTF Albiţa: S.: "(...) Gata ai făcut vama?", Interlocutor: "M-am dus acolo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .le-am spus. niciunul nu vrea să iasă din cabina lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .", S.: "Nu fac nicio afacere cu voi în seara asta . . . . . . . . . .Mai vin vreo doi ca voi. am murit de tot (...) " - d.u.p.

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei probelor care să dovedească existenţa infracţiunii nu pot fi primite, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată, contrar susţinerilor parchetului, că actele materiale din data de 12.01.2011, începând cu orele 03:21:14 şi 03:53:43 nu sunt dovedite de niciun mijloc de probă care să confirme pretinderea, primirea ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită de către inculpatul S. Astfel, referitor la actul material de la 03:21:14 se constată că cea care îi relatează inculpatului MMMMM. că a primit suma de 5 euro de la "unul cu ZZZZ." este inculpata D. Cât priveşte actul material de la 03:53:43 din conţinutul înregistrării ambientele şi trancrierii acesteia în procesul-verbal rezultă inculpatul îşi scoate din buzunar banii şi îi pune împreună cu cei ai inculpatei D., după care acesta îi strânge pe toţi, fără ca această activitate a inculpatului să fie precedată de vreun act de pretindere, primire ori acceptare primire a unor sume de bani în condiţiile cerute de norma de incriminare şi care să fi fost dovedit de vreun mijloc de probă.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului S. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului S. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul S. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 21.04.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca M., serie motor x, conform adresei nr. x din 29.03.2011 a Primăriei Comunei Stănileşti, Judeţul Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.17 În legătură cu inculpatul T., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de10.01.2011, ora 13:15:55, 12.01.2011, orele 01:31:31, 02:.09:13, 04:51:20, 06:59:50 şi 07:30:00 (6 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor inculpatului T., activitatea infracţională desfăşurată de acesta în realizarea elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită este dovedită de declaraţia acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, în care deşi a recunoscut doar în parte comiterea faptei se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpatul N., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 10.01.2011 când primeşte în paşaport o sumă de bani pe care o dă colegului său de tură N.: T. "5. Mult. 10", N.: "5. Mamă frate." iar la data de 12.01.2011 la 07:30:00 primeşte în paport de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa suma de 10 RON şi refuză să restituie 5 RON celui care oferă mita. Interlocutor: "Îmi dai 5 RON?", T.: "N-am de unde. N-am".

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului T. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând vinovăţia inculpatului T. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (6 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul T. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 01.04.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului x, conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.18 În legătură cu inculpatul U., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 06.01.2011, în intervalele orare 18:11:40 - 18:14:02 şi 21:46:54 - 21:54:50, 07.01.2011, în intervalul orar 18:17:32 - 18:18:28; 08.01.2011, în intervalele orare 19:34:08 - 19:48:37 şi 19:49:22 - 19:52:47; 10.01.2011, în intervalul orar 23:45:48 - 23:52:06 şi 11.01.2011, în intervalele orare 02:21:40 - 02:23:56 şi 04:51:05 - 04:52:30 (8 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor inculpatului U., activitatea infracţională desfăşurată de acesta în realizarea elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită este dovedită de declaraţia acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, în care deşi a recunoscut doar în parte comiterea faptei se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpaţii SS. şi DD., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în zilele de 06.01.2011 când împreună cu inculpatul SS. negociază cuantumul mitei pretinse de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa şi care nu avea un permis de conducere valabil: Interlocutor: "Trebuie să dăm 50 de euro.(...) .", U.: "Mai zi! Aşa nu! . . . . . . . . . .", Interlocutor:

"

Îţi dau 50 de euro, mă laşi să plec.", U.: Deci, tu n-ai permis. du-te înapoi.", "băi. fără întrebări. Fărăr supărări . cu o 100 şi îi bini.", SS.:

"

Hai, că bei şi tu de o cafea, hai 80, şi nu mai.", la datele de 08.01.2011, intervalul 19:34:08 - 19:48:37 şi 11.01.2011, intervalul 02:21:40 - 02:23:56 pretinde şi primeşte sume de bani de la persoanele ce tranzitau punctul de trecere al frontierei: U.: "(...) Faceţi ceva acolo (...)", Interlocutor: ". am şi româneşti . . . . . . . . . .," U.: "Atunci şi româneşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(...) dă şi de 5 şi 10 mii!", la data de 11.01.2011, inculpatul împreună cu DD. numără banii primiţi cu titlu de mită în acea zi şi îi împart cu un alt coleg de tură, în activitatea infracţională inculpatul colaborează şi cu inculpaţii SS., BB. şi SSSSS.).

Susţinerile apărării că depoziţia dată de inculpat în cursul urmăririi penale a fost determinată de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acesteia din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului U. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului U. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (8 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul U. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul U. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.19 Referitor la inculpatul V., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la data de 10.01.2011, în intervalele orare 18:06:18 - 18:06:28, 18:39:39 - 18:39:55, 19:25:50 - 19:26:00, 19:27:25 - 19:27:35, 19:32:10 - 19:32:25, 20:51:00 - 20:51:10, 21:01:05 - 21:01:20 şi 21:05:00 - 21:05:20 (8 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat

Activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul V. în realizarea elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 21 mai 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, în care deşi a recunoscut doar în parte comiterea faptei, se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpatul XX., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în ziua de 10.01.2011 când pretinde şi primeşte diferite sume de bani de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa, sume pe care le introduce în interiorul buzunarului de la îmbrăcăminte făcând afirmaţii de genul: "Ce băiat bun eşti" (19:25:50 - 19:26:00) sau după ce extrage banii din paşaportul unui persoane îi confirmă acestuia "Acum totul e bine omule . . . . . . . . . ." sau îşi exprimă nemulţumirea în faţa colegului său, inculpatul XX., cu privire la sumele primite în sensul că: "Bă da tot vin aia. da nu vine ce trebuie asta-i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .".

Susţinerile apărării că depoziţia dată de inculpat în cursul urmăririi penale a fost determinată de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acesteia din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată, în acord cu instanţa de fond că, cele două acte materiale din data de 10.01.2011, intervalul orar 19:21:55-19:22:20 nu sunt dovedite de niciun mijloc de probă care să confirme pretinderea, primirea ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită de către inculpatul V., din cuprinsul înregistrării în mediu ambiental şi procesul-verbal de transcriere rezultă că inculpatul fiind împreună cu inculpatul XX., în tonetă primeşte de la acesta mai multe bancnote şi îi spune să le ducă la maşină, împrejurare care nu poate fi circumscrisă elementului material al laturii obiective a infracţiunii de luare de mită, în niciuna dintre variantele normative, pretindere, primire sau acceptarea primirii unor sume de bani de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa reţinute de acuzare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului V. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului V. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (8 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul V. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul V. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului de domiciliu situat în Huşi jud. Vaslui, în valoare de 164.486 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.20 În legătură cu inculpatul W., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la data de 05.01.2011, orele 10:22:15, 11:23:01, 11:38:00, 12:30:16, 12:51:10, 14:48:35, 15:20:30, 16:24:34, 13:51:10 şi 14:51:42 (10 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul W. în realizarea elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită este dovedită de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere (declaraţia din 17 septembrie 2013) iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, în care deşi a recunoscut doar în parte comiterea faptei se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpatul QQ., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în ziua de 05.01.2011 când pretinde şi primeşte diferite sume de bani de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa: Interlocutor: "Nu am vignetă" iar după ce acesta lasă pe biroul inculpatului o bancnotă, W. îl întreabă:

"

Aştia-s dolari . . . . . . . . . ." (11:38:00); Interlocutor: "De cât?Cât are?", W.: ""Cât vrei tu, hai!. Hai! O sută!" (12:30:16); Interlocutor: "Aşa e bun?", W.:

"

Ce băiat eşti ! Mai trebuie una d-asta." (14:48:35); W.: "Pune aici. Ce faci?", Interlocutor:

"

Mie mi-a dat drumul o dată. 15,20? Să-mi daţi drumul? Mă duc. Să ajung la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .", iar după ce i se oferă mita, inculpatul W. în prezenţa inculpatului QQ. îi permite acelei persoane să treacă frontiera (15:20:30).

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Înalta Curte constată că, actul material de la orele 16:28:38 nu este dovedit de niciun mijloc de probă care să confirme pretinderea, primirea ori acceptarea primirii unor sume de bani cu titlu de mită de către inculpatul W., din cuprinsul înregistrării în mediu ambiental şi procesul-verbal de transcriere rezultă că inculpatul fiind împreună cu inculpatul QQ. stinge lumina din toneta de pe sensul unde îşi desfăşurau activitatea după care remite anumite sume de bani colegului său, împrejurare care nu poate fi subsumată elementului material al laturii obiective a infracţiunii de luare de mită, în niciuna dintre variantele normative, pretindere, primire sau acceptarea primirii unor sume de bani de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa reţinute de acuzare, astfel că în mod corect a fost înlăturat de instanţa de fond.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului W. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului W. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (10 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul W. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul W. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 147.933 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.21 În ceea ce îl priveşte pe inculpatul X., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef adjunct de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, orele 18:39:40, 19:01:15, 20:22:20, 22:45:28, 10.01.2011, orele 23:15:58, 23:30:57, 11.01.2011, orele 02:32:28, 02:39:42, 04:46:07, 01:32:28, 02:07:00, 02:55:00, 03:15:10 şi 01:25:56 (14 acte materiale - în ziua de 11.01.2011 fiind menţionate 8 acte materiale în actul de sesizare) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul X. în realizarea elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită este dovedită de declaraţia acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, în care deşi a recunoscut doar în parte comiterea faptei, se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpaţii SS. şi L., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în ziua de 05.01.2011, când pretinde şi primeşte diferite sume de bani de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa împreună cu colegul său L., X.:

"

Hei, TTTTT., ia vino încoace! Dar ce faci? "Interlocutor: "Trag o pipă.", X.: "Băi, dar vii cu oameni cât într-un autocar şi cu.", L.: "Vii cu şubuliul aista?", X.: "Ia, vezi! Ia du-te, că nu e bun!", în zilele de 05.01.2011 şi 10.01.-11.01.2011 când colaborează sub aspect infracţional cu inculpaţii L. şi SS. în sensul că extrage din paşapoarte sumele de bani oferite cu titlu de mită de către persoanele ce tranzitau PTF Albiţa după care le introduce în buzunarul de la îmbrăcăminte sau le remite lui SS., X.: "Ia, ţine-i şi pe ăştia!", "Ia d’ aici", ""Ei, ia şi p’ăştia" (19:01:15, 23:15:58, 01:32:28).

Susţinerile apărării că depoziţia dată de inculpat în cursul urmăririi penale a fost determinată de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acesteia din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către instanţă unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului X. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului X. în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (14 acte materiale), este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul X. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul X. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 171.125 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.22 În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Y., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 06.01.2011, orele 12:37:40, 12:47:57, 13:45:46, 16:03:45, 15:43:06, 17:50:55, 09:55:54, 07.01.2011, orele 23:36:32, 08.01.2011, orele 04:16:35, 04:18:16, 04:21:15 şi 04:53:20, 10.01.2011, orele 09:13:50, 15:58:20, 16:38:35; 16:50:25 (în loc de 16:15:25 cum din eroare s-a menţionat în actul de sesizare) şi 16:57:15, 11.01.2011, orele 23:28:17 şi 23:55:34 şi 12.01.2011, ora 01:26:52 (20 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar celor susţinute de apărare activitatea desfăşurată de inculpatul Y. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, în care deşi a recunoscut doar în parte comiterea faptei, se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (inculpaţii UU., N., I.) şi din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpatul PP., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în ziua de 06.01.2011când negociază singur şi împreună cu PP. cuantumul mitei de la o persoană căreia i se adresează cu apelativul "VVVV.", PP.: "Cum? Dar câţi are?, Y.: "2,4,6,17", PP.:

"

Altceva.(...) Şi nu i-ai spus?", Y.: "Dar nu am văzut că era român şi ne-am înţeles din vorbă"., (...) PP.:

"

Păi şi? Cheamă-l dă-i înapoi . . . . . . . . . .", Y.: "Ce faci (cu ref. la VVVV.) mă ţii din treabă?". " N-ai aflat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(...) Te-ai născut ieri?", " Că trebuie să pui 20!", după o negociere cu interlocutorul "VVVV.", inculpatul Y. îi comunică să pună ce "are şi gata" (intervalul orar 09:55:54-10:01:28), în intervalul 17:50:55-17:51:45 negociază cu o persoană neidentificată cuantumul mitei, Y.: "Băi, dar ce ai făcut tu aici?", Interlocutor: "Păi de la şef comandă . . . . . . . . . .", Y.:

"

Păi la şto. Nu-i corect", Interlocutor:

"

Mai mult nu pot să rezolv", Y.:

"

Uite ia unul d-ăsta şi pune în . . . . . . . . . .", Interlocutor:

"

Păi n-am din ăsta roşu, luaţi două d-astea!", la data de 10.01.2011 împreună cu PP. negociază cuantumul mitei cu o persoană rămasă neidentificată după care primesc suma de 20 de euro (09:13:50 -09:16:51) iar, în intervalul orar 15:58:20-15:59:40, în aceeaşi manieră negociază cuantumul sumei cerute cu titlu de mită de la o altă persoană ce tranzita PTF Albiţa primind, în final, suma de 300 de ruble, fapt ce l-a nemulţumit pe inculpatul PP., la data de 12.01.2011, intervalul orar 01:26:52-01:57:24, în prezenţa agentului şef adjunct AAAA. pretinde şi primeşte de la o persoană ce tranzita frontiera o pungă de croissante, Y.: "Mă ce ai pe acolo biscuiţi, bomboane.?", Interlocutor: "croissante", Y.: "Adă încoace, Mi-e o foame de nu te văd.".

Susţinerile apărării că depoziţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale au fost determinate de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată, ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului Y. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului Y. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (20 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul Y. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar având în vedere actele şi lucrările dosarului şi menţiunile din fişa de evidenţă a penitenciarului constată că faţă de inculpatul Y. s-a luat măsura arestării preventive la data de 03 martie 2011 (MAP nr. 4/03.03.2011) iar acesta a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul parchetului este fondat doar în parte, respectiv cu privire la data de început a perioadei ce trebuie dedusă din pedeapsa stabilită pentru inculpat.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 03.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca Z., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.23 Referitor la inculpatul AA., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 14.11.2010, orele 07:54:07, 18:02:43, 18:23:14, 18:27:26, 18:51:14, 19:40:03, 21:00:24, 21:04:38 şi 22.52.22, 30.11.2010, intervalele orare 08:30:13, 08:59:15, 09:09:31, 09:13:16, 09:17:25, 09:40:39, 09:46:34, 09:52:16, 10:13:21, 10:19:26, 10:27:46, 14:03:43, 14:22:26 şi 15:38:32; 06.01.2011, ora 03:36:45, 08.01.2011, orele 10:14:38, 10:22:56, 12:30:00, 13:31:35, 15:43:50, 15:59:00, 10.01.2011, ora 03:29.20, 04.01.2011 intervale orare 12:01:21 - 12:06:15, 12:11:53 - 12:17:00, 12:18:20 - 12:19:51, 13:52:02 - 13:54:36, 13:55:10 - 13:57:04, 14:00:02 - 14:02:19, 14:03:00 - 14:04:10, 15:44:00 - 15:46:23 şi 17:52:59 - 17:55:31, 06.12.2010, intervale orare 00:34:02 - 00:38:02, 01:03:33 - 01:10:09, 01:45:44 - 01:57:39, 01.57:45 - 02:00:50, 02:15:07 - 02:19:20, 02:47:35 - 02:55:44, 03:50:37 - 03:55:40, 04:17:27 - 04:19:48, 04:19:50 - 04:22:58, 04:42:04 - 04:44:32, 05:08:48 - 05:11:28, 07:03:43 - 07:07:45, 07:16:05 - 07:20:11, 07:20:11 - 07:24:07 şi 07:45:55 - 07:47:07 (55 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea desfăşurată de inculpatul AA. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită, contrar susţinerilor apărării şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţia acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare (21 mai 2013), în care deşi a recunoscut doar în parte comiterea faptei se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpaţii ZZ. şi TT., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în ziua 06.12.2010, când în exercitarea atribuţiilor de serviciu pretinde şi primeşte de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa sume de bani cu titlu de mită, respectiv 5 RON în intervalul (intervalul 01:03:45- 01:10:09), primeşte 60 RON după ce în prealabil a pretins "o ciorbă", la data de 30.11.2010, intervalele orare 08:30:13, 08:59:15 şi 09:40:39, pretinde şi primeşte câte 5 RON, în intervalele orare 09:46:34, 09:52:16, câte 10 RON, la ora 09:17:25, în aceeaşi tură, suma de 40 lei moldoveneşti, la 04.01.2011, 13:52:02 - 13:54:36 câte 5 RON şi la 08.01.2011, suma de 50 RON (ora 15:59:00), în alte situaţii oferă rest persoanelor care au oferit mită atunci când valoarea bancnotei primite era de o valoare mai mare, astfel, la 14.11.2010, primeşte 100 RON şi dă rest mituitorului 90 RON, la 30.11.2010 primeşte 50 RON şi dă rest 40 RON, banii primiţi cu titlu de mită fiind predaţi inculpatului TT. Relevante sub aspect probator sunt şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. din care rezultă că în perioada noiembrie 20101- ianuarie 2010 inculpatul AA. a primit, pretins şi acceptat primirea a diferite sume de bani de la persoanele ce au tranzita PTF Albiţa.

Susţinerile apărării că depoziţia dată de inculpat în cursul urmăririi penale a fost determinată de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acesteia din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior, de către instanţă, unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Având în vedere că pentru actul material din 14.11.2010, ora 21:13:00 nu există niciun mijloc de probă care să confirme că inculpatul AA. a desfăşurat vreo activitate infracţională, Înalta Curte apreciază că în mod corect a fost înlăturat de instanţa de fond din conţinutul acuzaţiilor aduse inculpatului.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului AA. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului AA. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (55 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul AA. atât sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare) şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul AA. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Prin urmare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.01.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E., serie motor x, cap. cilindrică 1598 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.24 În legătură cu activitatea infracţională a inculpatului BB., Înalta Curte apreciază, contrar susţinerilor apărării, că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de şef de tură, a acceptat primirea la data de 12.01.2011 a unei sume de bani, prin intermediul lucrătorilor de poliţie (inculpatul ZZ. şi martorul FFFF.), în scopul de a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat, de către lucrătorii de poliţie aflaţi în subordinea sa, în virtutea atribuţiilor de serviciu ce îi reveneau (1 act material), d.u.p.

Împrejurarea că inculpatul nu a exercitat efectiv controlul documentelor pentru acele persoane care tranzitau PTF Albiţa şi doar a acceptat primirea unor sume de bani de la lucrătorii de poliţie din ziua de 12.01.2011, nu îl exonerează de răspunderea penală sub aspectul comiterii infracţiunii de luare de mită. Prin natura funcţiei inculpatul BB., avea atribuţii de control al documentelor prezentate de persoanele fizice sau juridice pentru a trece frontiera de stat, ca atare, acceptarea primirii sumei de bani, prin intermediari, oferită cu titlu de mită, pe o tură de lucru unde acesta fusese planificat ca şef de tură, se circumscrie elementului material al laturii obiective al infracţiunii de luare de mită.

Totodată, Înalta Curte nu poate primi nici susţinerile apărării privind lipsa oricărui element probator în dovedirea acuzaţiei şi reţine ca fiind relevante sub acest aspect depoziţiile inculpaţilor N., Q. şi UU. care au arătat că sumele primite cu titlu de mită "colectate pe o tură" erau împărţite între lucrătorii de poliţie din acea tură şi şefii ierarhici printre care l-au indicat şi pe inculpatul BB., declaraţii care se coroborează cu procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire KKK. din care rezultă că în aceea zi a primit de la inculpatul BB. suma de 35 RON, care îi revenea după împărţirea mitei, fiind printre ultimii veniţi.

În consecinţă, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc existenţa infracţiunii atât sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului BB. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului BB. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (1 act material), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul BB. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

Critica parchetului privind omisiunea instanţei de a aplica inculpatului BB. pedepsele complementare şi accesorii pe lângă pedeapsa stabilită pentru comiterea infracţiunii de luare de mită este întemeiată, având în vedere că nu reprezintă o omisiune vădită în sensul art. 278 C. proc. pen.

Prin erori evidente se înţeleg acele diferenţe de necontestat dintre ce rezultă din conţinutul actelor şi lucrărilor dosarului şi ceea ce s-a consemnat greşit în actul ce conţine eroarea şi care pot fi stabilite prin simpla comparaţie între acestea, fără a fio necesară o operaţiune de evaluare, interpretare sau judecată. Cu alte cuvinte, fără a fi necesară o reapreciere, deliberare sau exprimarea unei convingeri. Or, în cauză instanţa de fond a dispus, prin încheierea din 14.03.2017, printre altele (cu referire la plata onorariilor cuvenite apărătorilor desemnaţi în cauză) şi contopirea pedepselor principale şi complementare, operaţiune judiciară ce presupune o deliberare şi o judecată în procesul de individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte apreciază ca fiind întemeiat apelul parchetului sub acest aspect şi urmează a desfiinţa, în parte, încheierea din 14 martie 2017.

Având însă în vedere cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului BB. pentru infracţiunea de luare de mită, respectiv de 1 an închisoare, faţă de dispoziţiile art. 65 C. pen. din 1969 care prevăd posibilitatea aplicării pedepselor complementare doar în cazul aplicării unei pedepse de cel puţin 2 ani, va admite apelul Parchetului, în parte, în sensul aplicării doar a pedepsei accesorii pe lângă pedeapsa principală.

Astfel, în temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA, în sarcina inculpatului asupra imobilului situat în Huşi, jud. Vaslui în valoare de 342.117 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă şi cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.25 Referitor la inculpatul CC., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în două rânduri, respectiv la data de 11.01.2011, orele 12:18: 15 şi 13:25:45 (2 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Deşi inculpatul CC. s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dorit să dea nicio declaraţie în legătură cu acuzaţiile aduse, atât în cursul urmăririi penale cât şi al instanţei de fond, în faţa instanţie de apel a revenit asupra poziţiei sale procesuale şi în depoziţia din data de 13 iunie 2018 a arătat, în esenţă, că este nevinovat, contrar susţinerilor apărării, activitatea desfăşurată de acesta în ziua de 11.01.2011 se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este confirmată de depoziţiile inculpaţilor C. şi B. care au arătat că mai mulţi colegi primeau sume de bani cu titlu de mită printre care şi inculpatul CC., conţinutul înregistrărilor video şi planşele foto realizate în tura din 11.01.2011 când în exercitarea atribuţiilor de serviciu primeşte de la două persoane ce tranzitau PTF Albiţa sume de bani cu titlu de mită, pe care le extrage din paşapoarte şi le introduce în buzunarul interior de la haină.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor probatorii care să dovedească existenţa faptei sau a realizării acţiunilor ce compun latura obiectivă a infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) sau art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului CC. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului CC. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (2 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul CC. atât sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) cât şi al modalităţii de executare (suspendarea executării), pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Vaslui, în suprafaţă de 63,29 mp şi valoare de 140.792 RON, conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.26 Referitor la inculpatul DD., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit sau acceptat primirea unor sume de bani, direct sau indirect, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, intervalul orar 20:39:47 - 20:50:06 şi 07.01.2011, intervalele orare 20:31:04 - 20:31:30, 21:16:48 - 21:21:20 şi 21:41:30 - 21:56:32 (4 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea desfăşurată de inculpatul DD. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită, contrar susţinerilor apărării şi este dovedită de declaraţiile inculpaţilor J., A. şi U. care au avut o atitudine procesuală de recunoaştere a faptelor, în tot sau în parte, conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în ziua 07.01.2011 când, în prezenţa inculpatului A., se arată nemulţumit de suma primită cu titlu de mită de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa, DD.: "( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .) Uite cu ce vine el la mine. Şi astai viză românească." (20:31:04 - 20:31:30), sau când în prezenţa colegului său A. primeşte de la o persoană 50 de ruble după o negociere a mitei deşi acea persoană nu avea revizia făcută la autovehicul, DD.: "Cât ai aicea?", Interlocutor: "50 de ruble" după care inculpatul se asigură că interlocutorul său ştie ce să facă dacă va fi prins şi nu va confirma că a fost verificat de inculpat, astfel că introduce datele în sistemul informatic şi îi permite acestuia să treacă (21:41:30 - 21:56:32), iar la data de 05.01.2011, intervalul orar 20:39:47 - 20:50:06, şi alte două rânduri în tura din 07.01.20111 extrage în prezenţa lui A. banii primiţi cu titlu de mită din interiorul paşapoartelor pe care îi introduce în buzunarul de haină iar ulterior stinge lumina din tonetă pentru a-i număra "Ia să văd sunt 800.000 aici?"(21:41:30 - 21:56:32) sau după ce îi numără şi constată că sunt 30 RON îi comunică lui A. şi stabilesc împreună să îi pună deoparte după care aprind lumina în tonetă.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului DD. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului DD. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (4 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul DD. sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea faptei şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul DD. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Astfel, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.01.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca EE., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.27 Referitor la inculpatul FF., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent şef de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în patru rânduri, respectiv la datele de 07.01.2011, ora 16:12:33, 08.01.2011, ora 23:36:45 şi 09.01.2011, orele: 06:31:07 şi 07:18:35 (4 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Deşi inculpatul FF. s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dorit să dea nicio declaraţie în legătură cu acuzaţiile aduse, atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti (fond şi apel), contrar susţinerilor apărării, activitatea desfăşurată de acesta în zilele de 07.01-09.01.2011 se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este confirmată de depoziţiile inculpaţilor G. şi B. care, au arătat că, mai mulţi colegi primeau sume de bani cu titlu de mită printre care şi inculpatul FF., conţinutul înregistrărilor video şi planşele foto realizate în ziua 07.01.2011, ora 16:22:33 când îl ajută pe inculpatul G. să primească 50 de euro la o persoană ce tranzita PTF Albiţa şi se oferă schimbe bancnota primită pentru a-i da rest la mita oferită, conţinutul înregistrărilor video şi planşele foto realizate în ziua 08.01.2011 şi 09.01.2011 din care rezultă cum inculpatul primea în paşapoarte diferite sume de bani pe care le introduce în interiorul buzunarelor de la haină.

Ca atare, criticile inculpatului în sensul lipsei elementelor probatorii care să dovedească existenţa faptei sau a realizării acţiunilor ce compun latura obiectivă a infracţiunii luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului FF. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului FF. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (4 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul FF. sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul FF. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 02.04.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 02.04.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca GG., serie motor x, capacitate cilindrică 1396 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.28 În legătură cu inculpatul HH., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la data de 08.01.2011, intervalele orare 18:28:08 - 18:32:00, 18:34:47 - 18:37:33, 19:00:58 - 19:07:06, 19:18:03 - 19:20:28, 19:21:03 - 19:24:06, 20:47:04 - 20:51:23 şi 20:52:57 - 20:56:39 (7 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Deşi inculpatul HH. s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dorit să dea nicio declaraţie în legătură cu acuzaţiile aduse, atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti (fond şi apel), contrar susţinerilor apărării, activitatea desfăşurată de acesta în tura din 08.01.2011 se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este confirmată de depoziţiile inculpatului A. care a arătat că mai mulţi colegi primeau sume de bani cu titlu de mită printre care şi inculpatul HH., conţinutul înregistrărilor video şi planşele foto realizate în intervalul orar 18:28:08 - 18:32:00 - primeşte o bancnotă şi pretinde bani suplimentar pentru a trece cu vederea anumite nereguli descoperite şi primeşte o nouă bancnotă, HH.: "Deci, văd că vorbesc singur, după cum văd eu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .", Interlocutor: "Mai pun acolo de-o.", HH.:

"

Da, pune de una, una mai grasă, dac-o fi. Dacă pui de una mică, nu-i, nu-i bun"( . . . . . . . . . .) "treacă meargă tura asta, să fii mai serios pe viitor. Hai că trag o aruncătură şi în cabină, doar dacă nu ai vreo grenadă pe acolo", într-un alt moment (18:34:47 - 18:37:33), deşi constată anumite nereguli privind echiparea unui autovehicul pentru iarnă sugerează persoanei ce tranzita PTF Albiţa să găsească o rezolvare rapidă iar, ulterior, extrage din paşaportul acelei persoane o sumă de bani pe care o introduce în buzunarul hainei, HH.: "Echipat de iarna eşti?", Interlocutor: "Oleacă, da " ( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .), HH.:

"

Hai, gândeşte-o repede şi nu stăm mult de vorbă . . . . . . . . . .( . . . . . . . . . .) da, fii serios măi, cam subţire" (...) "Băi, te-am rugat să fii serios, asta-i seriozitate la tine?", iar în intervalele orare 19:00:58 - 19:07:06, 20:47:04 - 20:51:23 şi 20:52:57 - 20:56:39, extrage mai multe sume de bani primite cu titlu de mită din paşapoartele turiştilor pe care introduce în buzunarul hainei (2 euro, 1, 5 dolari).

Ca atare, criticile inculpatului HH. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului HH. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului HH. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (7 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul HH. sub aspectul cuantumului (1(un) an închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul HH. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1598 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3700 RON la 2775 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.29 Referitor la activitatea inculpatului II., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la data de 06.01.2011, ora 22:39:52, 07.01.2011, orele 18:48:05, 19:07:35 şi 22:11:51, 08.01.2011, ora 18:12:31, 09.01.2011, orele 18:48:04, 18:53:38, 19:15:10 şi 20:44:08 (9 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea desfăşurată de inculpatul II. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită, contrar susţinerilor apărării şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţia acestuia din cursul urmăririi penale, în faţa instanţei de fond acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare (17 septembrie 2013), în care deşi a recunoscut doar în parte comiterea faptei, se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpaţii HHH., U. şi J. conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în ziua 06.01.2011, când în exercitarea atribuţiilor de serviciu fiind, pretinde şi primeşte de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa sume de bani cu titlu de mită, după ce în prealabil a solicitat o bere, după care restituie mituitorului restul întrucât bancnota primită era mai mare decât cuantumul mitei pretinse (22:39:52-22:42:23), II.: "Berea unde e?", Interlocutor: "Berea?", II.: "Ă", Interlocutor:

"

Vine mai încolo.", II.: "Am înţeles tot", Interlocutor: "Ai să-mi dai rest?", II.: "Dar cum, dar frate?" ( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .) "Ia uite, 5,6,7,8,9 şi cinci. (...) Măi, numără-i, să nu zici după aia că ţi-am dat mai puţin ", în intervalul 22:17:35-22:18:08, comunică unui coleg că a dat 15 RON celui care strângea mita iar colegul îi spune că şi el a dat aceeaşi sumă, II.:

"

15 RON i-am dat", Interlocutor: "I-a să-i dau şi eu 15 (...) Să-i dau şi eu 15 când vine şi gata.", la data de 08.01.2011 primeşte, în mod direct, mită de la persoanele ce tranzitau frontiera de stat, Interlocutor: "Să vă spun şi suma, da?", II.: "Gata bre, las’ aşa . . . . . . . . . .", la 09.01.201, ora 19:15:10, primeşte un teanc de bancnote de 5 RON şi 1 leu pe care îi arată colegului său J. după care le introduce în buzunarul de la cămaşă, la 18:48:04 pretinde suma de 30 euro de la o persoană ce dorea să treacă mai repede frontiera cu un autocar cu copii iar, la 20:44:48, primeşte de la colegul său J. suma de 35 RON primiţi de acesta din urmă în tura respectivă.

Susţinerile apărării că depoziţia dată de inculpat în cursul urmăririi penale a fost determinată de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acesteia din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către instanţă unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţiile inculpatului nu sunt singurele elemente probatorii care susţin vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ele se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului II. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Având în vedere că pentru actul material din 09.01.2011, ora 21:19:58 nu există niciun mijloc de probă care să confirme că inculpatul II. a desfăşurat vreo activitate infracţională, Înalta Curte apreciază că în mod corect a fost înlăturat de instanţa de fond din conţinutul acuzaţiilor aduse inculpatului.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului II. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului II. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul II. sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 2 luni închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani şi 2 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul II. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca JJ., conform adresei nr. x/21.03.2011 a Primăriei Albeşti, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.30 În ceea ce priveşte activitatea inculpatului KK., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 07.01.2011, intervalele orare 10:08:15 - 10:26:13, 11:56:56 - 12:01:01, 12:02:55 - 12:08:08, 12:50:05 - 12:51:37, 14:33:47 - 14:35:37 şi 15:12:04 - 15:12:56, 08.01.2011,intervalul orar 23:48:30 - 00:01:53, 09.01.2011, intervalul orar 00:05:34 - 00:08:05, 11.01.2011, intervalele orare 08:34:42 - 08:37:53, 09:42:11 - 09:46:45, 09:48:28 - 09:53:22, 13:45:33 - 13:48:42, 14:36:35 - 14:40:14 şi 14:47:25 - 14:54:29 (14 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Deşi inculpatul KK. s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dorit să dea nicio declaraţie în legătură cu acuzaţiile aduse, atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti (fond şi apel), contrar susţinerilor apărării, activitatea desfăşurată de acesta, în perioada 07.01- 09.01.2011 şi 11.01.2011, se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este confirmată de depoziţiile inculpaţilor G. şi K. care a arătat că mai mulţi colegi primeau sume de bani cu titlu de mită printre care şi inculpatul KK., conţinutul înregistrărilor video şi planşele foto realizate în 07.01.2011, ora 10:16:58, când negociază primirea mitei cu o persoană "BBBBB."care nu avea numere de înmatriculare corespunzătoare la autoturismul pe care îl conducea, KK.: "Ce vrei să propui, zi ce să propui! " "Bă nu te căuta prin buzunare că aici sunt camere de luat vederi", BBBBB.: "Mai am nişte ciocolată rămasă, vreo 30 de bucăţi", KK.: "Astea-s propuneri?. Dacă vrei să propui ceva, iei paşaportul şi te duci la maşină, pe urmă văd eu ce propui acolo", în aceeaşi manieră procedează inculpatul şi în tura din 11.01.2011 când trimite o persoană ce nu avea împuternicire pentru a scoate din ţară o remorcă la maşină, pentru a se prezenta cu paşaportul după care extrage suma de bani din paşaport şi îi permite să treacă frontiera, sau când restituie mituitorilor o sumă de bani întrucât bancnota primită cu titlu de mită era de o valoare mai mare decât cuantumul sumei pretinse de inculpat (la 07.01.2011, 12:50:05 "îi fac jumate-jumate", 11.01.2011, 08:34:42 - 08:37:53, când mituitorul îi reproşează că: "Da n-ai 5 RON mă!" precum şi cele realizate la data de 07.01.2011, 12:04 - 15:12:56, când inculpatul UUUUU. discută cu inculpata NN. despre sumele primite cu titlu de mită de acesta şi primeşte aceste sume de la inculpată pentru a le ţine până la momentul când urmau să fie împărţiţi între lucrătorii de poliţie din acea tură şi şefii ierarhici.

Ca atare, criticile inculpatului KK. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului KK. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului KK. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (14 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul KK. sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1596 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.31 În legătură cu activitatea inculpatului LL., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 24/25.12.2010, intervalele orare 23:39:20-23:45:10, 01:06:55-01:15:00, 01:49:25-01:52:23, 01:54:15-01:55:36 şi 02:09:15-02:14:45, 06.01.2011, intervalele orare 00:37:55 - 00:38:30, 06:28:25 - 06:29:00, 09.01.2011, intervalele orare 23:29:16 - 23:31:22, 23:39:01 - 23:44:56, 23:49:54 - 23:52:41, 23:31:30-23:35:30, 23:37:03-23:50:10 şi 00:13:10-00:14:39, 10.01.2011, intervalul orar 00:01:29 - 00:05:04 (14 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea desfăşurată de inculpatul LL. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită, contrar suţinerilor apărării şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţia acestuia din faţa instanţei de fond, în cursul urmăririi penale acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere iar în apel a precizat că nu doreşte să facă declaraţii suplimentare, în care a recunoscut comiterea faptei solicitând chiar judecata în procedură simplificată pentru ca, ulterior, să revină asupra poziţiei procesuale şi să nege orice implicare în comiterea faptei, se coroborează cu cele ale celorlalţi coinculpaţi care au avut aceeaşi poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpaţii RR., QQ., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate de investigatorul sub acoperire KKK. şi conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire. Astfel, în ziua 24/25.12.2010, 01:06:55-01:15:00, extrage din paşaportul unei persoane în prezenţa investigatorului sub acoperire KKK. suma de 5 RON oferită cu titlu de mită de o persoană ce tranzita PTF Albiţa, la 06.01.2011, în exercitarea atribuţiilor de serviciu fiind, primeşte de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa sume de bani cu titlu de mită în interiorul paşapoartelor după care introduce banii în buzunarul hainelor iar, ulterior, stinge lumina în toneta de acces îi numără, împreună cu inculpatul RR., după care îi împart la 10 "suntem 10.(...) 24,25 . . . . . . . . . .(...) Cine împarte îşi ia partea leului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ." şi stabilesc ca unui lucrător de poliţie să-i de "de-o salată", "Lasă că-i punem în geantă" sau portocale pe care le împarte cu RR., la data de 09.01.2011 primeşte în mai multe rânduri sume de bani (câte 5 RON,) iar la 10.01.2011, în prezenţa altui coleg o sumă de bani. Relevanţă sub aspect probator prezintă şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. din care rezultă că a primit de la inculpatul LL. sume de bani din cele primite cu titlu de mită pe o tură, respectiv suma de 20 RON la data de 25.12.2010 şi suma de 15 RON la 10.01.2011.

Ca atare, criticile inculpatului LL. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului LL. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului LL. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (14 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul LL. sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul LL. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Lunca Banului, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.32 Referitor la inculpatul MM., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 06.01.2011, orele 11:24:54, 11:52:45, 14:40:38, 15:39:21, 15:55:40 şi 16:08:50, 07.01.2011, ora 23:35:59, 08.01.2011, orele 00:02:24, 02:34:22, 02:57:21, 03:16:38, 17:15:04, 17:34:22, 17:41:17 şi 17:51:41 (15 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, deşi inculpatul MM. a refuzat să dea vreo declaraţie în cursul procesului penal, activitatea desfăşurată de acesta se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (D. şi I.) din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi (cu referire la N.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire. Astfel, în ziua 06.01.2011, inculpatul pretinde şi primeşte de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa suma de 5 dolari, întrucât a constatat lipsa rovinietei, sumă din care restituie mituitorului 3 dolari (15:55:40), ori primeşte 50 de RON şi restituie 45 (11:52:45) sau schimbă unei persoane o sumă de bani după care primeşte de la acesta o bancnotă cu titlu de mită pe care o introduce în buzunarul de la haină (16:08:50), la data de 08.01.2011, în timp ce se afla în tură cu inculpatul N. primeşte în paşaport, în prezenţa acestuia, o sumă de bani cu titlu de mită pe care o extrage şi o introduce în buzunarul de haină după care primeşte o sumă de bani obţinută de inculpatul N. în aceleaşi condiţii pe care o introduce tot în buzunar iar, în intervalul 02:57:21, în prezenţa inculpatului N. pretinde o sumă de bani de la o altă persoană şi atunci când mituitorul îi promite remiterea sumei a doua zi îi precizează că "acum trebuie!", după care primeşte 50 de euro şi restituie 20 de euro. La data de 10.01.2011, pretinde şi primeşte bani de la persoană "dai de o ciorbă", pe care îi introduce în buzunarul hainei iar, ulterior, în prezenţa inculpatului I. discută despre sumele primite cu titlu de mită, acesta din urmă precizând că a primit de la o persoană 20 euro întrucât avea inspecţia tehnică expirată (17:51:41) iar, la ora 17:34:22, inculpatul primeşte o bancnotă de la o persoană ce tranzita frontiera şi pretinde un pachet de ţigări YYYY. ce este remis de mituitor unui coleg al inculpatului (DDDDD.).

Ca atare, criticile inculpatului MM. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Având în vedere că pentru actul material din 10.01.2011 (din eroare a fost menţionat la 08.01.2011), ora 17:40:11, nu există niciun mijloc de probă care să confirme că inculpatul MM. a desfăşurat vreo activitate infracţională, Înalta Curte apreciază că în mod corect a fost înlăturat de instanţa de fond din conţinutul acuzaţiilor aduse inculpatului.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului MM. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului MM. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (15 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul MM. sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul MM. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1968 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.33 În ceea ce o priveşte pe inculpata NN., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestei inculpate, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 07.01.2011, intervalele orare 11:19:51 - 11:23:38, 11:23:38 - 11:26:17, 11:25:34 - 11:26:17 şi 13:03:56 - 13:07:49 şi 11.01.2011, intervalele orare 09:44:26 - 09:46:22, 11:36:24 - 11:38.33, 14:29:16 - 14:32:28, 14:33:29 - 14:35:11, 15:32:44 - 15:34:45, 15:35:41 - 15:37:39, 15:42:38 - 15:45:38, 16:00:08 - 16:02.30, 16:27:53 - 16:30:24, 16:30:25 - 16:33:26 şi 16:34:49 - 16:36:56 (16 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Deşi inculpata NN. a refuzat să dea vreo declaraţie în cursul procesului penal, activitatea desfăşurată de aceasta, contrar susţinerilor apărării, se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (B. şi FFFFF.) din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi inculpaţi (cu referire la N., KK. şi VV.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire. Astfel, în ziua de 07.01.2011 pretinde şi primeşte de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa şi dă rest mituitorului, întrucât acesta a oferit o bancnotă de valoare mai mare decât mita pretinsă, NN.: "Ia număraţi să vedeţi dacă-i bine! Dacă-s toate?, în acelaşi fel procedează şi în ziua de 11.01.2011, intervalele orare 09:44:26 - 09:46:22, 11:36:24 - 11:38.33 şi 14:29:16 - 14:32:28, fie când este singură fie când se află împreună cu inculpatul N., cu acesta din urmă, purtând o discuţie cu privire la sumele primite cu titlu de mită pe acea tură, NN.:

"

Nu, sunt pe masă", N.: "Azi dimineaţă, sau cum? Ai făcut ceva bani?" după care inculpatul îi arată buzunarele lui N. şi acesta face remarca "Te-ai scos de-o ciorbă!. la mine a venit un camion . . . . . . . . . .bineînţeles că a venit pregătit, el a plecat eu am luat aşa (...) .", iar în intervalul orar 16:00:08 - 16:02.30, primeşte mită, în prezenţa inculpatului VV., de la o persoană ce tranzita frontiera, sens în care inculpatul VV. îi spune: "Ia, uite că-ţi întinde!".

Ca atare, criticile inculpatei NN. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Având în vedere că pentru actul material din 09.01.2011, ora 01:07:50, nu există niciun mijloc de probă care să confirme că inculpata NN. a desfăşurat vreo activitate infracţională, Înalta Curte apreciază că în mod corect a fost înlăturat de instanţa de fond din conţinutul acuzaţiilor aduse inculpatei.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatei NN. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatei NN. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (16 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpata a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatei şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpata NN. sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpata să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acesteia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatei, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpata NN. a fost pusă în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 22.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatei asupra imobilului situat în Huşi, în valoare de 83.321 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligată inculpata de la 4700 RON la 3525 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatei nu se mai justifică.

4.34 Referitor la inculpatul OO., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la data de 08.01.2011, orele 09:24:21, 11:22:45, 11:27:40, 11:58:05, 15:10:49, 17:37:30, 09:19:55, 11:46:14, 11:54:58, 12:02:19, 12:28:00, 12:37:36, 13:45:22, 13:48:12, 14:30:19, 14:42:21, 15:15:04 şi 17:41:43 (18 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, deşi inculpatul OO. a refuzat să dea vreo declaraţie în cursul procesului penal, activitatea desfăşurată de acesta se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpatul Q.) din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională, conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire, precum şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. Astfel, în ziua 08.01.2011, la ora 11:22:45, primeşte de la o persoană suma de 5 RON pe care o introduce în buzunarul de la haină, Interlocutor: "Gol. Este cinci?", OO.: "Este, bre, cum să nu fie", la ora 11:27:40 primeşte o sumă de bani cu titlu de mită de la o persoană numită "VVVVV." care îi solicită rest la suma oferită Interlocutor: "Cinci RON, nu-mi dai?", OO.: "Aşa bre, stai că i-am pus aici, am pus, am uitat!", la ora 11:58:05 pretinde de la o persoană "BBBBB." care nu avea echiparea maşinii corespunzătoare sezonului de iarnă o sumă de bani pentru a-i permite să treacă, Interlocutor: "Am bătuţi", OO.: "Cât de bătuţi?", Interlocutor: "De cincizeci, cred că e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .", OO.: "Pune aici şi mai stăm de vorbă", la ora 17:37:30 solicită la două persoane ce tranzitau frontiera o sumă de bani, OO.: "Ia, mergi colo la bancă!" iar după ce primeşte banii îi introduce în buzunarul de la haină. Potrivit proceselor-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. acesta a primit de la inculpatul OO. suma de 30 de RON parte ce îi revenea din mita colectată pe o tură fiind printre ultimii veniţi.

Ca atare, criticile inculpatului OO. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului OO. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului OO. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (18 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul OO. sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 8 luni închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani şi 8 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul OO. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E., serie motor x, capacitate cilindrică 1896 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.35 Referitor la inculpatul PP., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele 06.01.2011, orele 09:34:40, 09:36:27, 11:23:42, 11:48:40, 12:59:09, 13:13:40, 13:28:14, 13:47:01, 14:21:10, 14:29:11, 15:13:18, 15:14:37, 16:14:10, 16:28:18, 16:38:11, 16:42:30, 16:55:03 şi 12:47:57, 10.01.2011, ora 12:19:45 (19 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, deşi inculpatul PP. a refuzat să dea vreo declaraţie în cursul procesului penal, activitatea desfăşurată de acesta se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpaţii N. şi I.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire, din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpaţii S., Y. Astfel în ziua 06.01.2011, la diferite ore, primeşte diferite sume de bani de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa (20 de euro la ora 09:34:40,100 RON la ora 11:23:42, două bancnote de 20 de euro la ora 11:59:09, două bancnote a câte 50 la ora 13:47:01, 50 euro la ora 14:29:11, două bancnote a câte 10 euro la ora 15:13:18, de la numitul "AAAAA." primeşte doar 10 euro la 15:14:37 din cei 20 solicitaţi, la 13:13:40, îi schimbă lui "AAAAA." o sumă în valută în bancnote de 50 de euro şi primeşte cu titlu de mită 2 bancnote de 50 de euro, la orele 16:28:18 şi 16:55:03, pretinde, în mod direct, sume de bani de la două persoane "pregăteşte şi tu 200 . . . . . . . . . .dă şi tu 200", "dar nu d-ai d-aste, de-un suc?", după care îşi numără banii primiţi iar, la datele de 06.01.2011, ora 12:47:57 şi 10.01.2011, ora 12:19:45, primeşte de la inculpaţii Y. şi S. sumele de bani primite de aceştia cu titlu de mită, pe care le bagă în buzunar.

Ca atare, criticile inculpatului PP. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului PP. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului PP. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (19 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul PP. sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 10 luni închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani şi 10 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul PP. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 23.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in municipiul Bârlad, jud. Vaslui, în valoare de 164.782 RON, conform adresei nr. x/16.03.2011 a Primăriei Bârlad, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.36 În ceea ce îl priveşte pe inculpatul QQ., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele 05.01.2011, orele 09:38:04, 12:02:07, 12:34:46, 13:09:14, 14:22:04, 14:51:42, 15:35:07, 10:22:15, 11:38:00, 12:51:10, 13:51.10 şi 16:28:38, 07.01.2011, orele 00:54:39, 01:41:10 şi 04:08:18, 08.01.2011, orele 10:10:56, 15:59:46, 16:22:57, 15:54:33, 16:25:20 şi 09.01.2011, orele 23:00:07, 23:05:08, 23:25:31 (21 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea desfăşurată de inculpatul QQ. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţia inculpatului din cursul judecăţii când a recunoscut comiterea faptei şi a solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată după care a revenit asupra poziţiei procesuale şi a solicitat judecata în procedura de drept comun însă a refuzat să dea o declaraţie cu privire la acuzaţia adusă, care se coroborează cu a celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpatul Q.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire, din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpaţii ZZ., J. şi W. Astfel, în ziua 05.01.2011, la diferite ore, primeşte diferite sume de bani de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa în prezenţa inculpatului W. (200 RON de euro la ora 12:02:07,50 RON la ora 14:22:04,10 RON la ora 14:51:42, 10 euro la ora 15:35:07, la data de 07.01.2011 suma de 50 RON, la ora 01:41:10, de asemenea, inculpatul participă la activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţii W., J. şi ZZ., în sensul că, primeşte sume de bani pretinse şi primite cu titlu de mită de aceşti inculpaţi în turele din 05.01.2011 (10:22:15 şi 11:38:00, 12:51:10 şi 15:51:10), din 07.01.2011 şi 08.01.2011(15:54:33, 16:25:20 şi 16:22:57 şi 15:59:46) iar, la data de 09.01.2011, ora 23:25:31 apreciind că suma oferită de o persoană ce tranzita frontiera este prea mare întreabă mituitorul dacă nu doreşte să-i dea rest.

Ca atare, criticile inculpatului QQ. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Având în vedere că pentru actele materiale din 05.01.2011, ora 16:28:38 şi 07.01.2011, ora 04:08:18 nu există niciun mijloc de probă care să confirme că inculpatul QQ. pretinde, primeşte ori acceptă primirea unor sume de bani cu titlu de mită, potrivit conţinutului proceselor-verbale şi planşelor foto rezultă că, în prima situaţie, inculpatul primeşte o sumă de bani de la W. în timp ce se afla în tonetă, cu lumina stinsă, sumă pe care îi introduce în buzunar iar, în cea de-a doua situaţie, inculpatul îi dă lui J. o sumă de bani pe care acesta o bagă în buzunar, Înalta Curte apreciază că în mod corect au fost înlăturate de instanţa de fond din conţinutul acuzaţiilor aduse inculpatului.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului QQ. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului QQ. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (21 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, poziţia procesuală adoptată de recunoaştere, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul QQ. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare) şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul QQ. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca GG., serie motor x, capacitate cilindrică 1396 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.37 Referitor la inculpatul RR., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele 01/02.12.2010, intervalele orare 23:35:18, 01:23:40, 00:15:18, 00:18:22, 00:21:00, 00:24:09, 00:32:58, 01:43:11, 02:02:14, 02:06:53 şi 04:43:45, 18.12.2010, în intervalele orare 18:19:15-18:21:34, 18:22:41-18:24:50, 18:25:38-18:28:20, 18:51:20-18:55:06, 18:56:43-18:59:07, 19:00:34-19:02:42, 19:03:41-19:05:40, 19:22:29-19:25:50, 19:46:38-19:49:23, 19:54:38-19:58:22, 21:40:47-21:43:08 şi 21:47:41-21:52:04 (23 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea desfăşurată de inculpatul RR. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpatul Q.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire precum şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK., din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpatul LL. (potrivit proceselor-verbale din 06.01.2011 cei doi numără banii primiţi cu titlu de mită pe acea tură şi îi împart între lucrătorii de poliţie "Euroii sunt mici. ", "vreo 30. ", "Ăştia de 500 nu îi pun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .",". Dacă dai pe din două vin 28", "dă-i două milioane " ""Au rămas cinci sute de mii . . . . . . . . . ."). Astfel, în ziua 01/02.12.2010, la diferite intervale de timp, primeşte diferite sume de bani de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa, suma de 10 RON (00:24:09), suma de 50 RON (02:02:14) din care restituie restul de 45 RON iar, din suma primită cu titlu de mită la ora 04:43:45, oferă mituitorului rest, la data de 18.12.2010, din suma primită cu titlu de mită inculpatul oferă investigatorului sub acoperite KKK. suma de 50 RON (iar la data de 02.12.2010 îi dă aceluiaşi investigator suma de 50 RON la sfârşitul turei.

Ca atare, criticile inculpatului RR. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Având în vedere că pentru actul material din 1/2.12.2010, ora 10:58:00, nu există niciun mijloc de probă care să confirme că inculpatul RR. pretinde, primeşte ori acceptă primirea unor sume de bani cu titlu de mită, Înalta Curte apreciază că în mod corect a fost înlăturat de instanţa de fond din conţinutul acuzaţiilor aduse inculpatului.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului RR. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului RR. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (23 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul RR. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare) şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul RR. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 24.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului situat în municipiul Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 146.157 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.38 Referitor la inculpatul SS., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, orele 20:22:25 şi 20:48:40, 06.01.2011, orele 18:31:14, 18:49:00, 19:12:19, 19:20:00, 19:54:10, 21:46:54 şi 21:56:14, 07.01.2011, ora 17:48:21, 10.01.2011, orele 23:40:00, 23:15:58, 23:30:57, 11.01.2011, orele 00:47:35, 00:57:40, 01:34:45, 02:33:07, 03:29:42, 04:52:02, 06:51, 01:32:28, 02:07:00, 02:55:00, 03:15:10 şi 04:46:00 (25 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea desfăşurată de inculpatul SS. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpaţii J. şi U.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire, din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpatul DD., U. şi X. Astfel, în ziua de 07.01.2011, 17:48:21, primeşte o sumă de bani iar mituitorul îi solicită să-i restituie restul în două bancnote de 5, Interlocutor: "Aveţi să îmi daţi două de cinci?", în ziua de 06.01.2011, ora 21:46:54 inculpatul SS. împreună cu inculpatul U. negociază primirea sumei de 100 euro solicitată de inculpatul U. iar, în final, sugerează mituitorului să dea 80 de euro " că-i lasă de-o cafea !",la 10 ianuarie 2011, ora 23:15:58 primeşte de la inculpatul X. o bancnotă, pe care acesta o scoate din paşaportul unei persoane ce tranzita frontiera, cunoscând că acea sumă a fost pretinsă şi primită cu titlu de mită de colegul său, în mod similar acţionează şi în ziua de 11.01.2011, orele 01:34:45 şi 02:55:00 când banii îi sunt oferiţi de inculpatul X., sumele primite fiind introduse de inculpatul SS. în buzunarul de la haină.

Ca atare, criticile inculpatului SS. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Apreciind că vinovăţia inculpatului SS. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (25 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul SS. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare) şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 06.06.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului situat in municipiul Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 149.521 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.39 În legătură cu inculpatul TT., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 06.01.2011, intervalele orare 00:37:52 - 00:40:53, 02:34:49 - 02:37:56, 04:15:41 - 04:17:33, 10.01.2011, intervalele orare 01:22:30 - 01:22:46, 01:26:11 - 01:27:44, 02:25:35 - 02:33:17, 02:33:18 - 02:33:50, 03:10:04 - 03:14:24 (2 acte materiale), 03:38:45 - 03:41:41, 03:53:17 - 03:56:50, 03:57:55 - 04:01:30, 06:26:50 - 06:27:37, 06:32:40 - 06:33:05, 06:38:40 - 06:38:50, 22.11.2010, orele 10:09:29, 10:13:45, 10:17:19, 10:59:07, 11:03:06, 11:13:14, 12:38:14, 13:39:30, 14:08:40, 15:12:30, 15:15:44, 16:42.50, 16:59.00, 17:20.00, 17:23:00, 17:38:40, 17:42:33, 17:45:12, 17.52:54, 08.01.2011, orele 13:31:35, 15:43:50 şi 15:59:00, 12.12.2010 în intervalele orare 10:17:26 - 10:24:20, 11:51:30 - 11:54:10, 12:17:38 - 12:19:35, 12:41:20 - 12:44:30, 14:24:50 - 14:27:20, 15:37:00 - 15:42:20, 16:01:09 - 16:03:00, 16:05:58 - 16:07:45, 16:08:45 - 16:09:15, 16:28:45 - 16:32:05, 16:52:35 - 16:57:35, 17:06:10 - 17:08:15, 17:11:53 - 17:21:00, 17:24:25 - 17:27:00, 17:32:08 - 17:35:35, 17:36:20 - 17:39:38, 17:44:45 - 17:47:00 şi 17:51:30 - 17.54:30, 04.12.2010 în intervalele orare 11:37:24 - 11:38:20, 13:06:00 - 13:08:01, 14:13:04 - 14:15:20, 14:30:09 - 14:33:11, 14:34:15 - 14:35:42, 14:39:25 - 14:43:38, 15:10:55 - 15:13:20 şi 17:01:35 - 17:03:30 (62 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Activitatea desfăşurată de inculpatul TT. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpatul Q.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire, din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpaţii AA. şi RR. Astfel, la data de 22.11.2010, intervalul orar 17:11:53 - 17:21:00, primeşte de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa suma de 5 RON cu titlu de mită pentru a nu verifica actele pentru o o remorcă, TT.: "Ehe. aşa e ok.nici măcar nu vreau să ştiu", la data de 12:12:2010, în intervalul orar 12:17:38 - 12:19:35, primeşte 4 RON de la o persoană, la 15:37:00 - 15:42:20, primeşte suma de 5 RON; în intervalul orar 16:28:45- 16:32:05, schimbă suma de 100 RON oferită de mituitor şi dă restul de 95, la 16:52:35 - 16:57:35, pretinde şi primeşte o sticlă de x, la 04.12.2010, în intervalul orar 14:30:09 - 14:33:11, primeşte 10 RON şi oferă rest 5 RON, la 14:39:25- 14:43:38, primeşte 50 RON şi oferă rest 40 RON, iar mituitorul îi mai solicită 5 RON motivat de faptul "că-i gol nu cu marfă!" iar inculpatul îi mai restituie 5 RON, la data de 10.01.2011, 03:10:04 - 03:14:24, discută cu inculpatul AA. despre sumele primite cu titlu de mită relatându-i colegului său "Mi-o dat de-o cafea!". Relevante sub aspect probator sunt şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. din care rezultă că inculpatul a oferit investigatorului sub acoperire în mai multe rânduri sume de bani primite cu titlu de mită în urma împărţirii mitei între lucrătorii de poliţie de pe o tură (la 04.12.2010 i-a dat suma de 45 RON, la 12.12.2010 suma de 70 RON iar la data de 22.11.2010 suma de 25 RON).

Ca atare, criticile inculpatului TT. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Având în vedere că pentru actele materiale din 10.01.2011 (2 acte materiale 03:29:20) şi 22.11.2010 (1 act material 11:30) nu există niciun mijloc de probă care să confirme că inculpatul TT. pretinde, primeşte ori acceptă primirea unor sume de bani cu titlu de mită, Înalta Curte apreciază că în mod corect a fost înlăturat de instanţa de fond din conţinutul acuzaţiilor aduse inculpatului.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului TT. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului TT. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (62 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul TT. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani şi 6 luni închisoare) şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca fiind întemeiată, în parte, critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicată inculpatului şi având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul TT. a fost reţinut şi aresta preventiv din 23.02.2011 şi nu la 21.02.2011 cum a reţinut instanţa de fond, va admite apelul sub acest aspect. În ceea ce priveşte momentul punerii în liberate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă se constată că, potrivit fişei de evidenţă a penitenciarului, aceasta s-a realizat la 15.04.2011 astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, prin urmare, criticile parchetului sub acest aspect sunt nefondate.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 23.02.2011 până la data de 15.04.2011.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1951 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.40 În ceea ce îl priveşte pe inculpatul UU., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de inspector de poliţie (şef de tură), a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, prin intermediari, respectiv poliţiştii de frontieră, în mai multe rânduri, respectiv la datele de 10.01.2011, ora 14:23:08 şi la 12.01.2011, orele 06:57:42 şi 07:05:27 (3 acte materiale) pentru a nu îşi îndeplini atribuţiile de serviciu, fapt ce a permis verificarea rapidă a documentelor de trecere şi neaplicarea sancţiunilor pentru neregulile constatate în documentele prezentate de persoanele care tranzitau PTF Albiţa, de către poliţiştii din cele două ture.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea desfăşurată de inculpatul UU. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale şi a judecăţii în fond (21.02.2011 şi 29.03.2011), la instanţa de apel nu a dorit să de declaraţie, declaraţii în care deşi a recunoscut parţial comiterea faptelor, a încercat să-şi reducă contribuţia la comiterea faptelor, se coroborează cu depoziţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpaţii N. şi I.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire, din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi poliţişti de frontieră (martorul MMMM. a cărei depoziţie în mod corect a fost înlăturată din materialul probator de către instanţa de fond întrucât era infirmată de celelalte elemente probatorii, la fel şi depoziţia martorului LLLL.). Astfel, la 10.01.2011, ora 14:23:08, a primit de la martorul MMMM. un cartuş de ţigări pe care îl introduce în geantă şi îl întreabă dacă este light, fapt ce infirmă ipoteza apărării că inculpatul l-a trimis pe martor să-i cumpere acele ţigări şi că nu proveneau din mita din acea tură, pentru că altfel ar fi cunoscut ce fel de ţigări urma să primească, la data 12.01.200, ora 07:25:27, inculpatul discuta cu un coleg al său, persoană rămasă neidentificată, despre sumele primite cu titlu de mită pe acea tură şi cum urma să se realizeze împărţirea mitei între lucrătorii de poliţie din tură şi şefii ierarhici, cu referire la inculpatul MMMMM., UU.: "Zece măă. Zece am dat." "Am dat o sută de mii şi după aia să vă aduc de la. MMMMM. ." Interlocutor: "MMMMM. şi de la. ", Interlocutor: "Şi acum când vin băieţii ăştia opt, trebuie să vie cu cinci RON pentru. aşa. Şi îi dăm lui MMMMM. Lui MMMMM. Şi dumneavoastră. Şi restul, trei sute de mii îmi revin mie ".

Împrejurarea că inculpatul nu a exercitat efectiv controlul documentelor pentru acele persoane care tranzitau PTF Albiţa şi doar a acceptat primirea unor sume de bani de la lucrătorii de poliţie în turele din 10.01.2011 şi 12.01.2011, nu îl exonerează de răspunderea penală sub aspectul comiterii infracţiunii de luare de mită. Prin natura funcţiei inculpatul UU., avea atribuţii de control al documentelor prezentate de persoanele fizice sau juridice pentru a trece frontiera de stat, ca atare, acceptarea primirii sumei de bani, prin intermediari, oferită cu titlu de mită, pe o tură de lucru unde acesta fusese planificat ca şef de tură, se circumscrie elementului material al laturii obiective al infracţiunii de luare de mită.

Ca atare, criticile inculpatului UU. în sensul lipsei elementelor probatorii care să dovedească atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, nu pot fi primite şi astfel nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului UU. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului UU. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul UU. sub aspectul cuantumului (1(un) an şi 6 luni închisoare) şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui apartament in suprafaţa de 65 mp., în valoare de 62.239 RON, conform adresei nr. x din 22.03.2011 a Primăriei Comunei Tomeşti, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.41 Cu privire la inculpatul VV., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de comisar de poliţie (şef PTF Albiţa), în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani, prin intermediari, la datele de 06.01.2011, intervalul orar 08:09:05 - 08:09:20, 11.01.2011, intervalul orar 08:15:49 - 08:16:36 şi 12.01.2011, intervalul orar 08:42:13 - 08:42:33 (3 acte materiale), de la lucrătorii de poliţie din subordine, cunoscând că sunt sume primite cu titlu de mită de persoanele care tranzitau PTF Albiţa în schimbul facilitării verificării rapide a documentelor de trecere şi neaplicării unor sancţiuni pentru neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Deşi inculpatul VV. nu a recunoscut comiterea faptelor în depoziţiile date în faţa instanţei de judecată la datele de 22.02.2011 şi 01.04.2011, activitatea desfăşurată de acesta, se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi, contrar susţinerilor apărării, este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (I., G., J., L., N. şi Q.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire, din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de alţi poliţişti de frontieră (cu referire la inculpat NN. când la data de 06.01.2011 fiind prezent în toneta de acces unde acesta îşi desfăşura activitatea participă la momentul primirii mitei de către inculpată şi chir o avertizează să ia mită, aceasta nefiind atentă "Ia, uite că-ţi întinde!"). Astfel, la 06.01.2011, inculpatul primeşte o sumă de bani de la o persoană ce intră în birou, sumă de bani pe care îi introduce în buzunar făcând remarca că." O ieşit mărunţeii. Merci." (8:09:05 - 8:09:20), la 11.01.2011, primeşte tot în birou de la o altă persoană neidentificată o sumă de bani, persoană ce îi indică şi o listă pe care inculpatul îi cere să o lase la mapă (08:15:49 - 08:16:36) iar, la 12.01.2011, inculpatul primeşte în biroul său de la o persoană rămasă neidentificată mai multe bancnote printr-un gest de strângere de palmă (8:42:13 - 8:42:33).

Împrejurarea că inculpatul nu a exercitat efectiv controlul documentelor pentru acele persoane care tranzitau PTF Albiţa şi doar a acceptat primirea unor sume de bani de la lucrătorii de poliţie din subordine în turele din 06.01.2011, 11.01.2011 şi 12.01.2011, nu îl exonerează de răspunderea penală sub aspectul comiterii infracţiunii de luare de mită. Prin natura funcţiei inculpatul VV., avea atribuţii de coordonare şi control al lucrătorilor de poliţie din subordine şi implicit de verificare a modalităţii în care aceştia îşi exercitau atribuţiile de control al documentelor prezentate de persoanele fizice sau juridice pentru a trece frontiera de stat, ca atare, acceptarea primirii sumei de bani, prin intermediari, oferită cu titlu de mită lucrătorilor de poliţie în cele trei ture de lucru, în calitatea de şef al PTF Albiţa, se circumscrie elementului material al laturii obiective al infracţiunii de luare de mită.

Ca atare, criticile inculpatului VV. în sensul lipsei elementelor probatorii care să dovedească atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, nu pot fi primite şi astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului VV. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului VV. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul VV. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare), a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca fiind întemeiată critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicată inculpatului şi având în vedere că, din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin încheierea din 21.04.2011 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi s-a dispus în dosarul nr. x/2011 înlocuirea măsurii obligării de nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive iar recursul declarat împotriva acestei hotărâri era suspensiv de executare, potrivit art. 141 alin. (3) C. proc. pen., recursul inculpatului fiind respins prin încheierea nr. 1985 din 13 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. x/2011, perioada ce trebuie dedusă inculpatului VV. din pedeapsa aplicată era de la 13.05.2011 la 25.07.2011 şi nu de la momentul înlocuirii măsurii obligării de a nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive, astfel cum a reţinut instanţa de fond.

Prin urmare, urmează a admite apelul parchetului sub acest aspect şi, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 13.05.2011 până la data de 25.07.2011.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui imobil amplasat în Iaşi, judeţul Iaşi, în valoare de 101.206,36 RON, conform adresei nr. x/17.03.2011 a Primăriei Iaşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.42 În ceea ce îl priveşte pe inculpatul WW., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 05.01.2011, intervalul orar 20:47:43 - 20:59:12, 20:52:21 - 20:54:34, 21:32:31 - 21:35:27, 21:41:37 - 21:44:10, 22:21:20 - 22:23:42 şi 22:31:51 - 22:34:26, 06.01.2011, intervalul orar 18:51:25 - 18:52:00 şi 18:57:00 - 18:57:42 (8 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea desfăşurată de inculpatul WW. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţia inculpatului din cursul urmăririi penale (10.03.2011) când a recunoscut parţial comiterea faptelor, ulterior, în faţa instanţei de fond, nu a mai recunoscut primirea unor sume de bani cu titlu de mită de la cei care tranzitau frontiera de stat (17.09.2013) iar în faţa instanţei de apel a menţionat că nu doreşte să dea declaraţie, care se coroborează cu a celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpaţii A., L. şi J.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire, din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpatul L. Astfel, la data de 05.01.2011, intervalul orar 20:52:21 - 20:54:34, primeşte de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa suma de 10 RON cu titlu de mită, iar în intervalul orar 21:41:37-21:44:10, primeşte de la altă persoană două bancnote de 10 RON şi restituie mituitorului două bancnote de 5 RON, Interlocutor: "N-ai una de cinci?", WW.: "Am una de 5 . . . . . . . . . .(...) dar întreabă la băieţi" Interlocutor:

"

Dă-mi doi de cinci, ai?", WW.: "Da!", la data de 06.01.2011 fiind împreună cu inculpatul L. în intervalele orare 18:51:25 - 18:52:00 şi 18:57:00 - 18:57:42, îşi numără banii primiţi cu titlu de mită şi îi împart iar la iniţiativa lui L. de a "pune de-o parte" parte din mita primită pe acea tură inculpatul nu este de acord spunând că: "se complică".

Susţinerile apărării că depoziţia dată de inculpat în cursul urmăririi penale a fost determinată de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către instanţă unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţia inculpatului nu este singurul element probator care susţine vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ea se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului WW. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului WW. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului WW. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (8 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul WW. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul WW. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca E., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Lunca Banului, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.43 Cu privire la inculpatul XX., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv a acceptat primirea unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 07.01.2011, orele 00:59:20, 02:20:34 şi 07:10:47, 09.01.2011, orele 08:27:20, 09:23:52, 10:40:48, 10:43:01, 11:50:25, 12:35:31, 14:44:18 şi 16:49:12 şi 10.01.2011, orele 19:16:50 şi 21:32:00 (13 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea desfăşurată de inculpatul XX. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţia inculpatului din cursul urmăririi penale (31.03.2011) când a recunoscut parţial comiterea faptelor, ulterior în faţa instanţei de fond nu a mai recunoscut primirea unor sume de bani cu titlu de mită de la cei care tranzitau frontiera de stat (22.02.2011 şi 17.09.2013) iar în faţa instanţei de apel a menţionat că nu doreşte să dea declaraţie, care se coroborează cu a celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpatul F.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire, din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională alături de inculpaţii V. şi F. Astfel la data de 07.01.2011, în intervalul orar 2:20:34 - 2:20:50, primeşte suma de 10 euro de la o persoană ce tranzita PTF Albiţa, alteori negociază mita şi pretinde de la interlocutorul "ZZZZZ." suma de 0 euro pentru neregulile constatate în documente, în discuţie intervenind şi inculpatul F., după care persoana îi pune încă 10 RON în locul indicat de inculpat şi afirmă "hai că vă mai dau 10 RON" (intervalul orar 7:10:47 - 07:16:20), la data de 09.01.2011, inculpatul este nemulţumit de faptul că primeşte în paşaport de la o persoană ce tranzita frontiera suma de 1 euro şi îi reproşează "aia e de făcut gargară, e de pus în buzunarul din stânga iar pentru celălalt buzunar trebuie să dea altă sumă", (8:27:20 - 8:58:20) deşi persoana încearcă să se justifice că nu mai are alţi bani, în intervalul orar 11:50:25 - 11:52:59, mulţumeşte mituitorului pentru suma oferită cu titlu de mită, aceeaşi atitudine o are inculpatul faţă de o altă persoană şi la data de 10.01.2011, intervalul orar 19:16:50 - 19:18:46 ("să trăieşti"), iar în altă situaţie, pentru a-şi justifica acţiunile ilicite îi comunică unei alte persoane că "şi lui tata îi iau banii dacă vine pe aicea!" (14:44:18 - 14:45:41), la momentul 09:23:52 - 09:27:00, dă rest persoanei care a oferit mita întrucât primise o bancnotă de valoare mai mare.

Susţinerile apărării că depoziţia dată de inculpat în cursul urmăririi penale a fost determinată de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către instanţă unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţia inculpatului nu este singurul element probatoriu care susţine vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ea se coroborează cu alte mijloace de probă astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului XX. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Având în vedere că pentru actele materiale din 06.01.2011 şi 07.01.2011 (05:21:48) nu există niciun mijloc de probă care să confirme că inculpatul XX. pretinde, primeşte ori acceptă primirea unor sume de bani cu titlu de mită, Înalta Curte apreciază că în mod corect au fost înlăturate de instanţa de fond din conţinutul acuzaţiilor aduse inculpatului.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului XX. pentru infracţiunea de luare de mită.

Apreciind că vinovăţia inculpatului XX. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (13 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul XX. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul XX. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Ca atare, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 24.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca JJ., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.44 Referitor la inculpatul YY., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent principal de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv, a acceptat primirea unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 24.11.2010, orele 00:01:00, 00:12:17, 00:15:40, 00:18:45, 00:45:17, 01:11:11, 01:19:32, 01:25:23, 01:33:58, 01:37:56, 02:08:56, 02:16:10, 02:31:10, 02:42:45 şi 04:18:52 (15 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Deşi inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor în depoziţia dată în faţa instanţei de fond la data de 11.12.2013, activitatea desfăşurată de acesta este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţiile altor inculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpatul Q.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională, precum şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. căruia inculpatul i-a dat o parte din mita obţinută în tura din 24.11.2011 (60 RON). Astfel, în tura din 24.11.20110, primeşte în mai multe rânduri mită de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa, sumele oferite cu acest titlu fiind extrase de inculpat din paşapoarte, respectiv 5 RON la ora 01:00:00,50 RON la 01:33:58 din care restituie 45 RON mituitorului, o bancnotă în lei moldoveneşti la ora 00:45:17.

Ca atare, criticile inculpatului YY. în sensul lipsei elementelor probatorii care să dovedească acţiunile inculpatului în realizarea elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului YY. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului YY. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (15 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul YY. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii din data de 22.02.2011.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1397 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.45 Cu privire la inculpatul ZZ., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, primit şi respectiv, acceptat primirea unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 06.01.2011, orele 01:51:38 şi 04:21:08, 08.01.2011, orele 13:29:09, 14:00:45, 15:23:44, 15:37:28, 15:54:33, 16:25:00, 15:59:46 şi 16:22:57, 12.01.2011, intervalul orar 13:36:10 - 13:47:43, 26.11.2010, intervalele orare 10:13:10 - 10:17:00, 10:24:46 - 10:28:24, 10:48:50 - 10:50:34, 12:04:.40 - 12:06:43, 12:36:00 - 12:40:52 şi 17:26:00 (17 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor în depoziţia dată în faţa instanţei de fond la data de 11.12.2014, însă activitatea desfăşurată de acesta este dovedită dincolo de orice dubiu, contrar susţinerilor apărării, de declaraţiile altor inculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpatul Q.), inculpatul realizând acţiuni ce se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii singur sau împreună cu coinculpatul QQ. sau în prezenţa inculpatului AA. şi a lui SSS., conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională precum şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. căruia inculpatul i-a dat o parte din mita obţinută în tura din 26.11.2011, ora 10:45:00 (două bancnote de 10 RON şi 4 bancnote de 5 RON). Astfel, în tura din 26.11.20110, primeşte în mai multe rânduri mită de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa, sumele oferite cu acest titlu fiind extrase de inculpat din paşapoarte, respectiv câte 5 RON la intervalele orare10:13:10 - 10:17:00, 10:48:50 - 10:50:34 şi 12:36:00 - 12:40:52, la 06.01.2011, ora 01:51:38 şi 08.01.2011, ora 14:00:45 primeşte câte 10 RON, în alte împrejurări după ce primeşte mită oferă rest atunci când bancnota primită este de valoare mai mare decât suma solicitată (la 26.11.2010, intervalul orar 10:24:46 - 10:28:24).

Ca atare, criticile inculpatului ZZ. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului ZZ. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului ZZ. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (17 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul ZZ. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani închisoare), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul ZZ. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Astfel, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui imobil amplasat în Huşi, în valoare de 214.672 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

4.46 Cu privire la inculpatul AAA., Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi având în vedere aspectele relevate la pct. 3 din decizie care îşi găsesc aplicabilitate şi în cazul acestui inculpat, apreciază că din probele administrate rezultă fără dubiu că, în calitate sa de agent de poliţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins, a primit şi respectiv, a acceptat primirea unor sume de bani de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa în mai multe rânduri, respectiv la datele de 27/28.11.2010, orele 23:12:00, 23:35:00, 23:42:59, 23:54:50, 23:58:10, 00:04:31, 00:17:43, 00:22:48, 00:28:56, 00:52:55, 00:58:58, 01:04:10, 01:12:52, 01:50:20, 02:10:41, 02:19:45, 02:39:13, 02:44, 02:50:56 şi 03:03:49, 17.12.2010 în intervalele orare 18:37:45 - 18:43:09, 18:52:40 - 18:54:52, 19:13:08 - 19:17:50, 21:59:38 - 22:03:29, 06.01.2011 în intervale orare 02:14:38 - 02:17:59, 02:41:44 - 02:25:27, 02:26:26 - 02:29:42, 02:51:35 - 02:53:57, 02:59:34 - 03:02:11, 03:15:19 - 03:20:56, 03:22:25 - 03:28:55, 04:03:08 - 04:08:06, 00:18:05 - 00:21:02, 00:44:47 - 00:47:55, 01:59:03 - 02:01:24, 02:06:11 - 02:09:05, 02:10:27 - 02:13:49 şi 03:47:20 - 03:52:28 (38 acte materiale) pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor de trecere şi a nu sancţiona neregulile constatate în documentele prezentate la trecerea frontierei de stat.

Contrar susţinerilor apărării, activitatea desfăşurată de inculpatul AAA. se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi este dovedită dincolo de orice dubiu de declaraţia inculpatului din cursul urmăririi penale (30.03.2011) când a recunoscut parţial comiterea faptelor, ulterior în faţa instanţei de fond nu a mai recunoscut primirea unor sume de bani cu titlu de mită de la cei care tranzitau frontiera de stat (21.02.2011 şi 17.09.2013) iar în faţa instanţei de apel a menţionat că nu doreşte să dea declaraţie, care se coroborează cu a celorlalţi coinculpaţi care au avut o poziţie procesuală de recunoaştere a faptelor în cursul urmăririi penale (cu referire la inculpatul Q.), conţinutul dialogurilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto realizate în tonetele de pe sensul de intrare-ieşire şi cele realizate de investigatorul sub acoperire KKK., din care rezultă implicarea sa în activitatea infracţională. Astfel, la data de 27/28.11.2010, inculpatul primeşte în prezenţa investigatorului sub acoperire sume de bani cu titlu de mită de la persoanele ce tranzitau PTF Albiţa, de câte 5 RON şi 10 RON, le trimite să schimbe banii pentru a oferii cuantumul mitei solicitate, altora le dă rest atunci când bancnota primită este de valoare mai mare decât mita pretinsă, de la alte persoane solicită bunuri, respectiv seminţe iar unei alte persoane al cărei autoturism nu îl identifică în sistemul electronic îi cere o sumă mai mare de bani, fapt ce îl nemulţumeşte pe mituitor care afirmă: "V-am cinstit! Îmi luaţi şi maşina?".Inculpatul acţionează în mod similar şi în tura din 17.12.2010 când pretinde şi primeşte bani de la o persoană ce nu avea echipat tirul pentru iarnă (nu avea lanţuri) suma de 10 RON (18:37:45 - 18:43:09), de la o altă persoană suma de 5 RON iar de la o persoană ce transporta alcool cărei îi cere o sticlă:

"

Hai, adu una încoace!" fiind refuzat, la data de 06.01.2011 îşi reţine o sumă mai mare din banii oferiţi cu titlu de mită de o persoană ce tranzita frontiera de stat fapt ce îl nemulţumeşte pe mituitor care îi reproşează că a primit rest mai puţin, AAA.: "Mai ai 50 000?", Interlocutor:

"

Cum zice mâna matale", AAA.:

"

Bun aşa sau a.? dar ţi-i mai numeri o dată". Relevant sub aspect probator sunt şi procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. căruia inculpatul i-a dat o parte din mita obţinută în turele din 28.11.2011 şi 17.12.2011 (câte 50 de RON) şi în tura din 06.01.2011 suma de 60 RON.

Susţinerile apărării că depoziţia dată de inculpat în cursul urmăririi penale a fost determinată de o situaţie tensionată în care acesta se afla şi teama că împotriva sa va fi luată o măsură preventivă nu pot conduce la înlăturarea acestora din ansamblu probator în condiţiile în care declaraţia a fost dată în prezenţa apărătorului ales şi cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie iar inculpatul a oferit detalii în legătură cu activitatea infracţională şi implicarea altor persoane (detalii privind pretinderea, primirea sumelor de bani în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, împărţirea sumelor şi cuantumul acestor sume). Mai mult, împrejurarea invocată de inculpat era una ipotetică şi comună pentru toţii inculpaţii din cauză (unii dintre inculpaţi nu au recunoscut comiterea faptelor imputate) iar situaţia juridică a inculpatului a fost analizată ulterior de către instanţă unde inculpatul a înţeles să adopte aceeaşi poziţie procesuală. De altfel, trebuie subliniat faptul că depoziţia inculpatului nu este singurul element probatoriu care susţine vinovăţia sa în comiterea faptei de corupţie ci ea se coroborează cu alte mijloace de probă, astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, criticile inculpatului AAA. în sensul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită nu pot fi primite, probele administrate dovedesc atât existenţa infracţiunii sub aspectul laturii obiective cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei, astfel că nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cum s-a solicitat de apărare.

Totodată, nu poate primi nici critica parchetului privind greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului AAA. pentru infracţiunea de luare de mită.

Reţinând că vinovăţia inculpatului AAA. este dovedită de ansamblul probator administrat astfel cum s-a relevat în cele ce preced, în comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (38 acte materiale), Înalta Curte, constată prin raportare la cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, că în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa de fond a respectat cerinţele art. 74 din C. pen. prin raportare la modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, gravitatea concretă a faptei, perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptei (aproape 7 ani), astfel că, nu se justifică majorarea pedepsei aplicată inculpatului şi nici înlăturarea circumstanţelor atenuate judiciare, care justifică aplicarea unei pedepse sub limita specială prevăzută de lege în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru inculpatul AAA. sub aspectul cuantumului (2 (doi) ani şi 6 luni închisoare), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, şi având în vedere perioada de timp scursă de la momentul comiterii faptei, gravitatea acesteia şi cuantumul pedepsei apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în regim privativ de liberate, reeducarea acestuia şi conştientizarea comportamentului său în raport cu valorile sociale ocrotite de norma penală poate fi realizată şi prin suspendarea executării pedepsei, pe o durată de 4 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

Instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată şi critica parchetului privind deducerea greşită a perioadei reţinerii şi arestării preventive din durata pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere că, din fişa de evidenţă a penitenciarului rezultă că inculpatul AAA. a fost pus în liberate de sub măsura arestării preventive la data de 19.05.2011, prin urmare, apelul este nefondat sub acest aspect.

Astfel, în temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 23.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie a cărei executare o va suspenda pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., va menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1397 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Având în vedere soluţia dispusă de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional organizat-, raportat la actele şi lucrările dosarului urmează a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

Totodată, întemeiat pe aceleaşi considerente Înalta Curte apreciază că o analiză a criticilor parchetului privind aplicarea unui spor ca urmare a contopirii pedepselor principale aplicate inculpatului nu se mai justifică.

5. O altă critică de netemeinicie a hotărârii susţinută de parchet şi apelanţii intimaţi inculpaţi a vizat greşita confiscare a sumelor provenite din comiterea infracţiunilor, fie în sensul în sensul că au fost confiscate sume mai mici decât cele stabilite de procuror în actul de sesizare întrucât nu au fost avute în vedere activităţile infracţionale ale inculpaţilor în ansamblul lor (foloase obţinute din comiterea celor două infracţiuni aderare/constituire grup infracţional organizat- şi luare de mită), fie în sensul că raţionamentul instanţei de fond nu are o justificare în plan probator, determinat de o apreciere empirică a sumei pretins a fi obţinute de fiecare inculpat în parte pe o tură de servici, înmulţită cu numărul de ture realizate de fiecare inculpat în parte, astfel cum au fost reţinute de instanţa de fond, în perioada infracţională, noiembrie 2010 - ianuarie 2011 (suma de 1.200 RON x nr. de ture), în condiţiile în care nicio probă nu face dovada certă a primirii/pretinderii ori acceptării primirii acestor sume pe o tură cu titlu de mită.

Înalta Curte reţinând vinovăţia inculpaţilor în comiterea infracţiunii de luare de mită, apreciază că instanţa de fond deşi a apreciat corect că se impunea confiscarea de la inculpaţi a sumelor dobândite din comiterea infracţiunilor de luare de mită raportat la prevederile art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior, constată că, în mod eronat, s-a apreciat de către parchet şi, ulterior de către instanţă, că sumele obţinute de fiecare inculpat într-o zi/tură au fost în cuantum de 1.200 RON (calculate ca reprezentând media sumelor pretinse, primite ori acceptate a fi primite cu titlu de mită).

Potrivit dispoziţiilor art. 118 C. pen. confiscarea specială este o măsură de siguranţă ce poate fi luată numai faţă de persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi constă în trecerea silită şi gratuită în proprietatea statului a bunurilor ce aparţin persoanei care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi a căror deţinere de către făptuitor reprezintă o stare de pericol tocmai datorită legăturii acestora cu săvârşirea faptei.

În lumina acestor consideraţii teoretice se constată că, din probele administrate deşi a rezultat vinovăţia inculpaţilor în comiterea infracţiunilor de luare de mită, astfel cum s-a arătat în cele ce preced, iar luarea măsurii confiscării speciale este justificată, nu rezultă însă că sumele obţinute de inculpaţii în urma activităţii infracţionale au fost în cuantumul reţinut de procuror, respectiv de 1.200 RON. În susţinerea aceste aprecieri relevante sunt depoziţiile inculpaţilor care au recunoscut comiterea faptelor şi din conţinutul cărora rezultă alte sume decât cele la care a făcut referire parchetul şi ulterior instanţa de judecată (sumele precizate de inculpaţi ca fiind primite de la persoanele care tranzitau PTF Albiţa variau în fiecare zi de la 50 RON la 100 RON (sau 5-20 de euro), procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire KKK. (din care rezultă că din sumele primite cu titlu de mită de către poliţiştii de frontieră primea pe o tură sume de 20 RON, 15 RON sau 10 euro) şi nu în ultimul rând, suma primită de investigator în perioada noiembrie 2010- ianuarie 2011 şi consemnată la BBB., de 924 RON şi 10 euro . Pe cale de consecinţă, probele administrate fac dovada primirii de către fiecare inculpat a unor sume de bani cu titlu de mită ce pot fi apreciate într-un cuantum de 100 RON/tură, în lipsa unor probe care să dovedească contrariul.

Ca atare, având în vedere că măsura confiscării speciale se poate dispune numai pentru sumele dobândite din comiterea unei infracţiunii, în cauză, fiind dovedite de probatoriul administrat săvârşirea de către inculpaţi doar a infracţiunilor de luare de mită în limitele arătate de instanţă la pct. 4, Înalta Curte apreciază că sumele ce pot fi confiscate de la inculpaţi reprezintă suma de 100 RON/tură indiferent de numărul actelor materiale reţinute în sarcina fiecărui inculpat pe o tură care se înmulţeşte cu numărul de ture în care a continuat activitatea infracţională a fiecărui acuzat, astfel cum a fost dovedită de probatoriul administrat.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte apreciază ca fiind întemeiate criticile apelanţilor intimaţi inculpaţi sub acest aspect şi în baza dispoziţiilor art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000 urmează a confisca de la inculpaţi următoarele sume: de la inculpatul A. suma de 200 RON (2 ture x 100 RON); de la inculpatul B. suma de 100 RON (1 tură x 100 RON); de la inculpata C. suma de 300 RON (3 ture x 100 RON); de la inculpata D. suma de 200 RON (2 ture x 100 RON), de la inculpatul F. suma de 400 RON (4 ture x100 RON), de la inculpatul G. suma de 400 RON (4 ture x100 RON), de la inculpatul H. suma de 300 RON (3 ture x100 RON), de la inculpatul I. suma de 200 RON (2 ture x 100 RON), de la inculpatul J. suma de 500 RON (5 ture x100 RON), de la inculpatul K. suma de 500 RON (5 ture x100 RON), de la inculpatul L. suma de 400 RON(4 ture x100 RON), de la inculpatul J. suma de 500 RON (5 ture x100 RON), de la inculpatul N. suma de 400 RON (4 ture x100 RON), de la inculpatul Q. suma de 300 RON (3 ture x100 RON), de la inculpata R. suma de 400 RON (4 ture x100 RON), de la inculpatul S. suma de 300 RON (3 ture x100 RON), de la inculpatul T. suma de 200 RON (2 ture x 100 RON); de la inculpatul U. suma de 500 RON (5 ture x100 RON), de la inculpatul V. suma de 100 RON (1 tură x 100 RON); de la inculpatul W. suma de 100 RON (1 tură x 100 RON); de la inculpatul X. suma de 300 RON (3 ture x100 RON), de la inculpatul Y. suma de 600 RON (6 ture x100 RON), de la inculpatul AA. suma de 700 RON (7 ture x100 RON), de la inculpatul BB. suma de 100 RON (1 tură x100 RON), de la inculpatul CC. suma de 100 RON (1 tură x 100 RON); de la inculpatul DD. suma de 200 RON (2 ture x 100 RON); de la inculpatul FF. suma de 300 RON (3 ture x100 RON), de la inculpatul HH. suma de 100 RON (1 ture x100 RON), de la inculpatul II. suma de 400 RON (4 ture x100 RON), de la inculpatul KK. suma de 400 RON (4 ture x100 RON), de la inculpatul LL. suma de 400 RON (4 ture x100 RON), de la inculpatul MM. suma de 400 RON (4 ture x100 RON), de la inculpata NN. suma de 200 RON (2 ture x 100 RON); de la inculpatul OO. suma de 100 RON (1 tură x100 RON),); de la inculpatul PP. suma de 200 RON (2 ture x100 RON), de la inculpatul QQ. suma de 400 RON (4 ture x100 RON), de la inculpatul RR. 200 RON (2 ture x 100 RON); de la inculpatul SS. suma de 500 RON (5 ture x100 RON), de la inculpatul TT. suma de 600 RON (6 ture x100 RON), de la inculpatul UU. suma de 200 RON (2 ture x100 RON), de la inculpatul VV. suma de 300 RON (3 ture x100 RON), de la inculpatul WW. suma de 200 RON (2 ture x100 RON), de la inculpatul XX. suma de 300 RON (3 ture x 100 RON), de la inculpatul YY. suma de 100 RON (1 tură x 100 RON),); de la inculpatul ZZ. suma de 400 RON (4 ture x 100 RON) şi de la inculpatul AAA. suma de 300 RON (3 ture x100 RON).

Având în vedere argumentele expuse anterior şi împrejurarea că prin actul de sesizare s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor pentru comiterea infracţiunilor de constituire/aderare la un grup infracţional organizat- (faptă pentru care instanţa de control judiciar a apreciat că se impune achitarea inculpaţilor în lipsa unor elemente probatorii concrete care să susţină această acuzaţie), respectiv de luare de mită, Înalta Curte apreciază ca nefondată critica parchetului privind greşita confiscare de către instanţa de fond a unor sume într-un cuantum mai mic decât cel stabilit prin actul de sesizare. Mai mult, argumentele parchetului în sensul că se impuneau a fi incluse în cuantumul sumelor obţinute de către inculpaţi şi cele primite de către fiecare inculpat în cadrul grupării infracţionale nu pot fi primite, în contextul în care în actul de sesizare şi în considerentele sentinţei s-a reţinut că scopul pentru care a fost constituită pretinsa grupare infracţională a fost comiterea infracţiunilor de luare de mită. Prin urmare, bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală nu puteau fi decât în legătură cu comiterea infracţiunilor de luare de mită şi numai acestea puteau fi supuse confiscării speciale.

Pentru considerentele expuse în prezenta hotărâre, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi şi intimaţii inculpaţi NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., T., OO., L., SS., RR., AA., N., I., X., QQ., G., CC., C., ZZ., UU., II., B., XX., A., MM., J., J., H., FF., W., D., R., BB., F., YY. şi PP. împotriva sentinţei penale 27 din data de 08 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în limitele arătate.

Va menţine celelalte dispoziţii ale încheierii din 14 martie 2017 şi sentinţei penale atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului vor rămâne în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi T., L., N., I., UU., J. şi YY., în sumă de câte 520 RON, vor rămâne în sarcina statului.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., OO., SS., RR., AA., X., QQ., G., CC., C., ZZ., II., B., XX., A., MM., J., H., FF., W., D., R., BB., F. şi PP., în sumă de câte 130 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi şi intimaţii inculpaţi NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., T., OO., L., SS., RR., AA., N., I., X., QQ., G., CC., C., ZZ., UU., II., B., XX., A., MM., J., J., H., FF., W., D., R., BB., F., YY. şi PP. împotriva sentinţei penale 27 din data de 08 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Desfiinţează, în parte, încheierea din data de 14.03.2017 şi, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

1. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (3 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 22.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 200 RON.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

2. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului B. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (4 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 100 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Vaslui în suprafaţă de 56,8 mp şi valoare de 113.720 RON, conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

3. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatei C. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatei C. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (8 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatei, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatei asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpată suma de 300 RON.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

4. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatei D., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpata D. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatei D. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (9 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) vechiul C. pen., interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatei, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatei asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpată suma de 200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatei asupra autoturismului marca E., conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

5. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului F., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului F. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (9 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in Huşi in valoare de 34.505 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

6. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului G., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul G. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului G. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (12 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in Huşi, jud. Vaslui, in valoare de 179.827 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

7. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului H., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul H. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului H. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (12 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 300 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E., conform adresei nr. x/21.03.2011 a Primăriei Muntenii de Sus, jud. Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

8. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului I. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul I. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului I. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (11 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in Huşi, jud. Vaslui,in valoare de 121.045 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

9. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului J. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul J. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului J. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (13 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 500 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E. serie motor x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

10. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului K. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. 1lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul K. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului K. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (13 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 500 RON.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

11. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului L. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul L. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului L. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (14 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in Huşi, jud. Vaslui, in valoare de 39.026 RON, teren intravilan S-162 mp., teren intravilan S-161mp., autoturism marca M., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

12. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului J. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul J. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului J. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (16 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

Menţine dispoziţiile privind anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului J. prin sentinţa penală nr. 159 din 31 mai 2013 a Judecătoriei Huşi, definitivă prin decizia penală nr. 920 din 12 septembrie 2013 a Curţii de Apel Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de refuz de recoltare probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 36 C. pen. anterior contopeşte pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului J. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 159 din 31 mai 2013 a Judecătoriei Huşi, definitivă prin decizia penală nr. 920 din 12 septembrie 2013 a Curţii de Apel Iaşi, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 03.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior (calculat din 12.09.2013).

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 500 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 203.344 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

13. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului N. (, fără loc de muncă) în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul N. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului N. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (16 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca O. şi autoturism marca P., conform adresei nr. x/17.03.2011 a Primăriei Mun. Iaşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

14. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului Q. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul Q. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului Q. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (33 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 22.03.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 300 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat Iaşi, jud. Iaşi, conform adresei nr. x/17.03.2011 a Primăriei Iaşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

15. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatei R. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpata R. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatei R. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (16 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatei, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatei asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpată suma de 400 RON.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

16. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului S. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul S. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului S. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (5 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 21.04.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 300 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca M., serie motor x, conform adresei nr. x din 29.03.2011 a Primăriei Comunei Stănileşti, Judeţul Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

17. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului T. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul T. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului T. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (6 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 01.04.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului x, conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

18. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului U. (, agent de poliţie), în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul U. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului U. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (8 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 500 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

19. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului V., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul V. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului V. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (8 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 100 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului de domiciliu situat în Huşi jud. Vaslui, în valoare de 164.486 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

20. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului W. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul W. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului W. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (10 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 100 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 147.933 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

21. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului X. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul X. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului X. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (14 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 300 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in Huşi, jud. Vaslui, in valoare de 171.125 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

22. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului Y. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul Y. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului Y. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (20 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 03.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca Z., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

23. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului AA. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul AA. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului AA. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (55 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 700 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E., serie motor x, cap. cilindrică 1598 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

24. Înlătură dispoziţiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior cu privire la inculpatul BB.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul BB. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului BB. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (1 act material) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 100 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA, în sarcina inculpatului asupra imobilului situat în Huşi, jud. Vaslui în valoare de 342.117 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă şi cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

25. Descontopeşte pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului CC. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul CC. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului CC. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (2 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 100 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat în Vaslui în suprafaţă de 63,29 mp şi valoare de 140.792 RON, conform adresei nr. x/14.03.2011 a Primăriei Vaslui până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

26. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului DD., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul DD. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului DD. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (4 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca EE., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

27. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului FF. (, agent şef de poliţie), în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul FF. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului FF. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (4 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 02.04.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 300 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca GG., serie motor x, capacitate cilindrică 1396 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

28. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului HH. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul HH. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului HH. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (7 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 100 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1598 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3700 RON la 2775 RON.

29. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului II. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul II. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 2 luni închisoare aplicată inculpatului II. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (9 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 2 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca JJ., conform adresei nr. x/21.03.2011 a Primăriei Albeşti, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la3150 RON.

30. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului KK. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul KK. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului KK. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (14 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1596 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

31. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului LL. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul LL. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului LL. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (14 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Lunca Banului, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

32. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului MM. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul MM. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului MM. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (15 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1968 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 3150 RON.

33. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatei NN., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpata NN. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatei NN. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (16 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 22.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatei, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatei asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpată suma de 200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatei asupra imobilului situat în Huşi, în valoare de 83.321 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

34. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului OO. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul OO. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 8 luni închisoare aplicată inculpatului OO. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (18 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 8 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 100 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra autoturismului marca E., serie motor x, capacitate cilindriă 1896 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

35. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului PP. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul PP. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 10 luni închisoare aplicată inculpatului PP. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (19 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 23.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 10 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului amplasat in municipiul Bârlad, jud. Vaslui, în valoare de 164.782 RON, conform adresei nr. x/16.03.2011 a Primăriei Bârlad, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

36. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului QQ. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul QQ. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului QQ. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (21 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca GG., serie motor x, capacitate cilindrică 1396 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

37. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului RR. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul RR. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului RR. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (23 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 24.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului situat in municipiul Huşi, jud. Vaslui,in valoare de 146.157 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

38. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului SS. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul SS. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului SS. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (25 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 06.06.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 500 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra imobilului situat in municipiul Huşi, jud. Vaslui, în valoare de 149.521 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

39. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului TT. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul TT. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului TT. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (62 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 23.02.2011 până la data de 15.04.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 600 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca x, serie motor x, capaciatae ciclindrică 1951 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

40. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului UU., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul UU. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 1 (un) an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului UU. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (3 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui apartament in suprafaţa de 65 mp., în valoare de 62.239 RON, conform adresei nr. x din 22.03.2011 a Primăriei Comunei Tomeşti, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

41. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului VV. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul VV. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului VV. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (3 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 13.05.2011 până la data de 25.07.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 300 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui imobil amplasat în Iaşi, judeţul Iaşi, în valoare de 101.206,36 RON, conform adresei nr. x/17.03.2011 a Primăriei Iaşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 3200 RON la 2400 RON.

42. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului WW. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul WW. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului WW. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (8 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 21.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 200 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca E., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Lunca Banului, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

43. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului XX. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul XX. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului XX. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (13 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 24.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 300 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca JJ., conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

44. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului YY. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul YY. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului YY. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (15 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii din data de 22.02.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 100 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1397 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4200 RON la 3150 RON.

45. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului ZZ. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul ZZ. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului ZZ. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (17 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04.03.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 400 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA în sarcina inculpatului asupra unui imobil amplasat în Huşi, în valoare de 214.672 RON, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 4700 RON la 3525 RON.

46. Descontopeşte pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului AAA. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. achită pe inculpatul AAA. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire/aderare grup infracţional organizat-, prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicată inculpatului AAA. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior (38 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. anterior, interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 404 alin. (4) C. proc. pen. coroborat cu art. 88 C. pen. anterior, deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 23.02.2011 până la data de 19.05.2011.

În temeiul art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată de 4 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. anterior.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 C. pen. anterior, privind revocarea.

În temeiul art. 118 lit. e), raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. anterior şi art. 19 din Legea nr. 78/2000, confiscă de la inculpat suma de 300 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., menţine sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. x din 07.04.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA în sarcina inculpatului asupra unui autoturism marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1397 cmc, conform adresei nr. x/15.03.2011 a Primăriei Huşi, până la concurenţa sumei confiscate prin prezenta decizie, la care se adaugă cheltuielile judiciare.

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de la 5200 RON la 3900 RON.

II. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii din 14 martie 2017 şi sentinţei penale atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

III. În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului rămân în sarcina statului.

IV. Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi T., L., N., I., UU., J. şi YY., în sumă de câte 520 RON, rămân în sarcina statului.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi NN., Y., KK., DD., LL., TT., S., HH., Q., K., WW., VV., AAA., U., V., OO., SS., RR., AA., X., QQ., G., CC., C., ZZ., II., B., XX., A., MM., J., H., FF., W., D., R., BB., F. şi PP., în sumă de câte 130 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2018.