Sentencing limits for qualified abuse of office and improper application of abrogated money laundering statutes in cassation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the prosecution's cassation appeal and partially set aside the appellate decision, increasing the principal sentence for defendant C to 5 years' imprisonment (from 4 years) and correcting the sentencing framework by removing the inapplicable reference to the Anti-Corruption Law for money laundering offenses for defendants B and C, while dismissing the cassation appeals of defendants N, M, C, and A, thereby leaving the convictions and other dispositive terms of the appellate judgment in force. The dispute concerned a multi-defendant penal case involving abuse of office, falsification of official documents, and money laundering related to the fraudulent restoration of land rights for a 250-hectare agricultural farm, where the prosecution challenged legal errors in the sentencing limits for qualified abuse of office and the incorrect application of abrogated legal provisions, while the defendants argued for acquittal based on the Constitutional Court's Decision No. 405/2016 regarding the definition of public official duties. The Court held that the appellate court erroneously applied a sentence below the statutory minimum for qualified abuse of office under Article 297 and 309 of the Penal Code in conjunction with Article 132 of Law No. 78/2000, and improperly referenced the abrogated Article 17, letter (e) of Law No. 78/2000 for money laundering, constituting a violation of the principle of legality and the Constitution, but it rejected the defendants' arguments that they lacked specific statutory duties, finding that the lower courts had sufficiently identified the violated legal provisions (including Laws No. 1/2000 and 188/1999) and that the cassation court lacks the jurisdiction to re-evaluate the factual matrix or the interpretation of duties de novo.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 C. pen, art. 124 C. pen, art. 26 C. pen, art. 288 alin. (1) C. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 290 C. pen; Sentencing limits for qualified abuse of office and improper application of abrogated money laundering statutes in cassation: The dispute concerned a multi-defendant penal case involving abuse of office, falsification of official documents, and money laundering related to the fraudulent restoration of land rights for a 250-hectare agricultural farm, where the prosecution challenged legal errors in the sentencing limits for qualified abuse of office and the incorrect application of abrogated legal provisions, while the defendants argued for acquittal based on the Constitutional Court's Decision No. 405/2016 regarding the definition of public official duties. The Court held that the appellate court erroneously applied a sentence below the statutory minimum for qualified abuse of office under Article 297 and 309 of the Penal Code in conjunction with Article 132 of Law No. 78/2000, and improperly referenced the abrogated Article 17, letter (e) of Law No. 78/2000 for money laundering, constituting a violation of the principle of legality and the Constitution, but it rejected the defendants' arguments that they lacked specific statutory duties, finding that the lower courts had sufficiently identified the violated legal provisions (including Laws No. 1/2000 and 188/1999) and that the cassation court lacks the jurisdiction to re-evaluate the factual matrix or the interpretation of duties de novo.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for calculating the combined sentence by adding one-third of the lesser penalty to the heavier one for defendant C.
Basis for applying the complementary penalty of deprivation of certain rights for defendant C.
Basis for applying the accessory penalty of deprivation of certain rights for defendant C.
Full text
Reţine că, prin sentinţa penală nr. 575/12.11.2015 pronunţată de Tribunalul Prahova, în aplicarea disp. art. 5 C. pen., s-a constatat că prevederile C. pen. anterior ca fiind legea penală mai favorabilă inculpaţilor şi în consecinţă:
În baza disp. art. 396 alin. (1) si 6 noul C. proc. pen. rap. la disp. art. 16 alin. (1). lit. f). noul C. proc. pen., a disp. art. 124 C. pen., raportat la disp. art. 122 lit. d) a fost încetat procesul penal, pornit împotriva inculpaţilor, ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale, pentru următoarele infracţiuni:
1. A., domiciliată în jud. Prahova, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la fals intelectual în înscrisuri oficiale, prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals intelectual în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., fapte penale din cursul lunii octombrie 2005,
2. B., domiciliat în Bucureşti, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 288 alin. (1). C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art. 26 C. pen., rap.la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., fapte din luna august 2005.
3. C., domiciliat în Bucureşti, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 288 alin. (1). C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., a infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., fapte din luna aug. 2005.
De asemenea s-a încetat şi procesul penal pornit împotriva inculpaţilor:
- D., domiciliată în jud. Ilfov, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prev, şi ped. de disp. art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.), C. pen. fapte penale din cursul lunii august 2005.
- E., fără antecedente penale, domiciliată în jud. Prahova, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 288 alin. (1). C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., fapte din luna oct. 2005.
- F., fără antecedente penale, domiciliată în jud. Prahova, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., a infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 288 alin. (1). C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., fapte din luna oct. 2005.
- G., fără antecedente penale, domiciliată în jud. Prahova, pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1). C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., fapte din luna oct. 2005.
- H., fără antecedente penale, domiciliat în jud. Ilfov, pentru comiterea infracţiunii de complicitate de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., fapte din luna oct. 2005.
- I., fără antecedente penale, domiciliat în jud. Ilfov, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 288 alin. (1). C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., a infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., fapte din luna aug.2005.
- J., fără antecedente penale, domiciliată în Bucureşti, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 288 alin. (1). C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., a infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen. fapte din luna aug. 2005.
- K., fără antecedente penale, domiciliată în Bucureşti, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 288 alin. (1). C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., a infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art. 26 C. pen., rap.la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., fapte din luna aug. 2005.
- L., fără antecedente penale, domiciliat în jud. Ilfov, pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2). C. pen., fapte din luna aug. 2005.
Cu aplic disp. art. 5 C. pen., au fost condamnati inculpaţii după cum urmează:
1. S-a reţinut în favoarea inculpatei A., prevederile art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. şi pe cale de consecinţă i s-a aplicat inculpatei, pentru săvârşirea infracţiunii de:
- abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prev. de art. 248 C. pen. rap. la art. 2481C. pen. cu aplicarea disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 faptă din nov. 2006, pedeapsa de 6 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege, lit. b), şi c) C. pen.
În temeiul disp. art. 71 din C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege, lit. b), şi c) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.
2. Inculpatul B., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. şi art. 2481 C. pen. cu aplicarea disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 faptă din nov. 2006, pedeapsa de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege, lit. b), şi) c, C. pen.
- infracţiunea de spălare a banilor, prev. de art. 29 lit. a), b), din) Legea nr. 656/2002, rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., faptă din perioada nov. 2006-nov. 2008, la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele astfel stabilite şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., cu excepţia dreptului de alege.
În temeiul disp. art. 71 din C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., cu excepţia dreptului de alege, pe o perioadă de 5 ani.
3. S-a reţinut în favoarea inculpatului C., prevederile art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 alin. (2) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de - complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, faptă din nov. 2006, pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege şi lit. b), C. pen.
- infracţiunea de spălare a banilor, prev. de art. 29 lit. a), b), din) Legea nr. 656/2002, rap. la art. 17 lit. e), din) Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., faptă din perioada iul. 2007-sept. 2007, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele astfel stabilite şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., cu excepţia dreptului de alege.
În temeiul disp. art. 71 din C. pen. i-au fost interzise inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., cu excepţia dreptului de alege, pe o perioadă de 3 ani.
4. S-a reţinut în favoarea inculpatului M., prevederile art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de:
- abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prev. de art. 248 C. pen. rap. la art. 2481C. pen. cu aplicarea disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 faptă din nov. 2006, pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege, lit. b), şi c) C. pen.
În temeiul disp. art. 71 din C. pen. i-a fost interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., cu excepţia dreptului de alege, pe o perioadă de 3 ani.
5. S-a reţinut în favoarea inculpatului N. jud. Prahova, prevederile art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de:
- abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prev. de art. 248 C. pen. rap. la art. 2481C. pen. cu aplicarea disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 faptă din nov. 2006, pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege, lit. b), şi c) C. pen.
În temeiul disp. art. 71 din C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., cu excepţia dreptului de alege, pe o perioadă de 3 ani.
Au mai fost condamnaţi:
- D. - la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. anterior, cu excepţia dreptului de alege.
- E. - la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege, b, şi c C. pen. anterior., cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condţiile prev. de art. 861 alin. (2) C. pen. anterior, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 862 C. pen.
- G. - la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege, b, şi c C. pen. cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condţiile prev. de art. 861 alin. (2) C. pen. anterior, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 862 C. pen.
- F. - la pedeapsa de 4(patru) ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) cu excepţia dreptului de allege, cu suspendarea sub supraveghere a executării, conform art. 861 alin. (2) C. pen. anterior, pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 862 C. pen. anterior.
- H., I. şi L. - la pedeapse de câte 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege, lit. b), C. pen. anterior, cu suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor pe durata unui termen de încercare de 5 ani, pentru fiecare, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 862 C. pen.
- J. - la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. anterior şi K. - la pedeapsa de de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), cu excepţia dreptului de alege şi lit. b), C. pen. anterior, cu suspendarea sub supraveghere a executării pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 862 C. pen. anterior.
Prin aceiaşţi sentinţă au fost inculpatele persoane juridice după cum urmează:
1. S.C. O. S.R.L. - cu sediul în Bucureşti, pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 23 lit. a), c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 şi art. 711 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., la amenda penală în sumă de 200.000 RON şi a pedepsei complementare prev. de art. 531 alin. 3 lit. b) C. pen. -cu referire la suspendarea activităţii pe o durată de 6 luni.
2 S.C. P. S.A. (fostă S.C. Q. S.A.) -cu sediul în Bucureşti, pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 lit. c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 şi art. 711 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., la amenda penală în sumă de 200.000 RON şi a pedepsei complementare prev. de art. 531 alin. 3 lit. b) C. pen. -cu referire la suspendarea activităţii pe o durată de 6 luni.
Au fost declarate false următoarele înscrisuri:
- Testamentele emise pe numele R., S., U., V. şi W., încheierile de autentificare ale acestor testamente precum şi adresele nr. X din data de 09.11.2005 sub antetul Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Prahova
- Cererea înregistrată în registrul special sub nr. 1 din 04.08,.2005 formulată pe numele J. către Primăria Gorgota;
- Adresa nr. x/20.10.2005 emisă de Primăria Gorgota pentru inculpatul C.;
- Adresa nr. x/20.10.2015 emisă de Primăria Gorgota;
- Declaraţiile numiţilor X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., înregistrate la Primăria comunei Gorgota;
- Procesul-verbal încheiat la data de 22.06.2006 între GG. şi Primăria comunei Gorgota.
A fost declarată falsă Hotărârea nr. 4224/02.02.2006 emisă de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole si a celor forestiere Prahova, precum şi procesele-verbale de punere în posesie nr. x din 08.08.2006, întocmite de Comisia locală de fond funciar Gorgota.
A fost declarată nelegală Hotărârea nr. 4533/2006 prin care s-a restituit din domeniul public al statului suprafaţa totală de 250 ha, hotărâre emisă de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole si a celor forestiere Prahova
Au fost declarate false titlurile de proprietate nr. x, din data de 13.11.2006 şi nr. x din data de 22.11.2006 emise de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole si a celor forestiere Prahova, precum şi următoarele acte subsecvente:
- Contract de vânzare cumpărare nr. x/31.07.2007 încheiat între inculpatul C. şi HH. precum şi antecontractul de vânzare cumpărare nr. x/05.07.2007 autentificate la BNP II.
- Contract de vânzare cumpărare nr. x/13.06.2007, încheiat între inculpatul B. şi JJ.
- Antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/19.12.2006,la BNP KK. şi antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/07.12.2006, încheiate între inculpata J. şi partea vătămată LL.; antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/26.01.2007 la BNP MM., încheiat de inculpata J. şi partea vătămată NN., promisiunile de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 50 din 02.05.2007 şi nr. 51 din 02.05.2007 la BNP OO. încheiate de inculpata J. cu partea vătămată NN.
S-a dispus radierea tuturor menţiunilor din cartea funciară cu privire la actele subsecvente sus - menţionate .
A fost respinsă cererea privind constatarea ca fiind false şi anularea următoarelor acte
- contractul de vânzare cumpărare nr. x/06.07.2007 încheiat la BNP PP. între inculpata D. şi S.C. QQ. S.R.L. cu sediul în sector 5, Bucureşti
- contractul de vânzare cumpărare nr. x/09.03.2007 încheiat la BNP RR. între inculpatul H. şi partea civilă S.C. SS. S.R.L., cu sediul în Bucureşti.
- contract de vânzare cumpărare nr. x/18.07.2007 încheiat la BNP TT. între numita JJ. prin mandatar UU. şi S.C. VV. S.R.L., cu sediul în Bucureşti şi
- contract nr. x/31.10.2007 încheiat la BNP WW. între inculpatul B. în calitate de mandatar al numiţilor XX. şi HH. şi părţile civile YY. - Bucureşti, S.C. ZZ. S.R.L. - Bucureşti, S.C. AAA. S.R.L. - Bucureşti, S.C. BBB. S.R.L. - Bucureşti, S.C. CCC. S.R.L. - Bucureşti, toate părţile civile cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la cabinet avocat DDD. cu sediul în Judeţ Prahova.
- contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/31.07.2007 la BNP II. încheiat între inculpatul C. şi numitul EEE.
A fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de Ministerul Economiei şi Finanţelor Bucureşti cu sediul în Bucureşti.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti cu sediul în Bucureşti, CIF x şi în consecinţă s-a dispus restituirea către aceasta a suprafeţei de 25 ha. Teren arabil situat pe raza Jud. Prahova tarla x, parcela xdobândită de inculpatul B. prin titlul de proprietate nr. x/13.11.2006, teren intabulat la OCPI Prahova, în Cartea funciară cu nr. x şi a suprafeţei de 50 ha situată în aceeaşi localitate tarla x parcelă x dobândită de inculpata J. prin titlul de proprietate nr. x/13.11.2006, intabulat la OCPI Prahova carte funciară nr. x
S-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituită pe aceste suprafeţe şi comunicarea sentinţei către OCPI Prahova Serviciul Carte Funciară.
S-a dispus comunicarea sentinţei către părţile responsabile civilmente COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR A COMUNEI GORGOTA PRIN PRIMARUL COMUNEI GORGOTA cu sediul în judeţul Prahova, PRIMĂRIA COMUNEI GORGOTA - prin PRIMARUL COMUNEI GORGOTA cu sediul în judeţul Prahova, COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR PRAHOVA cu sediul în Ploieşti, judeţul Prahova, AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI cu sediul în judeţul Prahova şi Bucureşti,, INSTITUŢIA PREFECTULUI PRAHOVA cu sediul în judeţul Prahova, în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentei sentinţe cu privire la actele declarate false sau nelegale.
Au fost obligate în solidar inculpatele D. şi K. să plătească părţii civile suma de 4.250.000 euro - sau echivalentul în RON la data efectuării plăţii, bani pe care inculpatele i-au obţinut din vânzarea suprafeţei de 50 ha teren către S.C. QQ. S.R.L.
Au fost obligaţi în solidar inculpaţii H., I. şi D., să plătească părţii civile suma de 2.525.000 euro-sau echivalentul în RON la data efectuării plăţii, bani pe care inculpaţii i-au obţinut din vânzarea suprafeţei de 50 ha teren către S.C. SS. S.R.L
A fost obligat inculpatul B., să plătească părţii civile suma de 2.125.000 euro sau echivalentul în RON la data efectuării plăţii, bani încasaţi de inculpat în urma vânzării suprafeţei de 25 ha teren către JJ. şi care proveneau de la cumpărătorul S.C.VV.
A fost obligat inculpatul B. să plătească aceleaşi părţi civile Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, suma de 2.793.750 euro sau echivalentul în RON la data efectuării plăţii, bani obţinuţi de inculpat ca urmare a vânzării suprafeţei de 37,5 ha către părţile civile YY. şi S.C ZZ., AAA., BBB., CCC. S.R.L.
Au fost obligaţi inculpaţii: D., A., B., E., F., G., H., I., C., J., K., L., M. şi N. în solidar la plata sumei de 2.301.250 EURO sau contravaloarea în RON la data achitării prejudiciului către partea civilă Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, reprezentând diferenţa pentru contravaloarea terenurilor înstrăinate, precum şi la plata sumei de 165.000 RON reprezentând echivalentul beneficiului nerealizat pentru anul 2008.
S-a admis acţiunea civilă formulată de părţile civile LL. cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Bucureşti, la cabinet av. FFF., domiciliată în Bucureşti şi NN. cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Bucureşti, la cabinet av. FFF., domiciliat în Bucureşti, şi obligă în solidar inculpatele D. şi J. la plata sumei de 590.000 EURO către părţile civile LL. şi NN.
S-a luat act că partea civilă GGG. - domiciliată în Bucureşti, prin mandatar HHH. domiciliat în Bucureşti, nu a formulat acţiune civilă în procesul penal.
A fost menţinută măsura sechestrului asigurator asupra următoarelor bunuri:
Deţinute de inculpata D.
- clădire situată judeţul Prahova; teren în suprafaţă de 886 m.p., categoria curţi construcţii, autoturism III., serie motor x; autoturism x, serie motor x; autoturism x, serie motor x; teren intravilan în suprafaţă de 3969 m.p. şi construcţie aflată pe el conform contractului de vânzare-cumpărare x/11.07.2007 deţinut împreună cu JJJ. pe raza judeţul Ilfov; s-a instituit sechestru asigurător asupra autoturismului marca x cu seria motor x şi serie şasiu x proprietatea învinuitei D.
Deţinute de inculpata A.
- apartament în suprafaţă de 69 m.p (ap. nr. 5) situat în judeţul Prahova, autoturism marca x, an de fabricaţie 1982, autoturism marca x, an fabricaţie 2004, serie motor x, teren extravilan, suprafaţă 703 m.p, astfel cum figurează în evidenţele fiscale ale Primăriei judeţul Prahova, la numărul de rol nominal unic x.
Deţinute de inculpatul C.
- apartamentul nr. 38 din Bucureşti, cu valoare de impunere 150.389 RON şi asupra clădirii situată în jud. Ilfov, şi terenul aferent construcţiei în suprafaţă de circa 920 m.p.
Deţinute de inculpatul B.
- sechestrul asigurător, prin înfiinţarea popririi asupra sumei de 287.080,00 RON aflată în contul bancar numărul x al învinuitului B., deschis la KKK. S.A.
- sechestrul prin înfiinţarea popririi asupra sumei de 20.010,34 RON aflată în contul bancar numărul x şi asupra sumei de 2.877,08 RON aflată în contul bancar numărul x ale învinuitului B. deschise la KKK. S.A., iar prin ordonanţa cu acelaşi număr din data de 23.01.2008 s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor în RON şi valută deschise de susnumitul la KKK. S.A. până la concurenţa sumei de 6.928.775 RON.
- Prin adresa numărul x/25.09.2008 KKK. S.A. a comunicat că la data de 24.09.2008 suma poprită este de 291.798,09 RON .
Deţinute de inculpata K.
- sechestru asigurător asupra imobilului deţinut de aceasta împreună cu LLL. în Bucuresti, cu valoare de impunere 108.174,27 RON.
Deţinute de inculpatul H.
- sechestru asigurător asupra unei suprafaţe de teren de 90.498 mp. formată din:
- suprafaţa de teren de 25.381 mp. din suprafaţa totală de 84.884 m2 situat în extravilanul oraşului Urziceni, judeţul Ialomiţa, tarlaua nr. x, parcela x, identificat cu numărul cadastral nr. x, înscris în cartea funciară nr. x Urziceni şi suprafaţa de teren de 65.117 m2 situat în extravilanul oraşului Urziceni, judeţul Ialomiţa, tarlaua nr. x, parcela x, identificat cu numărul cadastral nr. x, înscris în cartea funciară nr. x Urziceni, a imobilul dobândit de acesta în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/29.06.2007 la BNP MMM., suprafaţă ce a fost stabilită, ca urmare a ieşirii din indiviziune, prin sentinţa civilă nr. 705/12.05.2008 pronunţată în dosarul nr. x/2008 de Judecătoria Urziceni .
Deţinute de inculpatul I.
- sechestru asigurător asupra terenului în suprafaţă de 245 mp. înscris în cartea funciară nr. x Voluntari - număr cadastral x, având o valoare de impozitare de 44 RON, construcţiei în suprafaţă de 61,7 mp., având valoare de impozitare de 86.688 RON, construcţiei în suprafaţă de 168 mp. având o valoare de impozitare de 236.023 RON (autorizaţie de construire nr. x/2005) situate în judeţul Ilfov
Deţinute de inculpata E.
- sechestru asigurător asupra cotei părţi de 1/2 din terenul în suprafaţă de 3590 mp. situat în intravilanul jud. Prahova, tarlaua x, parcela xconform certificatului de moştenitor nr. x/06.06.2001 încheiat la BNP NNN., terenului în suprafaţă de 3000 mp. situat în extravilanul jud. Prahova, tarlaua x, parcela x, conform actului de partaj voluntar autentificat sub nr. x/16.06.2005 la BNP OOO., cotei părţi de 1/2 din terenul în suprafaţă de 2993 mp. situat în intravilanul jud. Prahova, tarlaua x, parcela x, conform certificatului de moştenitor nr. x/06.06.2001 încheiat la BNP NNN. şi asupra autoturismului marca x cu nr. de înmatriculare x, serie motor x.
Deţinute de inculpata F.
- sechestru asigurător asupra următoarelor bunuri: clădire în suprafaţă de 180 mp. având valoare de impozitare 120.420 RON şi anexe gospodăreşti în suprafaţă de 66 mp. având valoare de impozitare 6732 RON, bunuri situate în jud. Prahova; autoturism marca x cu serie motor x şi nr. de înmatriculare x; autoturism marca x, serie motor x; imobil situat în Bucureşti, dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/1998 la BNP PPP.
Deţinute de inculpata G.
sechestru asigurător asupra unui autoturism marca x cu serie motor x nr. de înmatriculare x,
Deţinute de inculpata S.C. P. SRL
- Autospeciala marca x, cu seria de saşiu x, înmatriculată cu nr. x, achiziţionată in anul 2008 cu suma de 279.268,01 RON; Autospeciala marca QQQ., cu seria de saşiu x, inmatriculata cu nr. x, achiziţionată in anul 2008 cu suma de 55.545,38 EURO (echivalent RON 299.506,42); Autospeciala marca x. cu seria de saşiu x, înmatriculata cu nr. x, achiziţionată in anul 2008 cu suma de 279.268,01 RON; Autospeciala marca x, cu seria de saşiu x, înmatriculata cu nr. x. achiziţionată in anul 2008 cu suma de 396.277,89 RON; Autospeciala marca x, cu seria de saşiu x, înmatriculata cu nr. x, achiziţionată in anul 2008 cu suma de 396.277,89 RON; 57 de containere metalice, având capacitatea de 7 mc, 10 mc si 20 de mc, in valoare de 419.334,62 RON, menţionate la poziţiile x din registrul imobilizărilor pe luna aprilie 2013; 1 container birou achiziţionat in anul 2009, cu o valoare de 7.562,18 RON, care include 6 bucăţi ventiloconvectoare în valoare de 15.571,08 RON şi 13 electroconvectoare in valoare de 32.087,64 RON, menţionate la poziţiile 31,36,37,din registrul imobilizărilor pe luna aprilie 2013, cu o valoare totala de 55.220.9 RON;
Asupra acţiunilor deţinute de B. la inculpata S.C. P. SRL
În baza disp. art. 118 lit. b) C. pen. vechi s-a dispus confiscarea maşinilor mecanice de scris marca x de culoare gri deschis fabricată în Spania cu capac de culoare gri închis şi marca RRR. de culoare albă cu capac alb.
Au fost obligaţi inculpaţii: D., A., B., E., F., G., H., I., C., J., K., L., M. şi N., în solidar la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 70 000 RON din faza de urmărire penală
Au fost obligaţi inculpaţii C., B., inculpatele S.C. P. S.R.L. şi S.C. O. S.R.L., la cate 300 RON fiecare reprezentând cheltuieli din faza de urmărire.
Au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de câte 10.000 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în faza de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că inculpaţii au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2007 al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. - Direcţia Naţională Anticorupţie şi prin rechizitoriul nr. x/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie - Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, cele două cauze fiind ulterior reunite prin încheierea de şedinţă din 17.02.2014.
Starea de fapt ce a determinat reţinerea în sarcina inculpaţilor a infracţiunilor arătate mai sus şi condamnarea acestora au fost prezentate pe larg de prima instanţă şi de instanţa de apel şi, în ceea ce-I priveşte pe inculpaţii recurenţi ori pe cei vizaţi de prezentele recursuri în casaţie, poate fi sintetizată astfel:
Inculpata A., împreună cu inculpatele E. şi F. i-a sprijinit moral şi material pe inculpaţii D., H., L. şi G., punându-le la dispoziţie sediul Primăriei Comunei Gorgota, înţelegere care s-a menţinut pe tot parcursul derulării activităţilor infracţionale de falsificare a cinci testamente şi a adreselor cu nr. x din 09.11.2005 "emise" de Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană Prahova, fiind de faţă şi la momentul contrafacerii testamentelor, fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 26 C. pen. rap.la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Totodată, faptele aceleiaşi inculpate care, împreună cu inculpatele E., G. şi F., i-a sprijinit moral şi material pe inculpaţii D., H. şi L. cu ocazia falsificării de către aceştia a înscrisurilor sub semnătură privată reţinute în sarcina lor aflate la cele cinci dosare de reconstituire a dreptului de proprietate, punându-le în acest sens la dispoziţie sediul Primăriei Comunei Gorgota, totodată fiind de faţă când unele dintre înscrisurile contrafăcute de susnumiţii (cereri şi declaraţii aflate la dosarele de reconstituire a dreptului de proprietate pentru cei cinci inculpaţi) s-au întocmit în sediul acestei instituţii publice, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
În fine, faptele inculpatei A., care în calitate de membru al Comisiei locale de fond funciar Gorgota a votat la data de 17.11.2005 pentru admiterea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în numele inculpaţilor B., C., I., K. şi J. şi înaintarea acestora cu propunere de validare la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere Prahova, cunoscând că documentele care făceau dovada dreptului de proprietate sunt false, iar la data de 08.08.2006 în aceeaşi calitate a semnat procesele-verbale de punere în posesie a susnumiţilor, fără a exista un protocol de predare primire a suprafeţei de 250 ha încheiat între Comisia locală de fond funciar Gorgota şi U.S.A.M.V. Bucureşti şi un plan de parcelare întocmit de O.C.P.I. Prahova, statul fiind deposedat în mod ilegal de suprafaţa de teren în cauză, producându-i un prejudiciu de 20.000.000 Euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. cu aplic. art. 132 din Legea 78/2000.
Inculpatul B., a sprijinit atât moral cât şi material prin punerea la dispoziţie a anumitor copii xerox de pe acte de stare civilă ale sale (carte de identitate şi certificat de naştere pe numele lui şi certificat de deces pe numele lui SSS.) şi ale inculpatului C. (cartea de identitate şi certificatul de naştere ale acestuia şi certificatul de deces al lui TTT.), precum şi prin întocmirea procurii autentificată sub nr. x/13.04.2006 la BNP UUU.) pe inculpatele D., A., E. în vederea obţinerii în mod nejustificat de către el şi învinuitul C. a suprafeţei de teren de 100 ha de la Ferma de Cercetare şi Producţie Agricolă Stoeneşti, statul fiind prejudiciat cu suma de 8.000.000 Euro, faptele întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. cu aplic. art. 132 din Legea nr. 78/2000.
De asemenea faptele inculpatului B. prin care a sprijinit-o pe învinuita D. moral şi material prin punerea la dispoziţie a actelor de stare civilă care au fost folosite pentru falsificarea testamentului pe numele lui S. şi a adresei "emisă " de Arhivele Statului Direcţia Judeţeană Prahova pe numele său, aflate la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate cunoscând acest aspect, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Totodată, faptele inculpatului B., care a avut o înţelegere anterioară şi a sprijinit-o moral pe învinuita D. şi pe inculpaţii L. şi H. în falsificarea înscrisurilor sub semnătură privată aflate la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate ce-l privea pe acesta (cerere şi declaraţie pe proprie răspundere), cât şi în falsificarea înscrisurilor sub semnătură privată aflate la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate ce-l privea pe C. (cerere şi declaraţie pe proprie răspundere), susnumiţii folosindu-se de datele din actele de stare civilă puse la dispoziţie, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Faptele inculpatului C., care a avut o înţelegere anterioară cu învinuitul B. şi căruia i-a pus la dispoziţie o serie de acte de stare civilă (cartea de identitate şi certificatul de naştere ale sale şi certificatul de deces al lui TTT.) şi a întocmit procura autentificată sub nr. x/13.04.2006 la BNP UUU., sprijinindu-l pe aceasta, atât moral cât şi material, cât şi indirect pe inculpatele D., E. şi A. în vederea obţinerii validării "reconstituirii dreptului de proprietate" pentru suprafaţa de 50 ha., prejudiciul produs statului fiind de 4.000.000 Euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. cu aplic. art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Faptele aceluiaşi inculpat, constând în aceea că l-a sprijinit pe învinuitul B. moral şi material, prin punerea la dispoziţie a actelor de stare civilă, cât şi indirect pe învinuita D. care a folosit aceste documente pentru falsificarea testamentului pe numele lui U. şi a adresei "emisă " de Arhivele Statului Direcţia Judeţeană Prahova pe numele său, aflate la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate, cunoscând acest lucru, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
De asemenea, faptele inculpatului C. care, în baza unei înţelegeri anterioare a sprijinit moral şi material pe învinuitul B. prin punerea la dispoziţia acestuia a actelor de stare civilă, care au fost folosite ulterior de inculpaţii D. şi H. la falsificarea înscrisurilor sub semnătură privată aflate la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate ce-l privea pe acesta (cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi declaraţie pe proprie răspundere), cunoscând acest lucru, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Faptele inculpatului M. care, cu ştiinţă, în calitate de sef al Colectivului tehnic din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Prahova, fără a-şi îndeplinii atribuţiile de serviciu ce îi reveneau, respectiv fără a verifica legalitatea documentelor ce priveau cele cinci dosare de reconstituire a dreptului de proprietate pentru inculpaţii J., C., I., B. şi K. şi fără a întocmii un referat în acest sens, în şedinţa din data de 02.02.2006 a propus membrilor Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere Prahova validarea anexei nr. 30 înaintată de către Comisia locală de fond funciar Gorgota, susţinând în mod nereal că s-a efectuat verificarea documentelor, iar ca urmare a validării reconstituirii dreptului de proprietate pentru susnumiţii cu privire la o suprafaţă totală de 250 ha statul a suferit un prejudiciu de 20.000.000 Euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 rap. la art. 2481 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Faptele inculpatului N. care, fără a respecta dispoziţiile prevăzute de art. 35 din Legea 18/1991 modif, art. 9 alin. (1) şi 11 din Legea 1/2000 modif. prin Legea 247/2005, art. 10 din H.G. nr. 890/2005 modif. prin H.G. nr. 1832/2005, art. 223 şi 224 din Legea 290/2002 modif., art. 166 alin. (43) şi 5 din Legea 84/1995, art. III alin. (11) din Legea 169/1997 modif. prin Legea 247/2005, art. 10 alin. (2) Legea 213/1998, la data de 22.06.2006, în calitate de membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere Prahova, cu ştiinţă, a prezentat celorlalţi membri ai comisiei o situaţie eronată cu privire la suprafaţa de teren de 250 ha de la Ferma de Cercetare şi Producţie Agricolă Stoeneşti şi a votat pentru trecerea acestei suprafeţe, domeniul public al statului, aflată în administrarea U.S.A.M.V. Bucureşti, în domeniul privat al statului, decizie în baza căreia a fost emisă Hotărârea nr. 4533/2006, prejudiciul produs statului fiind de 20.000.000 Euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 rap. la art. 2481 C. pen.
Prin decizia penală nr. 801 din data de 29 iunie 2017 pronunţată de către Curtea de Apel Ploieşti, s-a dispus admiterea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA - Serviciul Teritorial Ploieşti şi de inculpaţii D., A., B., C., M. şi N. şi de petentul VVV. împotriva sentinţei penale nr. 575/12.11.2015 pronunţată de Tribunalul Prahova, pe care a desfiinţat-o în parte şi în consecinţă:
A fost înlăturat din cuprinsul sentinţei apelate dispoziţiile de reţinere a circumstanţelor atenuante în favoarea inculpaţilor D., A., C., E., M. şi N.
S-a constatat că legea penală mai favorabilă inculpaţilor D., A., B., C., E., M. şi N. este C. pen. actual şi legislaţia aferentă, iar legea penală mai favorabilă celorlalţi inculpaţi este C. pen. anterior şi legislaţia aferentă, potrivit art. 5 C. pen.
În baza art. 386 C. proc. pen. rap. la art. 5 C. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii D., A., B., E., C., M. şi N., astfel:
- din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen. anterior rap. la art. 2481 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, în infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, pentru inculpatele A. şi E.;
- din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen. anterior rap. la art. 2481 C. pen. anterior, în infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen., pentru inculpateţii M. şi N.;
- din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 248 C. pen. anterior şi art. 2481 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, pentru inculpaţii D., B. şi C.;
- din infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) şi 5 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru inculpata D.;
- din infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru inculpata D.;
- din infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru inculpaţii A., B., C. şi E.;
- din infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru inculpata D.;
- din infracţiunea de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 rap. la art. 290 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 48 rap. la art. 322 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru inculpaţii A., B., C. şi E.;
- din infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru inculpata D.
În baza art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpata E. cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi complicitate la fals material în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 48 rap. la art. 322 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a decesului inculpatei.
În baza art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpata D. cu privire la infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi uz de fals prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a prescripţiei răspunderii penale.
În baza art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpata D. cu privire la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a prescripţiei răspunderii penale.
În baza art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpaţii B., C., A. cu privire la infracţiunile de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 48 rap. la art. 322 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a prescripţiei răspunderii penale.
A fost condamnată inculpata D. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, a art. 19 din Legea nr. 682/2002, la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
I s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 3 ani.
I s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
A fost condamnată inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi a art. 19 din Legea nr. 682/2002, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
I s-a aplicat inculpatei şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 3 ani.
I s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
A fost condamnat inculpatul M. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
I s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 3 ani.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
A fost condamnat inculpatul N. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
I s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 3 ani.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
A fost condamnat inculpatul B. după cum urmează:
- pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică;
I s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 5 ani.
I s-a aplict inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
- pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 3 ani.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., i-a fost aplicată inculpatului B. pedeapsa principală cea mai grea sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 7 ani şi 8 închisoare şi 5 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică şi a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 5 ani.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică şi a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
A fost condamnat inculpatul C. după cum urmează:
- pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică;
I s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 4 ani.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
- pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 3 ani.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., i-a fost aplicată inculpatului C. pedeapsa principală cea mai grea sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică şi a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 4 ani.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică şi a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
În baza art. 25 alin. (5) rap. la art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă cu privire la inculpata E.
A fost menţinută măsura sechestrului asigurător cu privire la bunurile care au aparţinut inculpatei E., respectiv cota parte de 1/2 din terenul în suprafaţă de 3590 mp situat în intravilanul judeţul Prahova, tarlaua x, parcela xconform certificatului de moştenitor nr. x/06.06.2001 încheiat la BNP NNN., terenul în suprafaţă de 3000 mp situat în extravilanul judeţul Prahova, tarlaua x, parcela x, conform actului de partaj voluntar autentificat sub nr. x/16.06.2005 la BNP OOO., cota parte de 1/2 din terenul în suprafaţă de 2993 mp situat în intravilanul judeţul Prahova, tarlaua x, parcela x, conform certificatului de moştenitor nr. x/06.06.2001 încheiat la BNP NNN. şi autoturismul marca WWW. cu nr. de înmatriculare x, serie motor x, în condiţiile art. 397 alin. (5) C. proc. pen.
A fost ridicată măsura sechestrului asigurător asupra clădirii în suprafaţă de 180 mp, având valoarea de impozitare 120.420 RON şi a anexelor gospodăreşti în suprafaţă de 66 mp, având valoarea de impozitare 6732 RON, situată în judeţul Prahova, aparţinând petentului VVV.
Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei, care nu sunt contrare deciziei.
Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii F., K., L., S.C. O. S.R.L. Bucureşti şi S.C. P. S.A. (fostă S.C. Q. SA) Bucureşti şi de partea civilă Ministerul finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti împotriva aceleiaşi sentinţe.
A fost înlăturată dispoziţia de obligare în solidar a inculpaţilor D., A., B., E., F., G., H., I., C., J., K., L., M. şi N., la plata cheltuielilor judiciare din faza de urmărire penală în sumă de 70.000 RON şi dispune obligarea fiecăruia dintre aceşti inculpaţi la câte 5.000 RON cheltuieli judiciare către stat avansate în faza de urmărire penală.
Cheltuielile judiciare avansate de stat cu judecarea apelurilor admise au rămas în sarcina acestuia.
Au fost obligaţi apelanţii F., K., L., S.C. O. S.R.L. Bucureşti, S.C. P. S.A. (fostă S.C. Q. SA) Bucureşti şi Ministerul finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti la câte 1.800 RON cheltuieli judiciare către stat în apel.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - ST Ploieşti, inculpaţii N., M., C. şi A. şi partea civilă Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti.
În recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - ST Ploieşti s-a invocat cazul e casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".
În motivarea recursului în casaţie, s-au susţinut următoarele:
- Inculpatul C. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiuii de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea 78/2000.
Pedeapsa prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. este de la 2 la 7 ani închisoare, iar ultima teză a art. 309 C. pen. precizează că limitele speciale ale pedepsei prev. de lege se majorează cu jumătate astfel încât limitele de individualizare sunt de la 3 ani la 10 ani şi 6 luni închisoare. Aplicând în continuare disp. art. 132 din Legea 78/2000 teza finală (limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime), noile limite de individualizare sunt curpinse între 4 ani şi 15 ani şi 15 ani şi 9 luni închisoare.
În speţă, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare, deci cu 1 an mai puţin decât minimul special de 4 ani de la care se putea efectua individualizarea pedepsei, cu atât mai mult cu cât din partea de început a dispozitivului deciziei atacate rezultă că "au fost înlăturate din cuprinsul sentinţei apelate dispoziţiile de reţinere a circumstanţelor atenuante în favoarea inculpaţilor D., A., C., E., M. şi N.
În consecinţă, s-a susţinut că pedeapsa principală rezultantă ce urmează a-i fi aplicată inculpatului este de 5 ani închisoare, compusă din pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare (şi nu de 3 ani aşa cum a dispus în mod eronat instanţa de apel), la care se adaugă un an (o treime din cealaltă pedeapsă de 3 ani închisoare), conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.
- Contrar dispoziţiilor art. 45 C. pen., în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B. şi C., în mod greşit instanţa de control judiciar le-a aplicat şi pedeapsa accesorie şi complementară prev. de art. 66 alin. (1) lit. d) C. pen. (dreptul de a alege), în condiţiile în care aceasta nu a fost aplicată pe lângă niciuna din pedepsele principale.
- În mod greşit instanţa de apel a raportat dispoziţiile art. 17 lit. e) din Legea 78/2000 la cele ale art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea 656/2002, cu implicaţii directe asupra limitelor de individualizare a pedepsei aplicate, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B. şi C., în condiţiile în care, în interpretarea disp. art. 5 C. pen. a constatat legea penală mai favorabilă acestora C. pen. actual şi legislaţia aferentă, iar dispoziţiile menţionate au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012, ceea ce constituie o lex tertia, fiind încălcate astfel cele statuate de către C.C.R. prin Decizia nr. 265/2014.
Inculpatul N. a invocat cazul de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".
În esenţă inculpatul a susţinut că în baza deciziei nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale a României, precum şi a neprecizării atribuţiilor concrete ale inculpatului, prevăzute în legislaţia primară, care au fost încălcate de acesta în calitate de membru al Comisiei Judeţene de Aplicare a legii 18/1991, cu prilejul adoptării hotărârii nr. 4533/22.06.2006, trebuia să se dispună achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave.
Astfel, a arătat că dispoziţiile legale precizate de acuzare nu conţin atribuţiile concrete de serviciu ale inculpatului, a căror încălcare ar fi condus la săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnat.
S-a mai arătat că instanţa a reţinuzt o serie de dispoziţii legale ce se pretind a fi încălcate de către inculpatul N., cu referire strictă la toate legile fondului funciar, în condiţiile în care conţinutul acestor dispoziţii nu vizează atribuţiile pe care inculpatul trebuia să le aibă în calitate de membru al Comisiei Judeţene şi în momentul în care a indicat acest amplasament al acelui teren.
Inculpatul M. a invocat cazul de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".
În motivarea recursului în casaţie, s-a susţinut, în esenţă, că, atât decizia nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale a României, cât şi neprecizarea atribuţiilor concrete ale inculpatului, prevăzute în legislaţia primară, care au fost de încălcate de acesta conduc la dispunerea unei soluţii de achitare a inculpatului.
De asemenea, a arătat că dispoziţiile legale precizate de acuzare nu conţin atribuţiile concrete de serviciu ale inculpatului, a căror încălcare ar fi condus la săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnat.
Sub acest aspect, a arătat că reprezentantul Ministerului Public a indicat în faza de apel care sunt atribuţiile din lege ce au fost nesocotite de inculpat, respectiv: art. 6 şi art. 22 Legea 1/2000 referitoare la fondul funciar, art. 42 şi 44 Legea 188/1999 a funcţionarilor publici.
A apreciat că art. 6 Legea 1/2000 statuează competenţa funcţională a comisiilor locale şi judeţene pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri agricole şi forestiere, constituite în baza Legii nr. 18/1991, comisii din care inculpatul Stan nu a făcut parte şi nu a avut calitatea de membru al Comisiei judeţene, acesta fiind şeful colectivului tehnic din cadrul Instituţiei prefectului.
De asemenea, a arătat că art. 22 Legea 1/2000 se prevede competenţa aceloraşi comisii cu privire la constituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate în cazul persoanelor fizice, atribuţii ale Comisiei judeţene din care inculpatul nu făcea parte.
Cu referire la art. 42 şi 44 Legea funcţionarilor publici, a considerat că acestea au caracter general, nefiind enumerate sarcini, ci doar atribuţii generale care nu vizează sarcini specifice activităţii inculpatului M.
În realitate, a arătat că sarcinile şi atribuţiile de serviciu erau stabilite prin ordin al prefectului, iar în perioada în care s-a comis pretinsa activitate infracţională, acestea erau delegate către o altă persoană tot prin ordin al prefectului.
Cu privire la acest inculpat, s-a mai arătat că făcea parte dintr-un colectiv de lucru stabilit printr-un ordin al prefectului, colectiv de lucru ce se deleagă pe perioada existenţei comisiei pe lângă prefectură, din ordinul depus la dosarul cauzei reieşind componenţa şi atribuţiile de lucru şi nu se poate pune problema unei fapte penale pentru un funcţionar care nici nu a votat, nici nu a decis, ci doar a prezentat cazul, neavând atribuţii de serviciu clar definite.
Inculpatul C. a invocat cazul de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".
În motivarea recursului a arătat, în esenţă, că, având în vedere decizia nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale a României, nu se poate reţine răspunderea penală a inculpatelor E. şi A. pentru săvâşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în lipsa precizării atribuţiilor de serviciu încălcate şi cu atât mai mult răspunderea inculpatului C. pentru complicitate la aceste infracţiuni.
Astfel, stabilirea răspunderii penale a celor două inculpate presupunea identificarea atribuţiilor de serviciu de la data reţinerii săvârşirii faptelor de abuz în serviciu, prevăzute de lege sau ordonanţă a guvernului, atribuţii de serviciu ce constituie unul din elementele conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni şi a căror încălcare prin îndeplinirea unor acte de serviciu, a fost stabilită între acestea şi C. în scopul producerii urmărilor imediate ale abuzului în serviciu, respectiv reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 50 ha.
În consecinţă, în lipsa precizării atribuţiilor de serviciu ale inculpatei E., specifice funcţiei de secretar al com. Gorgota şi membru al comisiei locale de aplicare a legii nr. 18/1991 şi nici cu privire la atribuţiile de serviciu specifice ale inculpatei A., în calitate de membru al aceleiaşi comisii, nu se poate reţine intenţia ca formă de vinovăţie a inculpatului pentru complicitate la faptele de abuz în serviciu.
Inculpatul a mai susţinut că a fost condamnat pentru infracţiunea prev. de art. 17 lit. e) din Legea 78/2000, deşi această faptă a fost dezincriminată prin abrogarea art. 17 din Legea 78/2000 de pct. 10 al art. 79 din Legea 187 din 24 octombrie 2014.
Astfel, prin abrogarea art. 17 în integralitatea sa, raportarea infracţiunii de spălare de bani la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 nu mai este posibilă, impunându-se înlăturarea acestuia.
O altă critică a inculpatului se referă la faptul că instanţa de apel nu a răspuns la toate motivele de apel ale acestuia, probele dovedind că inculpatul C. nu a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate ca moştenitor al defunctei U. întrucât s-a dovedit pe baza expertizei grafice că cererea a fost falsificată de către inculpatul H. care a solicitat acest lucru fără a avea vreo împuternicire în acest sens, de la C.; inculpatul nu a avut cunoştinţă de formularea unei astfel de cereri şi convenţia dintre acesta şi B. a fost aceea ca actele de stare civilă remise să fie folosite în scopul achiziţionării de terenuri pe raza com. Gorgota.
De altfel, H. a fost trimis în judecată pentru completarea în fals în cursul lunii septembrie 2005 a cererii intitulată "domnule primar", pe numele lui C., înreg. Sub nr. x/05.08.2005, cu privire la care instanţa a încetat procesul penal ca urmare a împlinirii termenului special de prescripţie a răspunderii penale.
Cu privire la recursul în casaţie formulat de parchet, în concluziile orale apărătorul acestui inculpat a invocat art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., solicitând instanţei ca în situaţia în care va trece peste dispoziţiile art. 448 C. proc. pen., să admită recursul în casaţie şi trimiterea spre rejudecare la Curtea de Apel Ploieşti.
Sub acest aspect, a invocat practica Înaltei Curţi, respectiv Deciziile nr. 395/2015 pronunţată în recurs în casaţie, Decizia nr. 115, 218, 325/2015, decizii prin care s-a avut în vedere că în realitate, stabilirea unor limite de pedeapsă chiar înăuntrul celor prevăzute de lege în cadrul unui recurs în casaţie, nu poate fi decât urmarea unui mecanism de individualizare judiciară, mecanism ce nu poate avea loc în cadrul recursului în casaţie.
Astfel, a apreciat că s-a optat în mod constant de către Înalta Curte pentru rejudecarea cauzei de către instanţa de apel.
Cu privire la chestiunea privitoare la infracţiunea de spălare de bani, a opinat în sensul că de vreme ce există un text expres ce abrogă dispoziţiile menţionate, a arătat că aceasta nu constă doar într-o cauză de nelegalitate latu sensu, ci o cauză de nelegalitate expresă ce se poate circumscrie dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., întrucât nereţinerea art. 17 lit. e) Legea 78/2000 ar fi trebuit să conducă judecătorul la reţinerea unuia dintre cazurile de la art. 29 pct. 10 Legea 187/2012 cu indicarea concretă a modalităţii şi respectiv a limitelor de pedeapsă tot în cadrul unei individualizări judiciare.
Inculpatul A. a invocat cazurile de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. "în cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente", pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală", pct. 12 C. proc. pen. "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege"
În motivarea recursului în casaţie, s-a susţinut, în esenţă, cu privire la pct. 1, că Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aparţinea competenţa de soluţionare în fond a cauzei, şi nu Tribunalului Prahova, întrucât este în discuţie competenţa după calitatea persoanei, respectiv calitatea de parlamentar şi calităţi asimilate prin efectul legii, inculpata având calitatea de reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, respectiv membru al Comitetului Regiunilor.
În motivarea pct. 7, s-a susţinut, în esenţă, că, au fost nesocotite dispoziţiile deciziei nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale a României, întrucât nu se poate reţine răspunderea penală a inculpatei A. pentru săvâşirea infracţiunii de abuz în serviciu în lipsa precizării atribuţiilor de serviciu încălcate.
În motivarea pct. 12, s-a arătat că infracţiunea de abuz în serviciu de către un funcţionar public se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar daca a produs consecinţe deosebit de grave, limitele se majorează cu jumătate.
În cazul prev. de art. 308 alin. (2), limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime astfel încât abuzul în serviciu cu consecinţe deosebit de grave săvârşit de alte persoane decât funcţionari publici, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar în situaţia în care persoanei căreia i se angajează răspunderea penală îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 19 din legea nr. 682/2002, fapta acesteia se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 3 ani şi 6 luni.
Având în vedere că preşedintele comisiei locale de fond funciar nu are calitatea de funcţionar public, se poate reţine doar săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 308 C. pen. şi, fiind reţinut cu privire la inculpată art. 19 din Legea nr. 682/2002, limitele de pedeapsă între care instanţa trebuia să stabilească pedeapsa concretă erau reprezentate de 1 an şi 3 ani şi 6 luni închisoare.
Partea civilă Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti nu a fost indicat niciun caz de casare, recurenta limitându-se a menţiona că recursul în casaţie vizează soluţionarea greşită a acţiunii civile formulate de Ministerul Finanţelor Publice, iar instanţa de apel nu a analizat motivele de apel formulate de către partea civilă, arătând ulterior cele invocate în faţa Curţii de apel Ploieşti, critici care nu au fost analizate de către aceasta din urmă, cu consecinţa respingerii, ca nefondat, a apelului formulat de către Minsterul Finanţelor Publice.
Prin încheierea din 2 februarie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză, s-au admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - S.T. Ploieşti şi de inculpaţii N., M., C. şi A. împotriva deciziei penale nr. 801 pronunţată la data de 29.06.2017 de către Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi s-a trimis cauza Completului C5, în vederea judecării recursurilor în casaţie.
Totodată, prin aceiaşi încheiere, în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti.
Analizînd pe fond recursurile în casaţie cu care instanţa este investită, se constată ca fiind fondat numai recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - ST Ploieşti şi nefondate recursurile în casaţie declarate de recurenţii inculpaţi N., M., C. şi A., din următoarele considerente:
Recursul în casaţie ca şi cale extraordinară de atac nu are ca finalitate remedierea unei greşite aprecieri a faptelor, a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare.
Instanţa de casare nu judecă procesul propriu - zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare. După cum se poate observa, recursul în casaţie are ca scop verificarea conformităţii hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, scopul său fiind acela de a îndrepta erorile de drept comise de curţile de apel, ca instanţe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege.
Din acest punct de vedere, cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. se circumscrie doar situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă sau subiectivă prevăzute de norma de incriminare sau când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv al infracţiunii, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune.
Acesta nu poate fi invocat pentru a se constata incidenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanţelor de fond şi de apel, instanţe cărora le revine competenţa exclusivă a judecării cauzei penale atât în fapt, cât şi în drept, spre deosebire de Înalta Curte care, pe calea recursului în casaţie, poate examina exclusiv şi limitativ numai aspectele de drept.
Având în vedere cele arătate anterior, în primul rând se constată că inculpaţii N., M., C. şi A. solicită, pe calea recursurilor în casaţie de faţă, reanalizarea circumstanţelor comiterii faptelor, o reinterpretare a probelor administrate şi, pe cale de consecinţă, reţinerea unei alte stări de fapt decât cea stabilită de instanţa de fond şi confirmată de instanţa de apel.
Astfel, una din susţinerile comune în cadrul recursurilor în casaţie formulate de inculpaţi a fost aceea că au fost nesocotite dispoziţiile deciziei nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale a Românie deoarece fie nu au fost indicate atribuţiile de serviciu încălcate fie acestea nu proveneau din legislaţia primară ci din alte acte normative inclusiv ordine ale prefectului fie că, pur şi simplu, nu aveau acele atribuţii.
Înalta Curte reţine însă, în cadrul analizei proprii pe care o face asupra cauzei, că aplicarea Deciziei nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale a constituit o preocupare de bază a instanţei de apel care, în consideremntele deciziei atacate s-a pronunţat exact asupra aceloraşi critici formulate de inculpaţi, respectiv:
- Pentru inculpatul N. s-a reţinut că, în calitatea sa de membru în Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Prahova ca reprezentant al GG., a încălcat flagrant disp. art. 6 din legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere dar şi principiile ce rezultă din disp. art. 42 din legea 188 din 8 decembrie 1999 privind statutul funcţionarilor publici, instanţa de apel descriind pe larg fapztele ce au determinat-o să ajungă la această concluzie.
- Pentru inculpata A. s-a reţinut încălcarea art. 66 şi 68 din legea 215/2001- a administraţiei publice locale; 12,13,27,52,116 din Legea 18/1991 forma la data comiterii faptelor; art. 3,6,6,22 şi 38 din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 dar şi art. 223, 224 din Legea 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", art. 3 şi 10 din legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, precum şi art. 10 din legea învăţământului Nr. 84 Republicată din 24 iulie 1995, atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel arătând, pe larg, în ce anume au constat încălcările.
Practic, propunerea referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri ce au aparţinut unor persoane decedate şi care nu au moştenitori, prin falsificarea unor testamentE dar şi a altor documente, s-a reţinut că a aparţinut inculpatei A. şi că inculpatul B. a fost de acord cu,,această afacere,,. Tot inculpata A. a fost cea care a impus modul de acţiune invocând relaţiile pe care le are la nivel judeţean şi la registrul agricol.
- Pentru inculpatul C. s-a arătat de către instanţa de apel că fapta acestuia constituie complicitate la faptele inculpatelor A. şi E.
Instanţa de apel a detaliat atât în ce constă încălcarea dispoziţiilor legale de către A. cât şi de către E. - care în calitatea acesteia de secretar al comunei Gorogota de membru în Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorgota au fost art. 2,3, 42 şi 44 din legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, art. 3 din legea 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, art. 12, 13, 27, 52, 116 din Legea 18/1991, art. 3, 6, 9, 22, 38 din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, art. 223, 224 din Legea 290/2002 privind organizarea si funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", art. 10 din Legea Nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia - astfel că şi criticile lui C. în acest sens sunt nefondate.
- Pentru M. - instanţa de apel a arătat că atribuţiile acestuia sunt analizate raportat la calitatea sa de şef al Colectivului tehnic din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Prahova şi că, în această calitate a încălcat disp. art. 6 şi 22 din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, art. 2,3,42 şi 44 din legea 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
Astfel, instanţa de apel a arătat că, în calitatea sa de şef al Colectivului tehnic din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Prahova nu a verificat legalitatea documentelor ce priveau cele cinci dosare de reconstituire a dreptului de proprietate pentru învinuiţii J., C., I., B. şi K. şi fară a întocmii un referat în acest sens, iar în şedinţa din data de 02.02.2006 a propus membrilor Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere Prahova validarea anexei nr. 30 înaintată de către Comisia locală de fond funciar Gorgota, susţinând în mod nereal că s-a efectuat verificarea documentelor (aspect recunoscut în propriile declaraţii, d.u.p. unde precizează că "citeam ca un crainic radio tv") inculpatul M. a încalcat cu bună ştiinţă disp. art. 6 alin. (1) din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.
S-a subliniat faptul că, potrivit fişei postului, inculpatul M. avea printre alte atribuţii de serviciu şi obligaţia verificării legalităţii propunerilor comisiilor locale de fond funciar înaintate Comisiei judeţene pentru aplicarea legilor fondului funciar.
De asemenea, susnumitul avea ca atribuţii de serviciu şi coordonarea activităţii membrilor colectivului tehnic de fond funciar în calitate de şef colectiv potrivit ordinului prefectului precum şi redactarea ordinii de zi, întocmirea proiectelor de hotărâri ce urmează a fi aprobate în şedinţele comisiei judeţene").
Prin această atitudine s-a reţinut că inculpatul a incălcat şi disp. art. 42 din legea 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici conf. cărora "Funcţionarii publici au obligaţia să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici".
Prin urmare, în raport de cele arătate anterior, Înalta Curte constată că inculpaţii recurenţi sunt nemulţumiţi de aspectele de fapt şi de drept reţinute de instanţa de apel şi doresc, pe calea acestei căi extraordinare de atac, o reevaluare atât a probelor administrate cât şi concluziilor instanţelor anterioare - atât cu privire la starea de fapt cât şi cu privire la dispoziţiile legale ce s-a reţiunut ca fiiund încălcate - însă acest lucru nu este permis de dispoziţiile C. proc. pen.
În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului C. în sensul că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor de apel depuse la dosar, aceasta nu se încadrează în niciunul din cazurile de recurs în casaţie şi, cu atât mai puţin în disp. art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. invocate de inculpat.
Referitor la raportarea infracţiunii de spălare de bani la disp. art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, aşa cum se va arăta ulterior, se constată că, într-adevăr, instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile legii - aşa cum se arată în recursul în casaţie al Parchetului - dar Înalta Curte nu poate reţine ca fiind fondată critica inculpatului C., din acest punct de vedere, deoarece inculpatul invocă dezincriminarea ori acest lucru nu este real.
În fine, nici motivul de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. invocat de inculpata A., cu privire la competenţa de judecare a cauzei, nu este fondat întrucât disp. art. 40 alin. (1) C. proc. pen. privind competenţa de judecată în primă instanţă a Înaltei Curţi enumeră între persoanele respective pe deputaţi şi membrii din România ai Parlamentului European.
Or, inculpata A. nu a avut aceasă calitate ci, aşa cum susţine, pe aceea de reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, respectiv membru al Comitetului Regiunilor, iar dispoziţiile procedurale sunt de strictă interpretare.
Totodată, nu este fondat nici motivul de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. invocat de inculpata A. întrucât, faţă de încadrarea juridică reţinută de instanţe, maximul special al pedepsei închisorii pentru abuzul în serviciu, redus cu aplicarea art. 19 Legea 82/2002 este de 7 ani închisoare de la maximul de 14 ani închisoare prevăzut de lege, astfel că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată de către instanţă, este legală.
Inculpata, în critica sa, se raportează la alte limite de pedeapsă întrucât consideră că încadrarea juridică dată faptei sale este greşită, deoarece preşedintele comisiei locale de fond funciar nu are calitatea de funcţionar public.
Or, după cum s-a arătat mai sus, în cadrul recursului în casaţie legea nu conferă Înaltei Curţi dreptul de a analiza încadrarea juridică dată faptelor de instanţa de apel iar în cadrul motivlui de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. se analizează doar dacă pefdeapsa efectiv aplicată se situează în limitele prevăzute de încadrarea juridică reţinută ca atare.
Înalta Curte reţine însă ca fiind fondat recursul în casaţie formulat de Minisetrul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - ST Ploieşti.
Astfel, inculpatul C. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiuii de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea 78/2000.
Pedeapsa prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. este de la 2 la 7 ani închisoare, iar ultima teză a art. 309 C. pen. precizează că limitele speciale ale pedepsei prev. de lege se majorează cu jumătate astfel încât limitele de individualizare sunt de la 3 ani la 10 ani şi 6 luni închisoare. Aplicând în continuare disp. art. 132 din Legea 78/2000 teza finală (limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime), noile limite de individualizare sunt curpinse între 4 ani şi 15 ani şi 15 ani şi 9 luni închisoare.
În speţă, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare, deci cu 1 an mai puţin decât minimul special de 4 ani de la care se putea efectua individualizarea pedepsei, în condiţiile în care instanţa de apel nu a mai reţinut circumstanţele atenuante în favoarea inculpaţilor D., A., C., E., M. şi N.
Prin urmare se impune intrarea în legalitate iar acest lucru înseamnă majorarea pedepsei inculpatului C.
Înalta Curte consideră că nu se impune trimiterea cauzei la rejudecare instanţei de apel, sub acest aspect, aşa cum solicită inculpatul, deoarece instanţa de apel a indicat toate criteriile de individualizare pe care le-a avut în vedere şi s-a orientat deja la minimul special prevăzut de lege, astfel încât, în cadrul prezentului recurs în casaţie nu se va face altceva decât o stabilire a pedepsei aplicate acestui inculpat în limita legală inferioară de 4 ani închisoare.
Tot prin raportare la dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. invocate de Ministerul Public, Înalta Curte reţine şi faptul că pedeapsa accesorie şi complementară prevăzută de art. 66 lit. d) C. proc. pen., constând în interzicerea dreptului de a alege, a fost aplicată fiecăruia dintre inculpaţii C. şi B., pe lângă pedepsele rezultante, în condţiile în care aceasta nu a fost aplicată pe lângă niciuna din pedepsele principale la care cei doi au fost condamnaţi, nelegaliutate ce va fi de asemenea înlăturată.
În fine, Înalta Curte constată că şi situaţia reţinerii disp. art. 17 lit. e) din Legea 78/2000 raportat la cele ale art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea 656/2002, în condiţiile în care legea penală mai favorabilă pentru inculpaţii C. şi B. s-a stabilit ca fiind legea nouă, se încadrează tot în cadrul motivului de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., întrucât, în caz contrar, faţă de cei doi inculpaţi s-ar aplica o "lex tertia", cu consecinţe directe asupra limitelor de individualizare a pedepsei aplicate (a se vedea disp. art. 18 alin. (2) din legea 78/2000 în forma în vigoare anterior anului 2014) şi s-ar încălca şi cele statuate prin Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale.
În consecinţă, faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - ST Ploieşti împotriva deciziei penale nr. 801 din data de 29 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, va casa decizia recurată în parte şi în înlătură greşitei aplicări a legii, va dispune:
I. Descontopirea pedeapsei rezultante de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică aplicată inculpatului C., în pedepsele componente de:
- 3 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000
- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000
Stabilirea pedeapsei legale pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000 la 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Înlăturarea dispoziţiilor art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 de la încadrarea juridică dată infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 şi menţinerea pedeapsei aplicate.
Menţinerea dispoziţiilor ce vizează aplicarea pedepselor accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., aplicarea faţă de inculpatul C. a pedeapsei principale cea mai grea astfel cum a fost stabilită ca efect al înlăturării greşitei aplicări a legii, sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Totodată, în baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., inculpatului va executa şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică şi a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 4 ani precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică şi a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
II. Se vor înlătura dispoziţiile art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 de la încadrarea juridică dată infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 şi se va menţine pedeapsa aplicată în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., precum şi dispoziţiile art. 66 alin. (1) lit. d) C. pen. aplicată ca pedeapsă complementară şi accesorie.
Se vor menţine celelalte dispoziţii privind pedeapsa rezultantă de executat.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.
Se va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate şi emiterea de noi forme în baza prezentei decizii în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii C. şi B.
Se vor respinge ca nefondate recursurile în casaţie formulate de către recurenţii inculpaţi N., M., C. şi A. împotriva deciziei penale nr. 801 din data de 29 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Văzând şi disp. art. 275 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - ST Ploieşti împotriva deciziei penale nr. 801 din data de 29 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează decizia recurată în parte şi în înlătură greşitei aplicări a legii, dispune:
III. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică aplicată inculpatului C., în pedepsele componente de:
- 3 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000
- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000
Stabileşte pedeapsa legală pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000 la 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Înlătură dispoziţiile art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 de la încadrarea juridică dată infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 şi menţine pedeapsa aplicată.
Menţine dispoziţiile ce vizează aplicarea pedepselor accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., aplică inculpatului C. pedeapsa principală cea mai grea astfel cum a fost stabilită ca efect al greşitei aplicări a legii, sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani închisoare şi 4 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică şi a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 68 C. pen., pe o durată de 4 ani.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică şi a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.
IV. Înlătură dispoziţiile art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 de la încadrarea juridică dată infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 şi menţine pedeapsa aplicată în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., precum şi dispoziţiile art. 66 alin. (1) lit. d) C. pen. aplicată ca pedeapsă complementară şi accesorie.
Menţine celelalte dispoziţii privind pedeapsa rezultantă de executat.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.
Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate şi emiterea de noi forme în baza prezentei decizii în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii C. şi B.
Respinge ca nefondate recursurile în casaţie formulate de către recurenţii inculpaţi N., M., C. şi A. împotriva deciziei penale nr. 801 din data de 29 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de parchet, rămân în sarcina statului.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, în sumă de 90 RON pentru fiecare, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13.04.2018.