Withdrawal of appeal against EAW execution judgment with deferred surrender pending Romanian criminal proceedings
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ) took act of the withdrawal of the appeal filed by the requested person against the appellate judgment, leaving the lower court's ruling in force which had previously dismissed the executing office's request for clarification of the operative part; consequently, the appellant was ordered to pay 200 RON in judicial costs to the state, while the costs for the official defender and the Turkish interpreter were borne by the state and the court respectively. The dispute concerned the execution of an European Arrest Warrant (EAW) issued by German authorities against a Turkish national, where the requested individual argued that the original judgment's device was unclear regarding the timing of surrender after a pending Romanian criminal trial concluded with a final conviction. The court rejected the argument for lack of clarification, finding the judgment's wording clear that surrender to the issuing state would become effective upon the cessation of the reason for deferral (completion of the Romanian sentence), and processed the withdrawal of the appeal pursuant to the procedural rules governing appeals in EAW matters.
Legislator headnote
AI generatedart. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ, art. 275 alin. (3) din C. proc. civ, art. 107 din Legea nr. 302/2004, art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, art. 96 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004; Withdrawal of appeal against EAW execution judgment with deferred surrender pending Romanian criminal proceedings: The dispute concerned the execution of an European Arrest Warrant (EAW) issued by German authorities against a Turkish national, where the requested individual argued that the original judgment's device was unclear regarding the timing of surrender after a pending Romanian criminal trial concluded with a final conviction. The court rejected the argument for lack of clarification, finding the judgment's wording clear that surrender to the issuing state would become effective upon the cessation of the reason for deferral (completion of the Romanian sentence), and processed the withdrawal of the appeal pursuant to the procedural rules governing appeals in EAW matters.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision establishing that the rules governing the withdrawal of appeals apply similarly to the withdrawal of contestations in criminal cases.
Substantive basis for taking act of the withdrawal of the appeal filed by the requested person.
Basis for imposing judicial costs on the appellant and ruling on the fees for the defender and interpreter.
Full text
Asupra contestaţiei de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 275/F din data de 10 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ. pen.., s-a respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de Biroul de executări penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, iar în baza art. 275 alin. (3) din C. proc. civ. pen.., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut că la data de 15 noiembrie 2018, Biroul de executări penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a formulat contestaţie la executare, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ. pen.. împotriva sentinţei penale nr. 205/26.10.2017 a aceleiaşi instanţe, definitivă prin necontestare, cu privire la persoana solicitată A., solicitând lămurirea dispozitivului hotărârii.
În motivarea contestaţiei, s-a susţinut că nu se înţelege dispozitivul sentinţei având în vedere că la momentul pronunţării acesteia persoana solicitată avea pe rolul instanţelor judiciare române un proces care între timp s-a finalizat cu o soluţie de condamnare definitivă la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 10 luni închisoare în regim de deţinere.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut că prin sentinţa penală contestată s-au dispus în baza art. 107 din Legea nr. 302/2004 punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Landshut împotriva cetăţeanului turc A. şi predarea acestuia, cu respectarea regulii specialităţii. În baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus amânarea predării acestuia către autorităţile judiciare germane până la finalizarea procesului penal în faţa autorităţilor judiciare române şi în baza art. 103 alin. (6) şi 10 din Legea nr. 302/2004 arestarea acestuia pe o durată de 30 de zile începând de la data încetării motivului care a justificat amânarea.
Pentru a hotărî acestea, instanţa a constatat că prin adresa nr. x/2017 din 26.10.2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a sesizat instanţa în conformitate cu disp. art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu solicitarea de punere în executare a mandatului european de arestare emis la data de 23.10.2017 de către autorităţile judiciare germane cu privire la cetăţeanul turc A. şi predarea acestuia către respectivele autorităţi. În cuprinsul sesizării, s-a arătat că autorităţile judiciare germane au emis la data de 23.10.2017 de către Judecătoria Landshut împotriva persoanei solicitate un mandat de arestare pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 14 alin. (1) cifra 2, art. 95 alin. (1) cifra 3, art. 96 alin. (1) cifra 1 b şi alin. (2) cifra 5 din Legea germană privind şederea străinilor. La termenul din 26.10.2017 2017 audiată fiind, persoana solicitată a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare italiene, fiind întocmit în acest sens un proces-verbal, ataşat la dosarul cauzei.
Examinând actele dosarului în raport de dispoziţiile Legii nr. 302/2004 şi de poziţia procesuală a persoanei solicitate, Curtea a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă cerute de legea internă relativă la procedura de punere în executare a mandatului european de arestare respectiv Legea nr. 302/2004.
Astfel, s-a constatat întrunirea exigenţelor art. 85-86 din Legea nr. 302/2004, referitoare la autorităţile judiciare competente în procedură, dar şi la forma şi conţinutul mandatului european de arestare. De asemenea, s-a reţinut că în cauză sunt îndeplinite cerinţele dispoziţiilor art. 96 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004 privind dubla incriminare a faptelor şi limitele pedepselor în legislaţia statelor implicate în procedură şi nu există niciun motiv de refuz al executării, dintre cele enumerate în art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată, iar, chiar dacă persoana solicitată nu consimte la predare, împrejurări în raport de care, în baza art. 107 din Legea nr. 302/2004 a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare.
Cât priveşte predarea, din înscrisurile existente la dosar, s-a reţinut că persoana solicitată are şi calitatea de inculpat în dosarul penal nr. x/2017, aflat în cercetare la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat- şi trafic de migranţi, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3), respectiv art. 263 alin. (1) din C. pen. (altele decât cele care fac obiectul mandatului european de arestare), împrejurare în raport de care s-a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, referitoare la amânarea predării. Ca atare, în baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus amânarea predării acestuia către autorităţile judiciare italiene până la finalizarea procesului penal în faţa autorităţilor judiciare române, cu respectarea regulii specialităţii, prevăzută în art. 74 din Legea nr. 302/2004. Cum în cauză s-a constatat îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru s-a dispus arestarea în vederea predării.
Într-un asemenea context, s-a constatat că nu sunt incidente dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ. pen.. nefiind vorba de o situaţie în care să fie nevoie de explicitarea dispozitivului hotărârii care este foarte clar, în sensul că predarea persoanei solicitate A. va deveni efectivă de la momentul încetării motivului care a justificat amânarea, respectiv executarea sau considerarea ca executată a pedepsei de 2 ani şi 10 luni închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1659/2018 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 1466/2018 a Curţii de Apel Bucureşti, acesta urmând a fi predat către autorităţile judiciare germane, cu respectarea regulii specialităţii,
Având în vedere cele expuse, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ. pen.. s-a respins ca nefondată contestaţia la executare formulată de Biroul de executări penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Împotriva sentinţei penale nr. 275/F din 10 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti a declarat contestaţie persoana solicitată A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 17 decembrie 2018 sub nr. x/2018, cu prim termen de judecată la data de 8 ianuarie 2019.
La termenul de judecată din 8 ianuarie 2019, în faţa instanţei, contestatorul persoană solicitată A. a solicitat a se lua act de retragerea contestaţiei, poziţia procesuală a acestuia fiind consemnată în declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la dosar.
Având în vedere cererea formulată de contestatorul persoană solicitată A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va lua act de retragerea contestaţiei, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (3) teza finală din C. proc. civ. pen.., dispoziţiile art. 415 din C. proc. civ. pen.., privind retragerea apelului, se aplică similar şi în cazul contestaţiei.
Conform art. 415 alin. (1) din C. proc. civ. pen.., până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, oricare dintre părţi îşi poate retrage apelul declarat, personal, prin mandatar special sau printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de conducerea locului de deţinere.
Se observă că persoana solicitată A. a formulat cerere de retragere a contestaţiei în faţa instanţei, poziţia procesuală fiind consemnată în declaraţia dată în faţa Înaltei Curţi, aflată la dosar, aspect faţă de care se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 415 din C. proc. civ. pen.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (3) din C. proc. civ. pen.. raportat la art. 415 alin. (1) din C. proc. civ. pen.., Înalta Curte va lua act de retragerea contestaţiei formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 275/F din 10 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2018.
Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) şi alin. (6) din C. proc. civ. pen.., va obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 RON, va rămâne în sarcina statului, iar onorariul interpretului de limbă turca se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea contestaţiei declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 275/F din 10 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2018.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul interpretului de limbă turca se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 ianuarie 2019.