Extradition for threats: Mandatory refusal due to statute of limitations and admissibility of social and health objections under Law No. 302/2004

Asupra cauzei penale de faţă;

În baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 s-au constatat întrunite condiţiile extrădării privind pe numitul A. în vederea punerii în executare a mandatului de arestare x emis la data de 17.08.2018 de Judecătoria din Brus în baza încheierii pronunţate la data de 14.11.2016.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă cererea de extrădare.

S-a dispus extrădarea şi predarea către autorităţile judiciare sârbe a persoanei extrădabile A., în vederea cercetării penale în baza actului de acuzare al Parchetului de pe lângă Judecătoria din Krusevac din 27.06.2013 pentru infracţiunea de periclitare siguranţă prev. de art. 138 alin. (2) rap la alin. (1) din C. pen. al Republicii Serbia, cu respectarea regulii specialităţii.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a luat act că prin încheierea pronunţată la data de 04.03.2019 a fost menţinută măsura arestării persoanei extrădabile în vederea extrădării pe o perioadă de 19 de zile, începând cu data de 05.03.2019 până la 23.03.2019, inclusiv.

S-a dispus traducerea în regim de urgenţă a actelor ce urmează a fi comunicate persoanei extrădabile.

Cheltuielile judiciare aferente prezentei proceduri şi onorariu interpret, au rămas în sarcina statului şi se vor vira din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel Craiova a reţinut următoarele:

Parchetul de pe lângă Judecătoria din Krusevac a înaintat Judecătoriei din Krusevac rechizitoriul nr. x din 27.06.2013 privind pe inculpatul A. din Kraljevo, cetăţean al Republicii Serbia, pentru săvârşirea infracţiunii de periclitare siguranţă prev. de art. 138 alin. (2) rap. la alin. (1) C. pen.

Din descrierea faptelor rezultă că în perioada 22.07.2012 - 05.08.2012, în Brus, persoana căutată a telefonat victimei B. de pe telefoanele proprii şi i-a trimis mesaje, ameninţând că o va omorî sau vătăma în aşa fel încât va "ajunge într-un scaun cu rotile". În perioada 28.03.2013 - 01.04.2013 el a telefonat victimei de la un telefon public din penitenciarul din Nis, unde executa pedeapsa cu închisoarea şi a ameninţat-o din nou.

În perioada 22.07.2012 - 29.03.2013, A. l-a sunat pe tatăl victimei, C. din Brus, de pe mai multe telefoane mobile ale sale şi de la telefonul public al penitenciarului din Nis şi l-a ameninţat că îl omoară şi îl arde.

La o dată nespecificată din iulie 2012, persoana căutată l-a sunat pe bunicul victimei, D. din Aleksandrovac, de mai multe ori, ameninţându-l cu moartea.

La procesul aflat pe rolul Judecătoriei din Brus s-a prezentat la patru şedinţe de judecată pentru dezbaterea fondului, ulterior nu a mai fost găsit la adresele cunoscute, la care i-au fost trimise citaţiile.

Prin încheierea pronunţată de Judecătoria din Brus la data de 14.11.2016 în dosarul x/2016 s-a dispus măsura arestării preventive faţă de inculpatul A., fiind emis la data de 17.08.2018 ordinul de emitere a mandatului internaţional de arestare.

La data de 11.02.2019 s-a înregistrat adresa din 11.02.2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova cu propunerea de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A., faţă de care a fost emisă o difuziune de urmărire internaţională prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol, emisă în baza mandatului de arestare sau hotărâre juridică având acelaşi efect nr. x emis la data de 17.08.2018 de către Tribunalul din Brus - Serbia, pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare prev. de art. 138 secţiunea 2 referitoare la secţiunea 1 C. pen. al Republicii Serbia.

S-a menţionat în propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova că prin ordonanţa nr. 9/2019 din 11.02.2019, în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus reţinerea pe timp de 24 de ore a numitului A., care se află în Arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj cu începere de la data de 11.02.2019, ora 14:25 până la 12.02.219, ora 14:25.

La propunere s-a anexat: difuziunea de urmărire internaţională privind persoana solicitată A., cererea formulată de luare a măsurii arestului preventiv în vederea extrădării, copia adresei Biroului Naţional Interpol nr. x/GHV din 11.02.2019, proces-verbal de identificare, ordonanţa de reţinere, copia declaraţiei persoanei solicitate.

Prin încheierea nr. 11 din data de 12.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2019 s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 21 zile, începând cu data de 12.02.2019 până la data de 04.03.2019, inclusiv şi s-a acordat termen la data de 04.03.2019 în vederea înaintării cererii de extrădare.

S-a emis adresă la Ministerul Justiţiei- Serviciul Cooperare Judiciară Internaţională în materie penală pentru a comunica cererea de extrădare formulată în scris de către statul solicitant împreună cu informaţiile prev. de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 .

La data de 22.02.2019 Ministerul Justiţiei a înaintat atât instanţei, cât şi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în copie, cererea de extrădare însoţită de ordinul de emitere a mandatului de arestare internaţional, încheierea pronunţată de Judecătoria din Brus la data de 14.11.2016, propunerea de punere sub acuzare a Parchetului din Krusevac din data de 27.06.2013, extras din C. pen. al Republicii Serbia, certificat privind cetăţenia persoanei solicitate, traduse în limba română.

La data de 01.03.2019 persoana extrădabilă a formulat în scris motivele opoziţiei la extrădare întemeiată pe dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, care prevăd că " extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării de sănătate."

A menţionat că este încadrat în grad de handicap, care necesită asistenţă la toate activităţile zilnice, locuieşte în Frankfurt de 3 ani şi în această perioadă nu a fost căutat de organele de poliţie, deşi autorităţile din Serbia cunoşteau acest aspect.

De asemenea, a susţinut că în Germania are o fiică de 14 ani, pe care mama acesteia i-a încredinţat-o, iar în situaţia în care ar fi încarcerat în Serbia fiica ar rămâne singură în Germania şi chiar dacă şi aceasta ar pleca în Serbia, amândoi ar fi în pericol, întrucât persoanele care au comis atentate împotriva sa în anul 2001 nu au fost găsite şi pedepsite până în prezent. Prin urmare, dacă extrădarea va avea loc viaţa şi libertatea sa şi a fiicei sale ar fi puse în pericol şi trebuie avut în vedere interesul superior al minorei.

Instanţa de fond raportat la opoziţia persoanei solicitate la extrădare, a apreciat că motivele invocate de cetăţeanul sârb privind situaţia sa socială, familială şi de sănătate nu se încadrează în cauzele obligatorii de refuz, iar susţinerea că s-ar fi retras plângerea penală de către una dintre cele trei persoane vătămate şi s-ar fi încetat faţă de el procesul penal la Judecătoria Brus, la data de 14 februarie 2019, nu este fondată, constatându-se că autorităţile sârbe, după trimiterea cererii de extrădare din data de 14 februarie 2019, nu au retras mandatul de arestare internaţional şi nu au comunicat Ministerului de Justiţie român sau instanţei române modificarea situaţiei juridice.

Astfel instanţa a apreciat că sunt întrunite condiţiile extrădării, astfel cum sunt prevăzute de art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 şi Convenţia europeană de extrădare încheiată la Paris ratificată de România şi Republica Serbia.

Împotriva sentinţei penale nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, în termen legal, persoana extrădabilă A. a formulat contestaţia de faţă, solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea cererii de extrădare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând contestaţia formulată de persoana extrădabilă A., împotriva sentinţei penale nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, atât în raport, cu susţinerile apărătorului, cât şi cu conţinutul actelor şi lucrărilor din dosar, constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Convenţiei europene de extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi ratificată atât de România şi Republica Serbia.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispoziţiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaţionale la care România este parte în situaţiile nereglementate.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situaţia în care prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.

În cauză, Parchetul de pe lângă Judecătoria din Krusevac a înaintat Judecătoriei din Krusevac rechizitoriul nr. x din 27.06.2013 privind pe inculpatul A. din Kraljevo, cetăţean al Republicii Serbia, pentru săvârşirea infracţiunii de periclitare siguranţă prev. de art. 138 alin. (2) rap. la alin. (1) C. pen.

În cauză s-a reţinut că prin încheierea pronunţată de Judecătoria din Brus la data de 14.11.2016 în dosarul x s-a dispus măsura arestării preventive faţă de inculpatul A., fiind emis la data de 17.08.2018 ordinul de emitere a mandatului internaţional de arestare.

Înalta Curte constă că, potrivit art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 în cauză sunt îndeplinite condiţiile de extrădare ale numitului A.

Astfel, cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare sârbe în baza mandatului de arestare emis de acestea cuprinde informaţiile prevăzute de art. 12 din Convenţia europeană de extrădare, ratificată prin Legea nr. 80/1997, fiind îndeplinite şi condiţiile prev. de art. 2 din aceeaşi convenţie, faptele sunt prevăzute de legea ambelor părţi (au corespondent în legislaţia română în infracţiunea de ameninţare prev. de art. 206 C. pen.), fiind sancţionate cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an.

Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond constată că în mod corect motivele invocate de cetăţeanul sârb (situaţia socială şi familială, starea de sănătate) nu se încadrează în motivele opţionale de refuz prevăzute de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Referitor la motivul de refuz al extrădării potrivit cu care plângerea penală formulată împotriva sa ar fi fost retrasă, Înalta Curte constată că autorităţile sârbe nu au comunicat Ministerului de Justiţie român sau instanţei române modificarea situaţiei juridice, şi nu au retras mandatul de arestare internaţional, după trimiterea cererii de extrădare din data de 14 februarie 2019.

Totodată în mod corect s-a constatat că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 10 din Convenţia europeană de extrădare, termenul prescripţiei răspunderii penale prevăzut de legea română nefiind împlinit.

Astfel, în sarcina persoanei extrădabile A. s-a reţinut că în perioada 22.07.2012 - 05.08.2012, în Brus, a telefonat victimei B. de pe telefoanele proprii şi i-a trimis mesaje, ameninţând că o va omorî sau vătăma în aşa fel încât va "ajunge într-un scaun cu rotile", că la o dată nespecificată din iulie 2012, acesta l-a sunat pe bunicul victimei, D. din Aleksandrovac, de mai multe ori, ameninţându-l cu moartea, că în perioada 22.07.2012 - 29.03.2013, A. l-a sunat pe tatăl victimei, C. din Brus, de pe mai multe telefoane mobile ale sale şi de la telefonul public al penitenciarului din Nis şi l-a ameninţat că îl omoară şi îl arde iar, în perioada 28.03.2013 - 01.04.2013, persoana căutată a telefonat victimei de la un telefon public din penitenciarul din Nis, unde executa pedeapsa cu închisoarea şi a ameninţat-o din nou.

Prin urmare, activitatea infracţională reţinută în sarcina numitului A. s-a desfăşurat în intervalul de timp iulie 2012-1 aprilie 2013, termenul de prescripţie a răspunderii penale calculându-se de la data epuizării infracţiunii, respectiv 1 aprilie 2013.

Potrivit Art. 122 alin. (1) lit. e) şi art. 124 cu referire la art. 193(infracţiunea de ameninţare) din C. pen. din 1969 - în vigoare la data săvârşirii faptelor -, termenul de prescripţie specială ar fi de 6 ani, împlinindu-se, conform art. 122 alin. (2) din acelaşi act normativ, la data de 31 martie 2019.

De asemenea, conform art. 154 alin. (1) lit. e) şi art. 155 alin. (4) cu referire la art. 206 (infracţiunea de ameninţare) din C. pen. în vigoare, termenul de prescripţie specială ar fi tot de 6 ani, împlinindu-se, conform art. 154 alin. (2) din acelaşi act normativ, la data de 31 martie 2019.

Faţă de ceste aspecte, se constată că în cauză nu este incident motivul de refuz obligatoriu al extrădării prevăzut de art. 10 din Convenţia europeană de extrădare, respectiv de art. 33 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, potrivit căruia:

"extrădarea nu se acordă în cazul în care prescripţia răspunderii penale sau prescripţia executării pedepsei este împlinită fie potrivit legislaţiei române, fie potrivit legislaţiei statului solicitant".

Se constată totodată că persoana extrădabilă nu a formulat obiecţiuni la identitate şi nici nu au fost învederate până în prezent împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege.

Referitor la susţinerea persoanei extrădabile, în sensul că nu a săvârşit fapta pentru care este acuzat, Înalta Curte reaminteşte că în cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Nu poate fi primită nici susţinerea persoanei extrădabile că nu va beneficia de un proces echitabil în Serbia, în condiţiile în care una din premisele încheierii Tratatului de extrădare este faptul că sistemele de justiţie ale celor două părţi contractante oferă garanţii suficiente, în sensul asigurării dreptului la un proces echitabil.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că sentinţa contestată este legală şi temeinică, în cauză fiind îndeplinite condiţiile pentru extrădare prevăzute de lege.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.. Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen.. contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă în sumă de 1012 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă în sumă de 1012 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limba germană se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 martie 2019.