Scope of automatic suspension of debt realization actions under insolvency law: qualifying share transfer opposition as an actionable claim subject to Article 75 Law 85/2014

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin încheierea de şedinţă publică de la 19 ianuarie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, în baza art. 75 din Legea nr. 85/2014, a suspendat judecata apelului formulat de apelanta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 3689 din 15.06.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.R.L. Bucureşti, prin administrator judiciar B..

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen, recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi trimiterea dosarului la Curtea de Apel Bucureşti în vederea continuării judecăţii apelului.

În recursul său, întemeiat în drept în prevederile pct. 8 al art. 488 alin. (1) Noul C. proc. civ., recurenta- pârâtă a făcut o scurtă prezentare a situaţiei de facto în cauză şi a criticat încheierea recurată ca fiind rezultatul aplicării eronate a dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, sens în care, în expunerea motivelor de nelegalitate şi netemeinicie, a invocat, în esenţă, următoarele:

În mod evident, opoziţia formulată de organul fiscal nu intră în sfera acţiunilor judiciare pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului.

După deschiderea procedurii insolvenţei, acţiunea de atragere a răspunderii patrimoniale în vederea recuperării pretinsului prejudiciu se suspendă, urmând a fi valorificată pe calea prevăzută de dispoziţiile Legii nr. 85/2014.

Asupra opoziţiei, suspendarea de drept a acţiunilor ce au ca obiect realizarea creanţelor împotriva debitoarei are efectul de a anula motivele defacto invocate şi, pe cale de consecinţă, a respingerii sale. Orice altă interpretare încalcă principiul transmiterii libere a dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, nerecunoaşterea operaţiunii având în esenţă efecte similare cu anularea.

Valorificarea dreptului pretins pe calea insolvenţei, astfel cum a indicat instanţa de apel, lipseşte de argumente opoziţia formulată (şi este, în consecinţă un argument pentru respingerea sa).

Recurenta- pârâtă a susţinut că suspendarea judecării cauzei motivat de faptul că pretinsul prejudiciu se va recupera conform procedurii speciale este neîntemeiată, lipsind de efecte sine die operaţiunea de cesiune tocmai ca urmare a formulării opoziţiei (ale cărei motive de facto nu se mai susţin întrucât, prin deschiderea procedurii insolvenţei, cererea în răspundere patrimonială ar fi admisă de administratorul judiciar, respectiv de judecătorul sindic).

Este de remarcat, în acest context, arată recurenta, că, potrivit dispoziţiilor art. 202 alin. (2)2 din Legea nr. 31/1990, dacă a fost formulată o opoziţie, transmiterea părţilor sociale va opera la data comunicării hotărârii de respingere. Cu alte cuvinte, chiar dacă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale ar fi admisă de judecătorul sindic, prin suspendarea judecării cauzei, o hotărâre de respingere a opoziţiei nu va fi nicicând pronunţată de instanţă, iar cesiunea ar fi lipsită de efectele prevăzute de lege.

Prin Rezoluţia din 28 februarie 2017, s-a dispus comunicarea recursului către intimata DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BUCUREŞTI, care nu a depus întâmpinare.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a procedat, la data de 9 mai 2017, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil, în raport de dispoziţiile 493 Noul C. proc. civ., coroborat cu art. 53 Noul C. proc. civ.

Completul de filtru C3, la data de 18 mai 2017, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat recurentei S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B. şi intimatei DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BUCUREŞTI, recurentul depunând punct de vedere în scris asupra raportului în termenul de 10 zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Completul de filtru C3, la data de 19 octombrie 2017, constatând că recursul este admisibil în principiu şi că sunt întrunite dispoziţiile art. 493 alin. (7) din Noul C. proc. civ., faţă de faptul că părţile nu şi-au exprimat acordul ca judecata cauzei să se facă în completul de filtru, a admis în principiu recursul şi s-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 23 noiembrie 2017, în temeiul art. 493 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu citarea părţilor.

Deşi intimatei DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BUCUREŞTI, în conformitate cu dispoziţiile art. 490 alin. (2) teza I, cu referire la art. 471 alin. (5) din Legea nr. 134/2010- noul C. proc. civ., şi art. XVII alin. (3), raportat la art. XV alin. (3) din Legea nr. 2/2013, i s-a comunicat recursul, aceasta nu a formulat întâmpinare.

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate şi a temeiului de drept invocat, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Din sinteza motivelor de recurs se constată că recurenta- pârâtă a susţinut că în prezenta cauză nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Susţinerile recurentei sunt nefondate.

Ipoteza legală avută în vedere de Curtea de Apel Bucureşti, respectiv incidenţa art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei, este deplin valabilă şi în opinia Înaltei Curţi.

Astfel, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, de la data deschiderii procedurii insolvenţei se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului.

Se constată că prin încheierea din 29 septembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în temeiul art. 71 alin. (1) teza I raportat la art. 66 din Legea nr. 85/2014 a fost deschisă procedura generală de insolvenţă împotriva debitoarei S.C. A. S.R.L., în calitate de pârâtă în prezenta cauză, fiind numit administratorul judiciar al societăţii.

Prin încheierea din data de 13 octombrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în baza art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a dispus suspendarea judecării cauzei, motivat de faptul că se tinde la realizarea unei creanţe împotriva debitoarei.

Textul art. 75 din Legea nr. 85/2014, vizează toate acţiunile pentru realizarea creanţelor contra debitorului sau bunurilor sale, suspendarea referindu-se atât la acţiuni judiciare propriu-zise, cât şi la executări silite asupra bunurilor din averea debitorului, urmărindu-se prin suspendare păstrarea caracterului colectiv şi egalitar al procedurilor reglementate de lege, evitându-se astfel ca asupra averii debitorului să se exercite acţiuni individuale de urmărire sau executare silită a creanţelor creditorilor şi eliminându-se incertitudinea asupra masei pasive.

De menţionat că articolul de lege sus-menţionat se referă atât la acţiunile judiciare începute înainte de deschiderea procedurii, cât şi la cele începute după deschiderea procedurii, precum şi la toate creanţele care s-ar putea pretinde contra debitorului aflat în procedura insolvenţei.

Suspendarea instituită de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 operează prin efectul legii, instanţa de judecată trebuind doar să o constate la cererea debitoarei, textul conţinând o normă imperativă, ce are drept scop concentrarea tuturor litigiilor având ca obiect averea debitorului în competenţa exclusivă a judecătorului sindic.

Din analiza acţiunii de fond cu care au fost învestite instanţele de judecată, se reţine că, în speţă, debitoarea aflată în insolvenţă judiciară are calitate procesuală pasivă, iar reclamanta- intimata - reclamantă DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BUCUREŞTI, s.n.- a solicitat, pe calea opoziţiei împotriva Hotărârii asociatului unic al S.C. A. S.R.L. nr. 1 din data de 18.02.2016, prin care s-a decis de către asociatul unic C., cesionarea tuturor părţilor sociale deţinute la societate către D., să se constate că prin această Hotărâre instituţia sa, în calitate de creditor bugetar, a suferit un prejudiciu şi, pe cale de consecinţă, a solicitat obligarea societăţii la repararea prejudiciului astfel cauzat.

Aşadar, datele speţei situează cauza în ipoteza reglementată de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, astfel că măsura dispusă de instanţa de apel este legală.

Contrar susţinerilor recurentei, în cauză acţiunea intimatei- reclamante are caracterul unei acţiuni în realizarea creanţelor creditorului îndreptată împotriva debitorului, prin acţiune urmărindu-se valorificarea unei creanţe preexistente, căreia îi sunt aplicabile dispoziţiile legale mai sus- arătate, şi nu se poate reţine că, faţă de dispoziţiile art. 202 alin. (2)2 din Legea nr. 31/1990, chiar dacă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale ar fi admisă, o hotărâre de respingere a opoziţiei nu va fi pronunţată de instanţă, iar cesiunea ar fi lipsită de efectele prevăzute de lege.

Opoziţia împotriva hotărârii asociaţilor privitoare la transmiterea părţilor sociale, astfel cum a fost reglementată prin introducerea în textul art. 202 din Legea nr. 31/1990, a alin. (22) - (24) - art. XIII pct. 2 din O.U.G. nr. 54/2010- reprezintă o veritabilă acţiune în despăgubire.

În consecinţă, Înalta Curte constată că în cauză în mod corect şi legal instanţa de apel a apreciat că se justifică măsura suspendării cauzei întrucât obiectul litigiului poartă asupra unei cereri care se înscrie în sfera expres şi limitativ delimitată de legiuitor, "a acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau măsurilor de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale".

De menţionat că articolul de lege sus- menţionat se referă atât la acţiunile judiciare începute înainte de deschiderea procedurii, cât şi la cele începute după deschiderea procedurii, precum şi la toate creanţele care s-ar putea pretinde contra debitorului aflat în procedura insolvenţei, urmărindu-se prin suspendare păstrarea caracterului colectiv şi egalitar al procedurilor reglementate de lege, evitându-se astfel ca asupra averii debitorului să se exercite acţiuni individuale de urmărire sau executare silită a creanţelor creditorilor şi eliminându-se incertitudinea asupra masei pasive.

În concluzie, cum aspectele invocate de recurenta- pârâtă S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B. nu se grefează pe conţinutul prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 Noul C. proc. civ., criticile fiind nefondate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a Noul C. proc. civ., va respinge recursul formulat de aceasta, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B. împotriva încheierii de şedinţă publică de la 19 ianuarie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2018.